Sunteți pe pagina 1din 22

Sociologie politica

Sistemul politic
Teoria generala a sistemelor - Lwon
Bertolanffy in 1937
Sistemele politice < sistemul social
Elemente interdependente ca orice sistem
avnd limite distincte raportate la mediul care
le circumscri e i cu care interacioneaz
Sistemele politice sunt implicate n luarea
deciziilor publice de autoritate.
Elementele centrale: instituiile politice -
parlamentele, birocraiile
Organizaii politice partide, grupuri de interes
Mass - media, comunitile, biserica, coala,
corporaiile, fundaiile, grupurile de experi
Sistemele politice
Ceea ce caracterizeaz sistemele politice este, n ultim instan, procesul
de luare a deciziilor
presupune o alocare autoritar a valorilor, indiferent de natura sistemului ca
atare, ceea ce este valabil pentru orice guvernare, din orice societate.

Sistemul politic este un set de instituii sau agenii care, alocnd n mod
autoritar valori unei societi, formuleaz i implementeaz de fapt obiective
colective viabile i legitime.
Un sistem politic exist doar ntr-un mediu internaional, dar i ntr-unul
intern.
Sistemul primete input-uri ( intrari) de la aceste medii informaii,
influene, presiuni, revendicri,condiionri.
Prin intermediul output-urilor ( ieiri) se elaboreaz i se modeleaz politici.
Sistemele politice prezint structuri precum cele legislative, administrative,
judectoreti, partidiste i grupuri de interese birocratice crora le sunt
asociate funcii ce permit guvernelor s elaboreze, s implementeze politici
ce reflect anumite scopuri i valori.
Sistemul politic
Un sistem politic este un sistem localizat la nivelul sistemului social care ndeplinete funcii de natur
politic i privete guvernarea. Este de regul comparat cu sistemul juridic, sistemul economic, sistemul
cultural sau alte sisteme prezente n viaa social.
Exist mai multe perspective utile pentru definirea noiunii de "sistem politic" i numeroase definiii:
Un sistem politic este constituit dintr-un set complet de instituii i organizaii politice, precum partidele
politice i grupurile de interes (sindicate, grupuri de lobby, etc.), cruia i se adaug relaiile dintre aceste
instituii i, nu n ultimul rnd, normele ce le guverneaz funcionarea (constituia, legea electoral).
Un sistem politic este compus din membrii unei organizaii sociale (grup) care sunt la putere.
Un sistem politic este un sistem instituional care deine monopolul asupra utilizrii legitime a forei i
asupra legiferrii (aici sistemul politic este identificat cu statul).
Un sistem politic este un sistem, iar n aceast calitate posed n mod obligatoriu dou proprieti:
conine un set de componente interdependente i limite prin raportare la mediul cu care interacioneaz.
Un sistem politic este concomitent un subsistem al sistemului social cu un rol determinat: acela de a
produce decizii cu caracter obligatoriu pentru ntreaga societate.
n opinia lui David Easton, unul dintre cei mai importani autori ce au contribuit la adaptarea analizei
sistemelor pentru utilizarea sa n cmpul politologiei, funcia determinant ce distinge sistemul politic de
alte sisteme similare este aceea de a aloca valorile prin intermediul autoritii ntr-o societate dat.
Aceast abordare se bazeaz pe nelegerea relaiei dintre intrrile n sistem (solicitri dar i sprijin
pentru funcionarea sistemului) i ieiri (politicile publice, rezultatul interaciunilor dintre elementele
constitutive ale sistemului).
Functiile sistemelor politice
Funcii de proces respectiv activiti distinctive necesare
elaborrii i implementrii unei politici, n orice tip de sistem
politic:
articularea intereselor implic faptul c indivizii sau grupurile
evideniaz necesiti i revendicri;
agregarea intereselor combin diferite solicitri n propuneri
de politic susinute cu resurse politice semnificative;
elaborarea politicii decide care dintre propunerile de
politic urmeaz s devin reguli de autoritate;
implementarea politicii realizeaz i pune n aplicare
politicile publice;
adjudecarea politicii conciliaz disputele legate de
aplicarea lor.
Functiile sistemelor politice II
de reglementare

de integrare si de adaptare

de a asigura un echilibru intre conducatori si


condusi, intre guvernanti si guvernati.
Abordarea structural-funcional
evideniaz totodat c funciile de
proces ndeplinite de structurile politice se
subordoneaz unor idei de principiu dou la
numr potrivit crora:- n ri diferite aceeai
structur poate ndeplini funcii diferite;- n vreme
ce o instituie anume (organul legislativ) poate
avea o relaie special cu o anume funcie
(elaborarea cadrului legislativ i a politicilor), n
mod frecvent,instituiile nu dein monopolul asupra
unei anumite funcii (preedinii i guvernanii pot
participa la funcia de elaborare a politicilor, ca i
tribunalele superioare, prin controlul de
constituionalitate al legislaiei)
Intelegerea teoretica a sistemului
politic
practica istorica a demonstrat ca omul, ca fiinta sociala, nu poate exista si actiona decat in cadrul
organizat al unui sistem social.

