Asigurări sociale:

teoria asigurărilor, asigurări sociale de şomaj şi de sănătate

CURS 10, 09.05.2017
 Sistemul de protecție socială

Asigurări sociale Asistență socială

(contributorii) (non-contributorie)
1. Pensii 2. Sănătate 3. Șomaj 1. Servicii sociale 2. Beneficii de asistență socială
(formă de sprijin specializat) (în bani sau în natură
pe baza testării mijloacelor)
 Asigurări sociale

➢ protejarea indivizilor în fața riscurilor

➢”compensarea prin beneficii în bani sau servicii a
prejudiciilor suferite în anumite situații de risc” cu care se
confruntă cei asigurați (Preda, M. în Pop, L. 2002: 110)
➢Beneficii sau servicii având o bază contributorie
o cei asigurați contribuie procentual din veniturile realizate la un
fond
odistribuirea se realizează în mod direct către cei aflați în situație de
risc sau către urmașii acestora
 Asigurări sociale

➢Cuantumul beneficiului este calculat în funcție de:

▪ Valoarea contribuției la fond
▪ Durata contribuției
▪ Alte elemente: solidaritate intra și inter-generațională
 Principiul solidarității sociale (Pop 2005)

➢ Sistemele de asigurări sociale obligatorii au luat naştere în baza

unei solidarităţi sociale în faţa riscului
➢ Solidaritatea socială intra- şi intergeneraţională = o formă de
interdependenţă care nu se reduce la reciprocitate bazată pe
interese individuale
➢Solidaritatea socială este rezultatul unei inter-relaţionări reciproce
susţinute
➢Solidaritatea socială diferă atât de caritate cât şi de altruism, prin
faptul că nu este unilaterală
 Principiul solidarității sociale (Pop 2005)

Solidaritate organică vs. solidaritate mecanică (Durkheim, 1893)

➢solidaritate organică = caracteriza societăţile pre-moderne, ca o reacţie
la riscurile şi incertitudinile asociate unei economii complexe
◦ dacă numărul celor ce împărţăşesc aceleaşi riscuri este foarte mare, acoperind o
proporţie semnificativă a unei colectivităţi, atunci creşte şi probabilitatea de apariţie
a unei forme de solidaritate socială.
➢ solidaritatea socială = se manifestă prin difuzarea asumării riscurilor la
nivelul întregii societăţi/universalism în raport cu riscurile, respectiv în
raport cu asumarea acestora.
▪oricine este în situaţia de a face faţă efectelor nedorite ale apariţiei unui
eveniment să poată fi ajutat
 Asigurarea colectivă, de către stat, se realizeaza atunci când:

➢Este văzută ca NECESARĂ , din considerente de eficiență,

moralitate, echitate
▪un individ fără venituri se poate îmbolnavi și deveni o povară
pentru sistemul de sănătate; poate deveni un factor de risc,
infractor pentru comunitate;
➢Riscurile nu pot fi calculate pe baze actuariale
▪probabilitatea de apariție a evenimentului nu poate fi calculată sau
cunoscută
 Impactul redistributiv al sistemelor de asigurări sociale (Pop 2005)

➢Costuri şi beneficii
◦Asigurările sociale redistribuie costurile, adesea către cei
pentru care aceste costuri sunt mai uşor de suportat
◦impunerea unei contribuţii proporţionale cu veniturile
◦plata deci se face în funcţie de posibilităţi, beneficiile sunt
distribuite în funcţie de nevoi
➢Redistribuirea nu se realizează de la cei bogaţi către cei mai
săraci, ci mai degrabă de la cei mai norocoşi către cei mai puţin
norocoşi.
 Ce impact au aceste tipuri de beneficii
asupra inegalităţii sociale? (Pop 2005)

➢Beneficiile perfect proporţionale cu veniturile anterioare

menţin inegalitatea veniturilor constantă într-o societate.
➢Orice formă cvasi-proporţională duce la scăderea, într-o
măsură sau alta, a inegalităţii veniturilor într-o societate.
➢Cea mai puternică scădere a inegalităţii se realizează în cazul
acordării unor beneficii constante ca nivel.
 Tipuri de asigurări sociale

