Circumstanțele agravante, care se regăsesc în Noul Cod Penal la art.

77, reprezintă acele stări, situații,

împrejurări, calități, alte date ale realității, exterioare conținutului infracțiunii, anterioare, concomitente sau
subsecvente săvârșirii infracțiunii ce au legătură cu fapta infracțională ori cu infractorul și care reflectă o
gravitate mai ridicată a faptei ori o periculozitate mai mare a infractorului.
La fel ca în cazul circumstanțelor atenuante, aceste circumstanțe agravante au un caracter accidental, însă spre
deosebire de primele, cele agravante sunt NUMAI legale, nu există reglementate circumstanțe agravante
judiciare.
Potrivit Noului Cod Penal, următoarele împrejurări constituie circumstanțe agravante:

a) Săvârșirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună;

În această situație este suficient ca doar una din cele minim 3 persoane să comită fapta cu vinovăția cerută de
lege, ceilalți trebuind să contribuie ca autori, coautori sau complici concomitenți pentru a se putea reține această
circumstanță și asupra lor. NU se aplică această circumstanță în cazul în care în conținutul unei infracțiunii intră
agravanta ca element circumstanțial, de exemplu, în cazul săvârșirii infracțiunilor de două sau mai multe
persoane împreună, deoarece împrejurarea se valorifică o singură dată.
b) Săvârșirea infracțiunii prin cruzimi sau supunerea victimei la tratamente degradante;
În această circumstanță au fost grupate două împrejurări distincte:

 Cruzimi:
– producerea unor suferințe inutile, suplimentare, care nu sunt necesare pentru consumarea faptei + producerea
unui sentiment de oroare terților;

*** Săvârșirea infracțiunii prin cruzimi este prevăzută și ca element circumstanțial al omorului calificat, situație
în care se va valorifica doar ca element circumstanțial.
 Supunerea victimei la tratamente degradante:
– umilirea, batjocorirea victimei, injosirea nefolositoare pentru consumarea faptei;

c) Săvârșirea infracțiunii prin metode sau mijloace de natură să pună în pericol alte persoane ori bunuri;
Aceste metode se referă la situații în care se pune în primejdie viața mai multor persoane sau sunt de natură să
creeze o astfel de primejdie, spre exemplu: otrăvirea apei sau a alimentelor ce sunt servite mai multor persoane,
distrugerea bunurilor prin incendiere, explozii sau alte modalități.

Se valorifică doar ca element circumstanțial când este prevăzută într-o infracțiune calificată.

d) Săvârșirea infracțiunii de către un infractor major, dacă aceasta a fost comisă împreună cu un minor;
Împrejurarea agravantă aici se referă la atragerea infracțională a minorului de către major, profitând de lipsa de
experiență a acestuia, însă posibilă este și situația inversă, ca majorul să fie convins de minor să comită
infracțiunea. Pentru a se putea reține, este necesar ca majorul să cunoască minoritatea celuilalt,
altfel, eroarea cu privire la vârsta acestuia înlătură aplicarea circumstanței.
e) Săvârșirea infracțiunii profitând de starea vădită de vulnerabilitate a persoanei vătămate, datorită vârstei,
stării de sănătate, infirmității sau altor cauze;
Starea de vădită vulnerabilitate se poate interpreta în multiple situații, iar aceasta este apreciată de la caz la caz
de către un judecător. Poate fi vorba de o vârstă prea înaintată sau prea mică pentru a se putea apăra de
eventuale violențe fizice, de o stare de sănătate precară temporară sau permanentă, cauzată de un accident spre
exemplu, stare de vulnerabilitate generată de medicamente sau chiar diferența de forță între victimă și agresor.