sistemul politic constituie una dintre cele mai importante componente ale societatii contemporane
privita si conceputa ca sistem social global

-el trebuie abordat ca un sistem mereu deschis supus incorporarii continue a elementelor noi ale
vietii sociale, ale fenomenelor si proceselor politice ce apar in conditiile noii dezvoltari sociale

- sistemul politic este intr-o continua devenire, perfectionare si autoreglare. Aceste aspecte sunt in
mare masura determinate de existenta si gradul dezvoltarii vietii politice si mai ales a
democratismului politic

- in cadrul societatilor nedemocratice, asa cum a fost cazul celor fasciste si chiar comuniste,
posibilitatile de innoire, de perfectionare a sistemului politic, sunt limitate de insasi natura acestor
societati, a lipsei lor de transparenta si democratism social-politic

- caracterul dinamic specific sistemului politic, impune o permanenta definire si redefinire a


componenetelor sale;
- autonomia relativa a sistemului politic
I. Modelul sistemic David Easton

ansamblul interactiunilor prin care obiectele


de valoare resursele politice sunt
repartizate pe cale autoritara intr-o societate
Lant de rationamente
Viata politica nu poate exista intr-un spatiu vid
Ea trebuie analizata in raport cu mediul
Trebuie privita holist, nu fragmentat
Intelegerea constructiilor simbolice
Viata politica este compusa din interactiuni
politice
Vezi def. interactiunii la p. 175
Circuitul
Supraincarcarea sau stresarea
sistemului
Transformarea nevoilor sociale in exigente
politice:
- Reglare structurala: cine?
- Reglare culturala: ce?

Sistemul politic NU este o cutie neagra


Sistemul politic supravietuieste DACA se
adapteaza
Modelul structural-functionalist
Bronislaw Malinowski, Radcliffe Brown
Gabriel Almond
Sistem de interactiuni si de roluri sociale

Structura politica: gradul de diferentiere a


rolurilor si ierarhizarea rolurilor
Functiile (da, iar)
De conversie politica (de input si output)
De mentinere si adaptare a sisemului
De extractie
De reglementare
De distributie
Constructia de stat
Constructia natiunii
Dezvoltarea participarii
Alte functii (serios)
Functia de determinare a scopurilor si
sarcinilor sociale

Functia de integrare a elementelor societatii


Modelul comunicational
Karl W. Deutsch
Utilizarea proceselor automatizate de
autosupraveghere, autocontrol si autodirijare
Sistemul politic este o retea de fluxuri de
comunicare catre si dinspre societate
Sistemul politic are un mecanism complex de
control asupra tensiunilor interne
Modelul decizional
Jean William Lapierre
Ansamblul proceselor decizionale care vizeaza
o societate in intregul ei
I. Cele care se refera la reglarea sau
coordonarea raporturilor dintre grupurile
particulare
II. Cele care se refera la actiunile colective care
angajeaza sau mobilizeaza societatea in
ansamblul ei
Modelul decizional
Relatie stransa intre cresterea in complexitate
a organizarii sistemului politic si gradul de
concentrare si diferentiere a puterii politice

9 grade de diferentiere (vezi p. 186)


Tipologia sistemelor politice
Herbert Spencer, Auguste Comte si (mai
tarziu) Max Weber:
- Societati primitive
- State cetati
- Imperii bazate pe state cetati
- State asiatice
- State natiuni
- Imperii bazate pe state natiuni
Tipologia sistemelor politice II
Shmuel Eisenstadt
- Sistemul primitiv
- Imperii patrimoniale
- Imperii nomade sau conchistadoare
- State cetati
- Sisteme feudale
- Imperii birocratice si centralizate
- Sisteme moderne
Tipologia sistemelor politice II
L. Binder

- Traditional
- Conventional
- Rational
Tipologia sistemelor politice III
Gabriel Almond

- Sisteme oligarhice
- Sisteme democratice moderne