➢De stat/publice -> asigurări sociale de stat

•Pensii
•Șomaj
•Sănătate
 Tipuri de asigurări sociale

➢Private
•Pensii
•Sănătate
oBază actuarială = calcularea riscului de a se produce
evenimentul pentru care se asigură individul.
otrăsăturile particulare  factor de risc (e.g. starea de
sănătate pentru asigurările de viață)
 De ce se asigura indivizii?
(Pop 2005: 113)

➢Pentru minimizarea riscurilor

➢ In condițiile în care valoarea siguranței sale este mai mare
decât costurile nete pe care le presupune asigurarea
riscurilor.
 Elemente cheie
Informația asimetrică poate produce hazard moral și selecție adversă.
Selectie adversă  individul tinde să aibă mai multă informaţie decât
asiguratorul.
◦ introducerea obligativității

Hazard moral ”lipsa de stimulente de a avea grijă atunci când nu

urmează să suferim consecinţele acţiunilor noastre” (Miroiu, A.*)
oCo-asigurare
* https://adrianmiroiu.files.wordpress.com/2008/05/capitolul-1.pdf, pp.19
 De ce statul impune obligativitatea contribuției la un
sistem de asigurări național? (Pop 2005: 113)

➢Principiul voluntarismului – este EFICIENT ca un individ să aibă

dreptul să decida singur asupra nevoii de a se asigura atât timp
cât costurile asociate sunt suportate doar de el.
➢Insă decizia de neasigurare presupune o serie de externalități
negative pentru societate.
 De ce statul impune obligativitatea contribuției la
un sistem de asigurări național? (Pop 2005: 113)
➢In general, obligativitatea intervine pentru riscurile care presupun
externalități negative:
➢Afectează și ceilalți membri ai familiei sau ceilalți membri ai
societății
➢E.g. Pierderea veniturilor din muncă înseamnă sărăcire,
infracționalitate, imposibilitatea de a face față standardelor
societății
➢Costurile pentru acoperirea riscurilor legate de propriile pierderi
sunt asigurate de piața privată, în mod voluntar.
 În ce condiții statul însuși furnizează asigurarea?
(Pop 2005: 113)

➢Asigurarea de răspundere civilă pentru deținătorii de

autoturisme este obligatorie, dar statul nu organizează el
însuși acest sistem de asigurare
 Asigurarea pe piața privată:
condiții de eficiență (Pop 2005: 113)
Probabilitatea de apariție a evenimentului trebuie să fie:
➢Independentă în populație
▪ probabilitatea de apariție a evenimentului pentru un individ nu este influențată de
probabilitatea de apariție a evenimentului pentru un alt individ.
➢Mai mică de unu
▪ apariția evenimentului asigurat este probabilă, dar nu se constituie ca certitudine
pentru nici un segment de populație
▪ E.g. șomajul în cazul anumitor ramuri industriale restructurate – mineritul în
România
➢Cunoscută sau estimabilă
▪ Probabilitatea de apariție a riscului poate fi calculată în baza unor date sau
indicatori generali
▪ E.g. rata de dependență demografică, rate de mortalitate, rate de morbiditate
 Asigurarea pe piața privată- condiții de
eficiență (Pop 2005: 113)

Probabilitatea de apariție a evenimentului trebuie să fie:

➢Cunoscută în aceeași măsura tuturor actorilor implicați
▪ informatia trebuie să fie accesibilă atât asiguratului cât și asiguratorului
▪ costurile de colectare a acesteia trebuie să fie fezabile pentru asigurator
➢Exogenă
▪ probabilitatea de aparitie a evenimentului nu trebuie să depindă sau să fie
influențată de comportamentul individului asigurat
(!) Toate aceste condiţii, dacă sunt îndeplinite, probabilitatea de apariţie a
evenimentului poate fi estimată în baza unui calcul actuarial.
 Accidente de Boală Vârstă Șomaj Alocaţii/
muncă Prestaţii
Istoria
familiale
instituționalizării Germania 1884 1883 1889 1927 1954
asigurărilor sociale Austria 1887 1888 1909 1920 1948
Norvegia 1894 1909 1936 1906 1946
Finlanda 1895 1963 1937 1917 1948
Irlanda 1897 1911 1908 1911 1945
Marea Britanie 1897 1911 1908 1911 1945
Danemarca 1898 1892 1891 1907 1952
Franta 1898 1928 1910 1905 1932
Italia 1898 1912 1919 1919 1937
Spania 1900 1929/1942 1919 1919 1938
Suedia 1901 1891 1913 1934 1947
Australia 1902 1944 1908 1944 1941
Belgia 1903 1894 1900 1920 1930
Canada 1908 1984 1927 1940 1944
SUA 1908 – 1935 1935 –
Elvetia 1911 1911 1946 1924 1952
Portugalia 1913 1935 1935 1975 1942
Grecia 1914 1922 1934 1945 1958
Istoria
Accidente Boală Vârsta Șomaj Alocaţii/
instituționalizării
de muncă
asigurărilor sociale Prestaţii
familiale
Republica Ceha 1887 1888 1906 1991 1945
Slovacia 1887 1888 1906 1991 1945
Rusia 1903 1912 1922 1921 1944
Ungaria 1907 1891 1928 1957 1938
Romania 1912 1912 1912 1991 1944
Bulgaria 1924 1918 1924 1925 1942
Estonia 1924 1924 1924 1991 1922
Letonia 1927 1924 1922 1991 1990
Turcia 1945 1945/1950 1949 – –
Albania 1947 1947 1947 1993 1993
Armenia 1955 1912 1956 1921 1944
Moldova 1955 1956 1992 1944
Polonia 1984 1920 1927 1924 1947
Lituania 1991 1925 1925 1919 1991
 Asigurări sociale

➢Bugetele asigurărilor sociale de stat sunt administrate

separat de bugetul de stat
➢Statul are obligația de a garanta drepturile asiguraților
➢Statul are obligația de a reglementa și controla atât
fondurile asigurărilor sociale de stat cât și cele private
 Tipuri de sisteme de asigurări sociale
scurt istoric