Reținerea acestei agravante se realizează doar dacă făptuitorul a cunoscut această stare, pe care NU a

provocat-o, ci doar a profitat de ea.
f) Săvârșirea infracțiunii în stare de intoxicație voluntară cu alcool sau cu alte substanțe psihoactive, când a
fost provocată în vederea comiterii infracțiunii;
Intoxicația preordinată sau premeditată reflectă o periculozitate mai mare a infractorului care poate avea două
scopuri: 1. își provoacă această stare pentru a avea mai mult curaj în săvârșirea faptei; 2. își provoacă starea
pentru a o putea invoca în instanță ca circumstanță atenuantă.
Când premeditarea este prevăzută ca element agravant al infracțiunii respective, de exemplu: infracțiunea de
omor calificat, se va reține doar infracțiunea în forma agravată, nu se mai valorifică și circumstanța.
 g)Săvârșirea infracțiunii de către o persoană care a profitat de situația prilejuită de o calamitate, de starea de
asediu sau de starea de urgență;
Se aplică această circumstanță spre exemplu, atunci când o calamitate, precum o inundație ori cutremur, creează
o stare de tulburare socială iar infractorul profită de aceasta.

h) Săvârșirea infracțiunii pentru motive legate de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare
sexuală, opinie ori apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică
necontagioasă sau infecție HIV/SIDA ori pentru alte împrejurări de același fel, considerate de făptuitor drept
cauze ale inferiorității unei persoane în raport cu celelalte;
Scopul acestei agravante este prevenirea și combaterea oricăror forme de discriminare, iar reținerea acesteia este
condiționată de: 1. victima să se identifice în una din situațiile de mai sus; 2. infractorul să fi săvârșit fapta pe
temeiul acestora.
Această circumstanță va fi valorificată doar în măsura în care nu este prevăzută în conținutul infracțiunii de
bază, fie agravate.

Circumstanțele agravante prezentate în rândurile de mai sus, sunt de 2 feluri:

1. Circumstanțe reale: acestea sunt referitoare la faptă, au caracter obiectiv, constau în diferite stări,

împrejurări, de exemplu: locul săvârșirii infracțiunii, numărul participanților, mijloacele utilizate pentru
sâvărșire etc.  și se răsfrâng asupra participanților numai în măsura în care le-au cunoscut sau prevăzut; aici
se încadrează literele: a), b), c), d), e) și g).
2. Circumstanțe personale: se referă la persoana autorului sau a unui participant și nu se pot
răsfrânge asupra celorlalți, având un caracter subiectiv, constând în calități, însușiri ale persoanei
infractorului. Literele f) și h) se încadrează în această categorie.
Efectele circumstanțelor agravante:

Efectele sunt prevăzute în art. 78 al Noului Cod Penal:

1) În cazul în care există circumstanţe agravante, se poate aplica o pedeapsă până la maximul special. Dacă
maximul special este neîndestulător, în cazul închisorii se poate adăuga un spor până la 2 ani, care nu poate
depăşi o treime din acest maxim, iar în cazul amenzii se poate aplica un spor de cel mult o treime din maximul
special.

(2) Majorarea limitelor speciale ale pedepsei se face o singură dată, indiferent de numărul circumstanţelor
agravante reţinute.

În situația în care instanța constată că sunt întrunite condițiile prevăzute de lege, circumstanțele sunt obligatoriu
de reținut, însă în ceea ce privește efectele, aceste circumstanțe atrag o agravare facultativă a pedepsei.
De exemplu: dacă pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 1 an la 5 ani, ca efect al circumstanțelor
agravante pedeapsa se va putea aplica până la maximul special de 5 ani, iar dacă acesta este neîndestulător se
mai poate adăuga un spor de cel mult 1 an si 8 luni (nu se va putea ajunge cu sporul până la 2 ani pentru că 1/3
din maximul special de 5 ani este de doar un an și 8 luni, iar în cazul amenzii între minimul special prevăzut de
lege și maximul special depășit cu un spor de până la o treime din acest maxim.

