Sunteți pe pagina 1din 2

Tipuri de Arbitraj Formele arbitrajului voluntar: 1. arbitraj ad hoc 2. arbitrajul institutional; 3. arbitraj intern si arbitraj international; 4.

arbitraj civil si arbitraj comercial; 5. arbitraj in drept; 6. arbitraj in echitate. 1. Arbitrajul ad-hoc (sau ocazional) Arbitrajul ad-hoc este un arbitraj neinstitutional, fiind organizat de parti pentru solutionarea unui litigiu determinat, n afara unei institutii permanente de arbitraj. Trsturi: functioneaz numai n vederea solutionrii unui litigiu; odat cu pronuntarea sentintei, existenta acestei instante de arbitraj nceteaz; att structura ct si regulile de procedur ale arbitrajului ad-hoc vor fi diferite, n functie de interesele prtilor din fiecare litigiu; prin conventia lor, prtile pot ncredinta solutionarea diferendului unui arbitru unic sau unui numar mai mare de arbitri; n cazul unui dezacord ntre prti, se va recurge la decizia unui tert sau a unei autoritti; prtile pot conveni ca sentinta arbitral s fie supus cilor de atac ori s fie definitiv si obligatorie; un arbitraj ad-hoc localizat n Romnia poate fi supus, n temeiul vointei prtilor, unei legi strine atunci cnd o conventie international le autorizeaz s exercite o atare optiune; este necesar s fie ns ndeplinit conditia ca legea strin preferat de prti s nu contrazic normele imperative si de ordine public din dreptul nostru ; instantele de judecata au obligatia de a desemna un supraarbitru cnd se ivesc nentelegeri ntre arbitri sau atunci cnd arbitrii desemnati nu sunt mputerniciti prin compromis sau prin clauz compromisorie s-l aleag ; 2. Arbitrajul institutional Arbitrajul instituional are loc atunci cnd prile au ncredinat misiunea organizrii arbitrajului unei instituii specializate, litigiul soluionndu-se dup reguli stabilite de aceast instituie. Arbitrajul instituional beneficiaz n Romnia de existena unei structuri permanente, prestabilite, menite s asigure constituirea tribunalului arbitral i anume, Curtea de Arbitraj Comercial Internaional de pe lng Camera de Comer i Industrie. Aceasta este o instituie permanent de arbitraj neguvernamental, fr personalitate juridic, independent, cu exercitarea atribuiilor ce i revin, organizat s funcioneze n conformitate cu propriul su regulament. 3. Arbitrajul bilateral, regional si international Arbitrajele bilaterale sunt create prin conventii internationale bilaterale si au competenta s solutioneze numai litigiile ntre parteneri din cele dou state contractante (ex: Camera arbitral francogerman pentru produsele solului, Comisia americanocanadian de arbitrajul comercial). Arbitrajele regionale sunt constituite printr-o conventie multilateral realizata ntre statele dintr-o anumit zon geografic si rezolv diferendele ntre parteneri apartinnd statelor dintr-o anumit zon geografic (ex.: Comisia scandinav de arbitraj pentru piei, Comisia interamerican de arbitraj comercial). Arbitrajele internationale a cror competent teritorial se extinde indiferent de zona geografic solutioneaz litigiile provenind din orice tar (ex.: Curtea de Arbitraj de pe lng Camera de Comert International de la Paris). 4. Arbitrajul civil si arbitrajul comercial

Arbitrajul civil are ca obiect solutionarea unui litigiu izvorat dintr-un contract civil (contract de vanzare cumparare, contract de inchiriere, contracte de cesiune, etc.). Arbitrajul comercial are ca obiect solutionarea unui litigiu izvorat dintr-un contract comercial. 5. Arbitrajul IN DREPT n cazul arbitrajului n drept sau in jure, arbitrii solutioneaz litigiile dup lege, la fel ca instantele judectoresti. Acestia vor hotr asupra unui litigiu, aplicnd normele de drept incidente n cauz. n arbitrajul n drept, hotrrea arbitral trebuie s cuprind pe langa altele si motivele de drept pe care se ntemeiaz solutia. 6. Arbitrajul IN ECHITATE Arbitrajul n echitate este acea form a arbitrajului civil sau comercial, national sau international care se realizeaz dup principiile de echitate si nu potrivit normelor de drept. Trasaturi: - arbitrul nu are obligatia s aplice normele legale de drept material si nici pe acelea de procedur; - solutia dat de arbitru are caracter definitiv, fiind inatacabil la o alt instant de arbitraj; - arbitrii vor aprecia mprejurrile de fapt, determinnd continutul notiunii de echitate; - ideea de echitate este inseparabil legat de ideea de justitie; evitnd aplicarea strict a dispozitiilor legale, hotrrile n echitate permit adoptarea unor solutii favorabile intereselor reciproce ale prtilor; - arbitrul n echitate nu este dispensat de obligatia motivrii cu artarea temeiurilor n echitate care justific solutia, nerespectarea acestei cerinte fiind sanctionat cu anularea hotrrii arbitrale n conditiile Art. 364 lit. g din CODUL DE PROCEDUR CIVIL; - Intr-o asemenea situatie, instanta judectoreasc prevzut va judeca litigiul tot n echitate