➢Cancelarul german Otto von Bismarck a introdus în 1881

pentru prima dată un sistem de asigurări de stat obligatorii
▪accidente de muncă, cazuri de boală
▪pensii de vârstă și invaliditate
➢ Prima formă de implicare a statului modern în protecția
socială a indivizilor pe baze contributorii (Preda în Pop, L. 2002: 111)
➢ Sistem gestionat de angajator, angajat și stat (tripartit)
 Tipuri de sisteme de asigurări sociale
scurt istoric
Asigurări sociale de tip Bismarck
➢ Acoperea categorii relativ reduse de populație (muncitorii din
fabrici)
➢Măsura nu a fost motivată de principiul solidărității sociale, ci
mai degrabă de rațiuni de ordin politic:
▪Menținerea diferențelor de clasă cu implicații în stratificarea
socială (legi și privilegii diferite între diferite categorii de
angajați
▪Menținerea loialității față de autoritatea deplină a statului
 Tipuri de sisteme de asigurări sociale
scurt istoric
➢Lordul Beveridge, Marea Britanie, 1942: raport asupra stării
societății britanice
▪Obiectiv: înfrângerea celor cinci giganți prin crearea sistemului de
asigurări sociale
▪ lipsurile, boala, ignoranța, mizeria și inactivitatea
➢ Sistemul de pensii conceput ca plătibil din impozitele și taxele
generale, de la bugetul de stat, cu un nivel constant pentru toți
beneficiarii
➢ Sindicatele și patronatul nu sunt implicați în administrarea
sistemului
 Tipuri de sisteme de asigurări sociale
scurt istoric (Preda în Pop, L. 2002: 111)
Asigurări sociale de tip Beveridge
➢ dezvoltarea rapidă a unui sistem comprehensiv de protecție socială
care a condus la formarea statului bunăstării în Marea Britanie
➢ Legea educației (1944), Legea asigurării naționale (1946) și Legea
serviciului național de sănătate, Legea asistenței naționale (1948)
➢Sistem de ajutorare universale fie pentru pensii, boală, șomaj pentru
bărbații și femeile asigurate și soții/soțiile lor
➢Schemă națională de asistență socială bazată pe testarea mijloacelor
 Asigurări Sociale Asigurări Sociale
tip Bismarck tip Beveridge
Sursa de finanțare Fondul asigurărilor sociale (din Bugetul de stat (taxe și
contribuțiile directe ale indivizilor); impozite generale)
fond separat de bugetul de stat
Administrarea Tripartit (Statul-contribuabilii- Stat
fondului beneficiarii)
Nivelul beneficiilor Corelate cu veniturile (contribuțiile Constante (și relativ
realizate) modeste); servicii de o
calitate scăzută
Importanța Scăzută Mare/Mica
asigurărilor private
Acoperire Populația care a contribuit la fondul Toată populația
asigurărilor sociale (inegalități sociale,
excluziune socială)
 Asigurările de sănătate
➢Costuri ridicate:
▪ estimarea probabilității de apariție a bolilor
▪ colectarea şi controlul informaţiei relevante
➢Sunt afectați de hazardul moral
▪ indivizii pot apela la serviciile medicale și fără a avea un motiv întemeiat
➢Selectie adversă – ascund asiguratorilor existența vulnerabilității
medicale
▪ Subdeclararea riscului și tendința de fraudare
➢Asigurările de sănătate tind să fie dificil de organizat în regim privat
 Asigurările de sănătate
➢SUA - singurul exemplu de țară în care asigurările de
sănătate sunt furnizate în majoritate în regim privat
➢Explicație: sistemul de asigurări este atât de dezvoltat încât
o gamă largă de riscuri sunt acoperite de o gama largă de
servicii/companii de asigurări; costurile apariției unui
eveniment sunt acoperite de mai mulți actori
➢Efectul selecției adverse este înlăturat prin introducerea
unei reglementări potrivit căreia bolnavul este obligat să
plăteasca primele trei zile de spitalizare.
 Asigurările de sănătate
Impactul redistributiv al asigurărilor de sănătate în regim de stat
➢Tipul beneficiului și marimea sa depind de nevoia particulară a
individului
◦ indiferent de mărimea contribuției, tratamentul medical este
determinat de tipul de afecțiune și nevoile de sănătate (este
stabilit totuși un pachet de servicii) -> caracter puternic
personalizat
 Asigurările de șomaj
➢Singura formă de asigurări care nu se regăsește (exclusiv) pe piața privată
➢Individul poate influența intrarea în somaj și durata acestuia (hazard moral)
➢Impactul redistributiv - nu se realizează de la cei mai bogați la cei mai săraci, ci
de la cei mai norocoși la cei mai puțin norocoși
➢Riscul este complet dezechilibrat distribuit între asigurați, neuniform distribuit
în timp (Preda în Pop, L. 2002: 114)
➢E.g. Unii contribuabili cu risc extrem de redus de a intra în șomaj nu ar fi interesați să
contribuie în mod voluntar la fond
➢Perioadele de declin economic sunt greu de anticipat
➢Contribuție obligatorie la fond-garantat de stat
 Asigurările de șomaj
➢beneficiile depind de un număr minim de ani de contribuţie, iar
nivelul acestora se fixează, cel mai adesea, în funcţie de numărul de
ani de muncă şi de venitul anterior
➢limitat in timp, pentru a nu crea o demotivare a muncii cat şi pentru
a deveni suportabil din fondul constituit pe baza contribuţiilor
individuale.
 Asigurările de șomaj
Sistem Beveridge + Bismarck generos
➢Țări social democrate – nivel generos al beneficiilor de șomaj
➢Danemarca -81 % din ultimul salariu, pe o perioadă de cinci ani
de la pierderea locului de muncă, voluntar
 Asigurările de șomaj
Sistem Beveridge redus ca generozitate - țări liberale :
➢Sistemul de beneficii de şomaj este cel mai redus din cadrul
Uniunii Europene
▪acordat pe o perioadă mult mai redusă (15 luni în cazul Irlandei şi 6 luni în
cazul Marii Britanii) decât cea din ţările scandinave
▪cuantumul beneficiilor de şomaj se situează la un nivel redus care să se
încurajeze reîncadrarea individului pe piaţa muncii.
➢ În aceste state, fondurilor destinate măsurilor active (acestea reprezintă
doar 0.36% din PIB - cel mai mic la nivel european) de reintegrare pe piaţa
muncii le sunt preferate măsurile de de reglementare şi de flexibilizare a
pieţei muncii, prin diminuarea acţiunii statului în acest segment.
 Asigurările de șomaj
Sistem Bismarck – menține stratificarea de pe piața muncii
➢depind de valoarea veniturilor anterioare, dar sunt generoase atât ca
perioadă cât și ca valoare
➢E.g. Un francez are dreptul la cinci ani de primire a beneficiului de
şomaj, în timp ce legislaţia belgiană nu impune nici un fel de limitare a
acestei perioade.
 Riscul – asigurările de sănătate și șomaj
➢NU presupun un risc uniform distribuit între asigurați
➢NU presupun un risc ușor de calculat, de anticipat
➢Lipsa posibilității unui calcul actuarial al riscului
➢Asigurările private de șomaj sunt aproape inexistente
 Concluzii
(Preda în Pop, L. 2002: 114)
Istoria implicării statului în protecția socială a cetățenilor prin asigurări
sociale:
1. Reforme sociale care au vizat protecția celor angajați față de riscul
pierderii veniturilor din muncă (accidente de muncă, șomaj)
2. Protecția membrilor familiei celor angajați (asigurări de sănătate, pensii
de urmaș)
3. Protecția indivizilor inapți pentru muncă (persoane cu dizabilități)
4. Generalizarea unor măsuri de protecție socială la întreaga populație
(alocații de stat pentru copii, asigurări de sănătate de tip universalist)
➢ După cel de-al doilea război mondial
 Cazul României
(Preda în Pop, L. 2002: 112)

