LIBERALISMUL Liberalismul este cea mai veche dintre ideologiile (doctrinele) politice, avnd o istorie foarte complexa.

Trebuie facuta distinctia ntre sensurile politice si cele nonpolitice, respectiv sensul foarte larg al cuvntului, care vizeaza o atitudine deschisa si cultivarea libertatii. Unii apreciaza ca, dupa !"!, liberalismul s#a trasformat ntr#o adevarata $meta#ideologie$, valorile sale esentiale fiind preluate de ma%oritatea orientarilor politice. Liberalismul politic a parcurs mai multe etape. Liberalismul clasic - ncepnd cu secolul al XVI-lea; dimensiuni (momente) esentiale: - dimensiunea filosofico-politica, prin Machia elli (!desacrali"area politicului!,!umanismul real!), respecti Loc#e si Montes$uieu (principiul repre"entarii si principiul separatiei puterilor); - dimensiunea economica, prin %dam &mith si 'a id (icardo (statul trebuie sa )oace un rol minim, asi*urnd doar cadrul pentru functionarea libera a pietei); - dimensiunea social-politica de" oltata n secolul al XIX-lea, prin %le+is de ,oc$ue ille(ideile pri ind e*alitatea de conditii, raportul e*alitate -libertate etc)Liberalismul social (&eoliberalismul) # n primele decenii ale secolului ''( expresie a cautarii solutiilor la problemele generate de marea criza din anii )*! # )++ # ,e-nes (ideile privind necesitatea interventiei statului, a ocuparii $depline$ a fortei de munca etc)( # .rogramul .e/ 'eal, ansamblul de masuri initiate de presedintele american/oosevelt spre a scoate 0merica din starea de criza. Liberalismul neoclasic (!nostal*ic!, !conser ator!) - cu antecedente n ultimul patrar al secolului al XIX-lea, a csti*at teren n a doua )umatate a anilor 012 - 3r- %- 4a5e# - ad ersar al inter entiei statului: piata libera detine mecanisme de autore*lare, fiind n masura sa constituie o !ordine de" oltata a cooperarii umane!, ba"ata pe respectarea le*ilor si a normelor morale1alorile (principiile) de baza ale liberalismului2

#Libertatea # valoare fundamentala, dar definita n doua moduri diferite2 liberalismul clasic si cel neoclasic au exprimat o viziune predominant $negativa$, n sensul ca individul este liber atunci cnd nu este constrns (resping interventia statului)( liberalismul social a exprimat o viziune $pozitiva$, identificnd libertatea cu anumite tipuri de actiuni favorabile binelui general (accepta interventia statului)( #3galitatea (ca egalitate n fata legii, ca egalitate de sanse)( #4ndividualismul, n sensul sustinerii primatului individului fata de colectivitate. 5ndirea liberala a fost asociata cu numeroase partide politice, ncepnd cu primele decenii ale secolului al '4'#lea. 6e#a lungul acelui secol, precum si n primele decenii ale secolului '' partidele liberale au avut deseori un puternic suport popular, formnd guverne ma%oritare. 7n /omnia, .&L s#a consolidat spre sfrsitul secolului al '4'#lea, cnd a lansat formula $prin noi nsine$. 6upa al doilea razboi mondial, atunci cnd a%ung la guvernare n diferite tari, partidele liberale se afla, de regula, n formule de coalitie. 3xceptii remarcabile2 8aponia, precum si 9U0 (.artidul 6emocrat are, n esenta, o orientare liberala, mai apropiata de varianta liberalismului social). 7n ciuda performantelor electorale relativ modeste, multe partide liberale si#au dovedit capacitatea de a influenta politicile publice. Liberalismul ca ideologie este definit prin urmatoarele seturi de idei2 Indi idualismul2 conceptia conform careia indivizii si nu grupurile constituie adevarata esenta a societatii. 4ndividul si nu masele fac istoria. .rincipiul responsabilitatii individuale proclama individul ca singur raspunzator pentru actiunile sale proprii, n timp ce libertatea individuala este definita ca fiind dreptul de a actiona fara nici o constrngere impusa din exterior cu conditia sa nu afecteze drepturile si libertatile legitime ale celorlalti indivizi. 6ontractualismul2 conceptia conform careia societatea si are originea ntr#un contract voluntar al unor indivizi liberi, care de comun acord au renuntat la starea naturala si au creat societatea si statul. 7roprietatea pri ata2 aceasta reprezinta baza materiala a libertatii de orice fel. .roprietatea este dreptul individului de a dispune de rezultatele activitatilor sale, de bunurile care#i apartin. .roprietatea include dreptul la viata si cel de a dispune de propriul corp. 6reptul individului la securitate si rezistenta la opresiune deriva din acestea.