Circumstantele agravante legale-Sunt prevazute expres in art. 75 (1), cod penal: 1) Savarsirea faptei de trei sau
mai multe persoane impreuna. E o circumstanta reala, deoarece se refera la fapta. Aceasta se rasfrange asupra
tuturor participantilor care au cunoscut-o sau prevazut-o. E importanta determinarea sferei participantilor pentru
a decide daca fapta a fost comisa de 3 sau mai multe persoane. Se au in vedere autorul, coautorii si complicii
concomitenti. Nu intra in calcul instigatorii si complicii anteriori. Circumstanta, fiind reala, se resfrange si
asupra acestora in masura in care au cunoscut-o sau au prevazut-o. Aceasta circumstanta agravanta este realizata
indiferent daca toate cele trei per-soane sunt prezente ori nu la locul faptei, indiferent de contributia acestora la
savarsirea infractiunii si indiferent daca toti raspund penal. Ea nu se aplica atunci cand in continutul agravat al
infractiunii intra ca element circumstantial savarsirea faptei de doua sau mai multe persoane impreuna. Ex:
Furtul calificat comis de doua sau mai multe persoane. Mai general spus, opereaza regula privind raportul dintre
circumstantele generale si cele speciale. De asemenea, nu are importanta, pentru retinerea agravantei, daca
victima a stiut sau nu ca fapta se comite de trei sau mai multe persoane. 2) Savarsirea infractiunii prin acte de
cruzime, prin violente asupra membrilor familiei sau prin mijloace ce prezinta pericol public. a) Savarsirea
infractiunii prin acte de cruzime Pentru a fi o infractiune comisa prin acte de cruzime trebuie sa indeplineasca
doua conditii: presupune o ferocitate din partea infractorului, o salbaticie in comiterea faptei, prin care se
cauzeaza victimei suferinte inutile pe o perioada indelungata de timp; savarsirea faptei trebuie, prin natura ei, sa
cauzeze un sentiment de oroare celor ce asista sau celor ce afla de savarsirea ei. Cele doua conditii trebuie sa fie
indeplinite cumulativ, accentul cazand pe prima dintre ele. Pentru a retine agravanta nu e necesar ca actele de
cruzime sa fi dus la moartea victimei. De asemenea, e necesar ca victima sa se fi aflat in viata in momentul
aplicarii loviturilor ce constituie cruzimi. Savarsirea infractiunii prin cruzimi este prevazuta si ca element
circumstantial al omorului deosebit de grav, deci nu poate fi retinuta in acest caz ca agravanta generala, aceasta
fiind prevazuta in aceasta situatie ca agravanta speciala. b) Savarsirea infractiunii prin violente asupra
membrilor familiei. Prin membru al familiei se intelege sotul sau ruda apropiata, daca aceasta locuieste si
gospodareste impreuna cu faptuitorul. Se pune problema infractiunilor in cazul carora se poate retine aceasta
agravanta. Aceasta nu se poate retine in cazul infractiunilor de loviri sau alte violente, vatamare corporala
grava, sau viol. Asta pentru ca exista o agravanta speciala cu acest continut. Agravanta ar putea fi retinuta in
cazul vatamarii corporale grave, in cazul de talharie intre membrii familiei, in caz de santaj, violare de domi-
ciliu sau alte asemenea fapte ce absorb actele de violenta. c) Savarsirea faptei prin metode ori mijloace care
prezinta pericol public. Prin acestea se inteleg mijloace susceptibile sa aduca atingere unui numar mare de
persoane sau unor bunuri foarte importante. Sunt cuprinse aici orice mijloace de comitere care prezinta o
potentialitate de pericol mai mare decat cea pe care o implica comiterea faptei. Este suficient ca prin metodele
sau mijloacele folosite sa se produca acest pericol, nefiind necesar sa se fi produs si urmarea potentiala. Ca
exemplu am avea savarsirea faptei prin incendiere, inundare sau distrugere prin explozie. In cazul infractiunii de
distrugere calificata sau in cazul infractiunii de omor, nu se retine agravanta generala, ci cea speciala. Cand o
astfel de imprejurare este prevazuta si ca element circumstantial al unei infractiuni calificate nu se valorifica
decat ca element circumstantial. 3) Savarsirea infractiunii de catre un major impreuna cu un minor. Aceasta