➢1872 – asocieri ale muncitorilor care prevedeau și măsuri de

întrajutorare în caz de boală sau deces
➢A.I. Cuza – plata unor pensii pentru unii funcționari ai statului
➢1902, Legea Missir – sistem de asigurare a meseriașilor pe bază
corporatistă
➢1912, Legea Nenițescu – asigurări de boală, invaliditate,
accidente, maternitate și pensii pentru toți membrii corporațiilor
muncitorești
➢1933 – unificarea la nivel național a sistemului asigurărilor sociale
 Cazul României
(Preda în Pop, L. 2002: 112)

➢ 1949, perioada comunistă – egalizarea drepturilor

de asigurări sociale
▪Asigurările sociale s-au extins la aproape toată populația
▪Fondurile de asigurări sociale au trecut sub controlul
statului și incluse în bugetul de stat
▪Asigurările de șomaj s-au desființat
▪Agricultorii asociați forțat în CAP-uri (cooperative agricole
de producție) nu au fost introduși în sistemul de stat al
asigurărilor de pensii
 Cazul României
(Preda în Pop, L. 2002: 113)

➢1991 – Legea ajutorului de șomaj

➢1997 – Legea asigurărilor de sănătate
➢ 2000 – noua Lege a pensiilor
▪Se separă fondurile de asigurări
▪Se transferă responsabilități către Casele de Pensii
 Cazul României
Cotele de contributie de asigurări sociale pentru 2016*

➢Contribuții la pensii
26,3% pentru condiții normale de muncă, din care 10,5% pentru contribuția
individuală angajat și 15,8% pentru contribuția datorată de angajator;
31,3% pentru condiții deosebite de muncă, din care 10,5% pentru contribuția
individuală angajat și 20,8% pentru contribuția datorată de angajator;
36,3% pentru condiții speciale de muncă și pentru alte condiții de muncă, din care
10,5% pentru contribuția individuală angajat și 25,8% pentru contribuția
datorată de angajator.
(!) cota de contribuţie aferentă fondurilor de pensii administrate privat este de 5,1%