&tatul de drept2 este statul n care toti indivizii, inclusiv cei care detin puterea politica, se supun acelorasi legi. 3galitatea n fata legii deriva din principiul responsabilitatii individuale2 fiecare individ raspunde pentru propriile fapte indiferent de avere, sex, nationalitate, profesie sau alte caracteristici individuale sau sociale Limitarea puterii politice2 conceptia conform careia atributiile statului sunt cele de a apara indivizii si proprietatea privata, si de a asigura cadrul legal general de functionare a societatii. &eparatia puterilor2 conceptia conform careia, pentru a putea controla puterea, aceasta trebuie mpartita n mai multe ramuri independente, care se controleaza reciproc. 'emocratia repre"entati a2 alegerea libera de catre popor a unor reprezentanti, periodic, opusa democratiei directe # n care totti cetateanii participa la luarea deciziilor. Laicismul2 conceptia conform careia sfera spirituala si cea laica a societatii trebuie sa fie distincte, adica ststaul trebuie separat net de :iserica. %utonomismul moral2 conceptia conform careia este dreptul fiecarui individ sa#si stabileasca propriul sistem de valori, iar statul nu are dreptul de a face obiect al coercitiei codurilor morale sau religioase. Libera initiati a a indi idului2 pentru liberali, libertatea economica nsoteste totdeauna libertatea politica, n cadrul unei econimii de piata (tip de economie bazat pe minima interventie a statului). ;teva elemente ale politicii neoliberale ar fi2

Indi idualismul normati 2 o sursa pentru deciziile politico#economice, este preferinta individuala a subiectilor economici. 9unt criticate programele economice guvernamentale, atunci cnd acestea deriva din principiile generale, si nu din evaluarea concreta a negvoilor agentilor economici (respingerea politicii de agenda). 0cest principiu se aseamana cu principiul suveranitatii populare din cadrul teoriei politice liberale. 7roprietatea pri ata87ri ati"area2 n conceptia neoliberala statul nu are datoria de a fi ntreprinzator activ. 9e cere, de aceea, privatizarea ntreprinderilor de stat respectiv datoria statului de a se implica, n special

n monopolurile de stat din domeniul infrastructurii (cum ar fi telecomunicatiile, transportul, energia sau nvatamntul. :anca <ondiala are ca strategie supraordonata asa#numitul 7ri ate &ector 'e elopment, comparat si cu conceptul 7ublic 7ri ate 7artnership. 9tatul trebuie sa se ngri%easca de pietele functionale printr#o politica concurentiala si sa previna formarea pietelor de monopol si a disfunctionalitatilor pietei. 9e aplica astfel teoria ca bunastarea economica ar creste, cu ct creste proprietatea din domeniul public. 7olitica stabili"atoare2 politica masei monetare trebuie sa garanteze preturi stabile, printr#o moneda stabila (stabilitate macroeconomica) si printr#un buget echilibrat. 6intr#o politica monetara, a dobnzii si bugetara restrictiva rezulta o extindere a administratiei, o creare a unor unitati partial autonome si o dega%are a diferitelor teme publice n sensul unui management suplu. 7iata ca instrument de conducere 2 n convingerea neoliberala trebuie ca piata, deci cererea si oferta sa hotarasca asupra tipului, pretului si cantitatii realizarilor materiale si asupra serviciilor, deoarece astfel ar avea loc o alocare optima a resurselor. 6oncurenta2 statul se ngri%este de pietele functionale si intervine n cazul pietelor evident imperfecte, de exemplu prin taxe si impozite n cazul efectelor externe si prin legile cartelului. 9pre deosebire de neoclasicism, concurenta s#a extins asupra institutiilor, cu parerea ca cei mai adaptabili supravietuiesc pe piata'ere*lementarea2 neoliberalii sunt pentru dereglementarea si liberalizarea economiei # n sensul unei reduceri a legilor si regulamentelor, atta timp ct acestea sunt considerare birocratice si nu sunt neaparat necesare, deoarece prin aceasta actiunile economice individuale ar fi mpiedicate. 6omertul mondial2 neoliberalii sunt de acord cu globalizarea n sensul unei stimulari a comertului liber ntre state, fie prin organizatii globale cum ar fi =T> si ntelegerile acesteia cu 50TT, fie prin zone de comert liber si mai multe zone economice speciale sau desfiintarea granitelor statelor nationale. ;onform evaluarii neoliberalismului, comertul liber ar conduce la stimulatea bunastarii mondiale. Limitarea comertului prin taxe vamale si obstacole comerciale ne#tarifare si o stimulare a anumitor scopuri economice de catre stat prin subventii, conduce, dupa parerea neoliberalilor la inegalitate si saracie n lume. 0stfel, tarilor n curs de