circumstanta se aplica doar in cazul pluralitatii ocazionale (participatiei) si nu se aplica in cazul pluralitatii
naturale sau pluralitatii constituite. Pentru retinerea circumstantei nu este necesar ca minorul sa raspunda penal,
fiind suficient ca el sa participe la comiterea infractiunii. De asemenea, se va retine aceasta circumstanta si daca
minorul este cel care l-a introdus in campul infractional pe major. In cazul in care majorul nu cunoaste varsta
minorului nu se retine circumstanta agravanta deoarece majorul este intr-o eroare de fapt. 4) Savarsirea
infractiunii din motive josnice. Sunt considerate motive josnice: invidia, rautatea, gelozia, razbunarea etc..
Exista si in cazul acestei modalitati de savarsire a infractiunii o circumstanta agravanta speciala si anume
omorul calificat comis in interes material. 5) Savarsirea infractiunii in stare de betie anume provocata in vederea
comiterii faptei. Ratiunea instituirii acestei agravante se leaga de gradul de pericol social mai ridicat a unei
persoane ce comite fapta in aceasta stare. Pentru retinerea circumstantei faptuitorul trebuie sa comita fapta in
stare de betie completa sau incompleta pe care si-a provocat-o el in ideea ca aceasta l-ar fi ajutat sa comita
fapta.  Se pune problema daca ea presupune in mod necesar premeditarea. Raspunsul ar fi ca nu presupune,
deoarece premeditarea necesita o stare de relativ calm si un timp relativ indelungat de luare a hotararii. Daca
aceasta circumstanta agravanta nu presupune premeditarea, atunci cand autorul a si premeditat savarsirea faptei,
cele doua circumstante se pot retine concomitent. 6) Savarsirea infractiunii de catre o persoana care a profitat de
situatia prilejuita de o calamitate. Pentru a se retine aceasta agravanta nu este suficient ca infractiunea sa fie
comisa in timpul unei calamitati, ci trebuie ca persoana sa fi profitat efectiv de aceasta calamitate. In acest caz
nu este necesar ca starea de necesitate sa fie instituita de Guvern, fiind suficient ca ea sa existe. Ca circumstanta
agravanta speciala avem aici furtul calificat in timpul unei calamitati. Circumstantele agravante judiciare Sunt
acele imprejurari care confera faptei un caracter agravant, fara ca ele sa fie prevazute de legea penala. Legea nu
le mentioneaza nici ca titlu exemplificativ. Art. 75 (2), cod penal se limiteaza la a preciza faptul ca instanta
poare retine cu titlu de circumstante agravante si alte imprejurari ce confera faptei un caracter grav. Ramane la
latitudinea instantei sa aprecieze existenta unor astfel de circumstante. Sunt considerate in doctrina penala
circumstante agravante judiciare: betia voluntara, comiterea unui furt de catre un politist sau talharia comisa de
cel care efectueaza serviciul de paza. Se pot retine ca agravante judiciare imprejurari reglementate de judecator
ca agravante speciale, dar aplicandu-se la alte infractiuni decat cele pentru care sunt reglementate expres. De
asemenea, se pot retine ca circumstante agravante impreju-rari ce privesc modul de savarsire a infractiunii sau
mijloacele folosite. Art. 175, lit. a), cod penal prevede ca o circumstanta agravanta speciala la omor,
premeditarea. Astfel, premeditarea nu mai poate fi retinuta ca agravanta judiciara la omor, dar poate fi retinuta
la alte infractiuni, cum ar fi violul sau talharia. Efectele circumstantelor agravante-Spre deosebire de
circumstantele atenuante, circumstantele agravante determina o depasire facultativa a limitei speciale de
pedeapsa. In cazul in care instanta a retinut cel putin o circumstanta agravanta legala sau judiciara, aceasta
poate, in mod facultativ, sa aplice o pedeapsa pana la maximul special. Daca acesta este neindestulator mai
poate adauga un spor de pana la 5 ani in cazul pedepsei inchisorii si de pana la jumatate din maximul special in
cazul amenzii. In cazul pedepsei inchisorii, sporul de 5 ani nu poate depasi o treime din maximul special.
Circumstantele agravante nu au efect asupra pedepsei detentiunii pe viata. De asemenea ele nu au ca efect
inlocuirea pedepselor prevazute de lege si nu au efect asupra pedepselor complementare.