* Legii nr. 7/2017 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017

 Cazul României
Cotele de contributie de asigurări sociale pentru 2016*

Contribuții la șomaj
◦ 0,5% - contribuția datorată de angajatori
◦ 0,5% - contribuția individuală angajat
➢angajatorii mai datorează:
◦ o contribuție de asigurare pentru accidente de muncă și boli
profesionale, diferențiată în funcție de clasa de risc, cuprinsă între
0,15% - 0,85%
◦ o contributie de 0,25% pentru la Fondul de garantare pentru plata
creanțelor salariale.
* Legii nr. 7/2017 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017
 România-șomaj,
situația la 31 ianuarie 2017
➢rata şomajului înregistrat la nivel national: 4,80%
➢94.141 au fost şomeri indemnizaţi şi 327.095 neindemnizaţi
➢numărul şomerilor femei: 172.712 persoane,
➢numărul şomerilor bărbaţi: 248.524 personae
➢123.278 şomeri provin din mediul urban şi 297.958 şomeri provin din mediul rural
➢Judeţele cu cea mai mare pondere a şomerilor neindemnizaţi în numărul total al şomerilor sunt: Iaşi
(89,21%), Vaslui (87,61%), Satu Mare (87,40 %), Dâmbovița (87,06), Călărași (86,25%), Galați (85,88%) şi
Mureș (85,58%).
➢Cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost atinse în judeţele: Vaslui (11,39%), Teleorman
(10,15%), Galaţi (9,73%), Mehedinţi (9,59%), Dolj (9,52%), Buzău (9,43%), Olt (8,65%), Ialomiţa (7,75%)
urmate de judeţele Gorj (7,66 %) şi Călărași (7,24%).

Sursa:http://www.anofm.ro/4-80%25-rata-%C5%9Fomajului-%C3%AEnregistrat-%C3%AEn-eviden%C5%A3ele-
anofm-%C3%AEn-luna-ianuarie-2017
 România-șomaj,
situația la 31 ianuarie 2017
➢Șomer - persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) este în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minimum 16 ani şi până la
îndeplinirea condiţiilor de pensionare;
b) starea de sănătate şi capacităţile fizice şi psihice o fac aptă pentru prestarea unei
munci;
c) nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează, din activităţi autorizate
potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă al
asigurărilor pentru şomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă, în vigoare;
d) este disponibilă să înceapă lucrul în perioada imediat următoare, dacă s-ar găsi un loc
de muncă.
Legea nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă
 România-șomaj,
situația la 31 ianuarie 2017
➢Șomer înregistrat - persoana care îndeplineşte cumulativ condiţiile
prevăzute la pct. IV (!vezi slide anterior) şi se înregistrează la agenţia pentru
ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau, după
caz, reşedinţa ori la alt furnizor de servicii de ocupare, care funcţionează în
condiţiile prevăzute de lege, în vederea obţinerii unui loc de muncă.

➢Șomer de lungă durată - persoana care este şomer pe o perioadă mai mare
de 12 luni, în cazul persoanelor cu vârsta de minimum 25 de ani şi pe o
perioadă de 6 luni, în cazul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 ani şi până
la împlinirea vârstei de 25 de ani.
Legea nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă
 România-șomaj,
situația la 31 ianuarie 2017
➢Asigurat - persoana fizică ce realizează venituri, potrivit legii, şi pentru care
angajatorul este obligat să reţină şi să plătească contribuţia individuală de
asigurări pentru şomaj, precum şi persoana care se asigură prin încheierea
unui contract de asigurare pentru şomaj;
➢Stagiu de cotizare - perioada de timp pentru care s-a datorat contribuţia de
asigurări pentru şomaj atât de către asigurat, cât şi de angajator sau, după
caz, numai de către asigurat, precum şi perioada pentru care persoanele
asigurate în sistemul asigurărilor pentru şomaj prin încheierea unui contract
de asigurare pentru şomaj au datorat şi au plătit contribuţia de asigurări
pentru şomaj;
Legea nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă
 România-șomaj,
situația la 31 ianuarie 2017
➢Indemnizaţie de şomaj - o compensaţie parţială a veniturilor
asiguratului ca urmare a pierderii locului de muncă sau a veniturilor
absolvenţilor instituţiilor de învăţământ care nu s-au putut încadra
în muncă;
➢Măsuri de stimulare a ocupării forţei de muncă - acele măsuri
care au ca scop sprijinirea persoanelor în căutarea unui loc de
muncă şi, în mod deosebit, a şomerilor pentru a dobândi statutul
de persoană ocupată.