dezvoltare, de exemplu, le este greu sa tina piept concurentei cu tarile agricole europene care sunt puternic subventionate. &eoliberalii le reproseaza statelor industrializate faptul ca doresc libertate comerciala doar pentru tarile n curs de dezvoltate, nsa nu vor sa o introduca n propriile tari. 7olitica ta+elor2 de regula se cere ca procentele taxelor sa fie reduse, de exemplu sub forma tarifelor proportionale sau a tarifelor n trepte si un sistem de taxe simplu n locul unui sistem de dispozitii variate. Taxele indirecte sunt preferate celor directe. Taxele pe avere sunt respinse, fiind considerate taxe duble, dar si ta+ele de ba*atela n cazul carora ncasarile nu sunt mai mari dect cheltuielile necesare pentru colectarea acestora. 7n general este favorizata scaderea taxelor platite de firme, mai ales ca prin aceasta s#ar produce o crestere a ncasarilor din taxe. &istemul social2 si n domeniul sistemelor sociale, neoliberalii sunt pentru solutii organizate privat n locul sistemelor de stat considerate a fi birocratice. .rin aceasta trebuie realizata o administrare eficienta a mi%loacelor cetatenilor. 9istemele de asigurare sociala vor fi reconstruite2 statul de realocare va fi demontat, iar sistemele economiei de piata vor fi construite. .erformantele statului se vor concentra apoi eficient asupra celor care au ntr#adevr nevoie de a%utor social, deci asupra acelora care nu sunt n stare sa#si asigure traiul zilnic?*@. (3ugen 9trautiu)

Bibliografie . Terence :all, /ichard 6agger, Ideolo*ii politice si idealul democratic, 4asi, .olirom, *AAA, pp. B!#!C. *.3ugen 9trautiu, Ideolo*ii si partide politice, curs universitar, 9ibiu, *AAC +.0drian .aul 4liescu, Liberalismul ntre succese si ilu"ii, :ucuresti, 3d. 0LL. !!". D.0lexis de TocEueville, 'espre democratie n %merica, 3d. Fumanitas, :ucuresti, !"B. B.0ndrei Garanu, 'octrine politice contemporane. &ote de curs, *AA . H.Iriedman <ilton, Liber sa ale*i- 9n punct de edere personal, 3d. :ic 0ll, !!". C.8ohn 9tuart <ill, 9tilitarismul-

".Thomas .aine, 6ommon &ense, 3d. .enguin :ooJs, &eK LorJ, !CH. !.8ohn 5ra-, Liberalismul, 3d. 6u 9t-le, !!". Test de autoevaluare: . ;are dintre variantele liberalismului au pledat pentru limitarea interventiei statului n economie si viata socialaM a. liberalismul clasic b. liberalismul social c. liberalismul neoclasic *. 1aloarea fundamentala a liberalismului este a. libertatea b. egalitatea c. solidaritatea +. ;nd au aparut primele partide liberaleM a. n secolul al '14#lea b. n secolul al '4'#lea c. n secolul '' D. /eprezinta valori de baza ale liberalismului2 a. libertatea, individualismul si egalitatea b. libertatea, interventia statului si individualismul c. libertatea, politica taxelor si egalitatea.