Conf.univ.dr.

Titu Ionașcu

TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI

SUPORT DE CURS
pentru studenții anului I, programul de studii universitare de
licență Drept ID

Editura Academica Brâncuși

2020
Unitatea 1. Sistemul științei dreptului. Locul teoriei generale în
sistemul științelor dreptului

Obiective și competențe
I. Teoria generală a dreptului. Locul și rolul său în sistemul științelor
dreptului
II. Esența, conținutul și forma dreptului
III. Definiția dreptului
IV. Școlile dreptului
Durata medie de studiu individual 4 ore

1. Teoria generală a dreptului. Locul și rolul său în sistemul

științelor dreptului
1. Teoria Generală a Dreptului - notiune relativ recentă
2. – înainte de al doilea război mondial = ENCICLOPEDIA Dr.
– ENCICLOPEDIA JURIDICA – vechea greacă =
învătământ în cerc
Obiectul Teoriei Generale a Dreptului este unul formal, nu
material, studiază numai forma, indiferent de conținutul relațiunii
juridice.

* Arată cum merge si nu unde merge dreptul.

 Teoria Generală a Dreptului întrunește ansamblul cunoștințelor
care rezultă din abstractizarea întregului drept pozitiv; reprezintă ceea
ce este comun tuturor celorlalte discipline științifice juridice.

Teoria Generală a Dreptului = știință

Trăsături
a. o știință relativă;
b. o știință speculativă – fără aplicații practice;
c. creează o viziune globală asupra dreptului;
d. abstractizează întregul drept pozitiv;
un cap bine făcut decât
Juristul
un cap plin

Funcțiile Teoriei Generale a Dreptului

1. Teoretică – explică atât părțile constitutive ale dreptului, cât și
întregul său.
2. Practică – ameliorează metodologia, tehnica și practica
dreptului, tehnica legislativă.

II. Esența, conținutul, forma dreptului și definiția dreptului

Dreptul – ce este ?!
Membrii unei societăți = o anumitå conduită asupra căreia își
exercită acțiunea diferite norme sociale;
- metoda;
 - norme de bună cuviință;
- obiceiurile;
- norme tehnice;
- religia;
- norme juridice

Asemănări, deosebiri și interacțiuni

Drept din latinescul directum – directus, adjective vine din

verbul dirigere = a îndrepta, a conforma, conform cu regula.
Drept = ceea ce este conform cu regula
“Dirigere vitam a rationis normam” ( A duce viața potrivit
anumitor norme)

Drept – Justiție – Lege

Nedrept – injust
raportul
Drept - just
Ulpianus în “Digeste” –“Honeste vivere, neminem laedere
sum, quique tribuere” = A trăi în mod cinstit , a nu face rău
nimănui și a atribui fiecăruia ceea ce este al său .

Celsus – Jus est ars boni et aequi (Dreptul este arta binelui și a
echității)
 Dreptul = ansamblul regulilor asigurate și garantate de
către stat, care au ca scop organizarea și disciplinarea
comportamentului uman în principalele relații din societate, într-un
climat specific manifestårii coexistenței libertăților, apărării
drepturilor esențiale ale omului și statornicirii spiritului de dreptate.

III. Școlile dreptului

Şcolile dreptului
1. Scoala dreptului natural – la bază două idei :
a) Ideea ordinii universale care guvernează pe toți oamenii;
b) ideea drepturilor inalienabile ale individului
Prioritate are rațiunea.

a) Idei de drept natural în antichitate – gânditorii greci –

Herodot – Aristotel – Sofocle
b) Concepții de drept natural în evul mediu – Thomas
d’Aquino
c) Teoriile contractualiste
1. Hugo Grotius
2. Samuel Pufendorf
3. Thomasius
4. Thomas Hobbs
- homo homini lupus – fiecare are tendința naturală de a face
rău celorlalți
- bellum omnium contra omnes - atestă o stare de război
permanent, al tuturor împotriva tuturor.

5. John Locke
6. Jean Jaques Rousseau Evul
Contractul social
7. Immanuel Kant
8. Alexandru Valimårescu

II. Scoala istorică a dreptului

Asociză dreptul și istoria.
- apare în prima jumătate a secolului XIX lea în Germania
1. Savigny – fondatorul
- opune legii cutuma și tradiția
2. Hugo
3. Puchta
4. Mircea Djuvara

III. Teoria organică a dreptului

1. Herbert Spencer – fondatorul
2. Mircea Djuvara
3. Eugeniu Speranţia

IV. Filosofia idealistă germană a dreptului

Filosofia dreptului îsi are originea în studiul spiritului uman
1. Kant 4. Schelling 7. M. Djuvara
2. Fichte 5. Herman Cohen 8. Eugeniu Speranţia
3. Hegel 6. Rudolf Stamler