Legea nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă
 România-șomaj,
situația la 31 ianuarie 2017
➢Indemnizaţia de şomaj- condiții de eligibitate
➢le-au încetat raporturile de muncă din motive neimputabile lor*;
➢au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei
înregistrării cererii;
➢nu realizează venituri sau realizează, din activităţi autorizate potrivit legii, venituri mai
mici decât valoarea indicatorului social de referinţă, în vigoare;
➢nu îndeplinesc condiţiile de pensionare, conform legii;
➢sunt înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în a căror rază teritorială îşi
au domiciliul sau, după caz, reşedinţa, dacă au avut ultimul loc de muncă ori au realizat
venituri în acea localitate.
Legea nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă
 România-șomaj,
situația la 31 ianuarie 2017

Indemnizaţia de şomaj- alte categorii de potențiali beneficiari

➢Cei care au încheiat contract de asigurare pentru şomaj şi nu realizează
venituri sau realizează, din activităţi autorizate potrivit legii, venituri mai mici
decât valoarea indicatorului social de referinţă, în vigoare;
➢Cei care sunt absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ, în vârstă de minimum
16 ani, care într-o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se
încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale;

Legea nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă
 România-șomaj,
situația la 31 ianuarie 2017

Indemnizaţia de şomaj se acordă pe perioade stabilite diferenţiat, în

funcţie de stagiul de cotizare:
➢6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin un an
➢9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 5 ani
➢12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani

Legea nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă
 România-șomaj,
situația la 31 ianuarie 2017
Indemnizaţia de şomaj-o sumă acordată lunar şi în mod diferenţiat, în funcţie de
stagiul de cotizare, după cum urmează:
➢75% din valoarea indicatorului social de referinţă, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel
puţin un an
la care se adaugă o sumă calculată prin aplicarea asupra mediei salariului de bază lunar brut pe
ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, a unei cote procentuale diferenţiate în funcţie de stagiul de
cotizare.
➢3% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 3 ani;
➢5% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 5 ani;
➢7% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 10 ani;
➢10% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 20 de ani.

Legea nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă
Sursa:http://www.anofm.ro/4-80%25-rata-%C5%9Fomajului-%C3%AEnregistrat-%C3%AEn-eviden%C5%A3ele-
anofm-%C3%AEn-luna-ianuarie-2017
Sursa:http://www.anofm.ro/4-80%25-rata-%C5%9Fomajului-%C3%AEnregistrat-%C3%AEn-
eviden%C5%A3ele-anofm-%C3%AEn-luna-ianuarie-2017
Sursa:http://www.anofm.ro/4-80%25-rata-%C5%9Fomajului-%C3%AEnregistrat-%C3%AEn-
eviden%C5%A3ele-anofm-%C3%AEn-luna-ianuarie-2017
 Cazul României
Cotele de contributie de asigurări sociale pentru 2016*

Contribuții la sănătate
◦ 5,5% pentru contribuția individuală angajat
◦ 5,2% pentru contribuția datorată de angajator

➢angajatorii mai datorează:

o o contribuție pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate de
0,85%.

* Legii nr. 7/2017 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017

Bibliografie
Preda, M. (2002) Asigurări sociale în Pop, L. M. Dicționar de politici sociale. București: Editura
Expert. Pp. 110-114
Pop L. M. (2005) Politici sociale. Elemente de teorie, analiză și evaluare a politicilor sociale.
Bucureşti: Editura Economică. Pp. 113-134.
Legea nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea
ocupării forţei de muncă. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/33919