V. Pozitivismul în drept
Pozitivismul juridic analitic realismul
juridic
pragmatic american
ştiinţific sociologic r. jrd. scandinav
utilitarismul
Respinge orice idee de drept natural, orice justiţie transcedentală
şi admite exclusiv numai cunoaşterea realităţii positive, juridice sau
ştiinţifice
Reprezentanţi: 1.John Austin
2. Rudolf von Ihering
3. Georg Jellinek
4. Hans Kelsen
5. Hart
6. Mircea Djuvara
7. Dimitrie Gusti
8. Mircea Manolescu
 Rezumat:
Teoria Generală a Dreptului întrunește ansamblul
cunoștințelor care rezultă din abstractizarea întregului drept pozitiv;
reprezintă ceea ce este comun tuturor celorlalte discipline științifice
juridice.
Dreptul = ansamblul regulilor asigurate și garantate de către
stat, care au ca scop organizarea și disciplinarea comportamentului
uman în principalele relații din societate, într-un climat specific
manifestårii coexistenței libertăților, apărării drepturilor esențiale ale
omului și statornicirii spiritului de dreptate.
Şcolile dreptului sunt :
1. Şcoala dreptului natural – la bază două idei :
a) Ideea ordinii universale care guvernează pe toți oamenii;
b) ideea drepturilor inalienabile ale individului
Reprezentanţi: Herodot – Aristotel – Sofocle ( în antichitate),
Thomas d’Aquino ( în Evul Mediu), Hugo Grotius, Samuel Pufendorf,
Thomasius, Thomas Hobbs, John Locke, Jean Jaques Rousseau,
Immanuel Kant şi Alexandru Valimårescu (teoriile contractualiste).
2. Şcoala istorică a dreptului - asociză dreptul și istoria şi apare
în prima jumătate a secolului XIX lea în Germania, fondator fiind
Savigny.
Reprezentanţi: Hugo, Puchta şi Mircea Djuvara.
3. Teoria organică a dreptului - Herbert Spencer – fondatorul
Reprezentanţi: Mircea Djuvara şi Eugeniu Speranţia.
 4. Filosofia idealistă germană a dreptului - îsi are originea în
studiul spiritului uman.
Reprezentanţi: 1. Kant, Fichte, Hegel, Schelling, Herman Cohen,
Rudolf Stampler, Mircea Djuvara şi Eugeniu Speranţia.
5. Pozitivismul în drept - respinge orice idee de drept natural,
orice justiţie transcedentală şi admite exclusiv numai cunoaşterea
realităţii positive, juridice sau ştiinţifice
Reprezentanţi: John Austin, Rudolf von Ihering, Georg Jellinek,
Hans Kelsen, Hart, Mircea Djuvara, Dimitrie Gusti şi Mircea
Manolescu.

Bibliografie:
1. Constituţia României, republicată în Monitorul Oficial al
României, nr. 767 din 31 octombrie 2003.
2. Simona Cristea, Teoria generală a dreptului, Ed. Universul
Juridic, Bucureşti, 2005
3. Titu Ionaşcu, Consideraţii privind aplicarea dreptului,
Ed. Universitaria, Craiova, 2008.
4. Titu Ionaşcu, Puncte de vedere privind acţiunea normei
juridice, Ed. Universitaria, Craiova, 2008.
5. Titu Ionaşcu, Interpretarea normei juridice,
Ed. Universitaria, Craiova, 2008
6. Gh. C. Mihai, Teoria dreptului, Ed. All Beck, Bucureşti,
2004.
 7. Gh. C. Mihai, Fundamentele dreptului I-II, Ed. All Beck,
Bucureşti, 2003.
8. Gh. C. Mihai, Fundamentele dreptului III, Ed. All Beck,
Bucureşti, 2004.
9. Noul Cod civil, Legea 287/2001, actualizata 2017,
republicată în Monitorul oficial nr. 505/2011.
10. Sofia Popescu, Teoria generală a dreptului, Ed. Lumina
Lex, Bucureşti, 2003.
11. C. Voicu, A. C. Voicu, Teoria generală a dreptului,
Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2013

Lucru individual – teme de referat

1. Idei de drept natural în Antichitate
- Herodot
- Aristotel
- Sofocle

2. Concepţii de drept natural în Evul Mediu

- Thomas d’Aquino

3. Teoriile contractualiste
- Hugo Grotius
- Samuel Pufendorf
-Thomas Hobbs
- John Locke
- Jean J. Rousseau
- Imanuel Kant
- Alexandru Vălimărescu

4. Şcoala istorică a dreptului

- Savigny
- Puchta
- Hugo Grotius
- Mircea Djuvara

5. Teoria organică a dreptului

- Herbert Spencer
- Mircea Djuvara
- Eugeniu Speranţia

6. Filosofia idealistă germană a dreptului

- Imanuel Kant
- Fichte
- Hegel
- Herman Cohen
- Eugeniu Speranţia
- Mircea Djuvara
- Rudolf Stamler

7. Pozitivismul în drept
- John Austin
- Rudolf von Ihering
- Georg Jellinek
- Hans Kelsen
- Hart
- Mircea Djuvara
- Dimitrie Gusti
- Mircea Manolescu