Doctrina liberal a aprut ca o alternativ la vechiul sistem de gndire i ac iune social-politic feudal bazat pe puterea absolut a domnitorului, pe categoriile

privilegiate si pe conservatorism;ea cuprinde o serie de principii pe plan socialpolitic, economic i naional:

pe plan social: o instaurarea unui regim parlamentar-constitu ional bazat pe suprema ia legilor, separerea puterilor n stat, pe pluralism politic si toleran , pe respectarea drepturilor si libertailor democratice ale omului i implicit pe o interventie limitat a statului n viata societtii, statul meninndu-i un rol de arbitru n societate (libertatea politic a individului nseamn independena acestuia n raport cu statul, absena constrngerii) o liberalismul susine evoluia pasnic i progresul permanent al societaii umane, liberalii sustinnd chiar adoptarea unor reforme radicale pentru a menine echilibrul social, dar opunndu-se total revoluiilor violente pentru a schimba o ornduire social-politic (din acest motiv criticau pe socialisti i social-democra i) pe plan economic: o libertatea economic se transpunea in viat prin economie de pia , bazat pe ncura!area initiativei private i liber concuren precum i pe respectarea proprietaii private o pentru a spri!ini dezvoltarea economic, comercial i industrial a "omniei, n conditiile n care ara era napoiata economic datorit invecinarii cu imperiile absolutiste multi-na ionale, liberalii sustineau intervenia statului n desfaurarea proceselor economice o principiul economic de baz (politica economic) era #prin noi nine#, mai precis adoptarea unei politici protectioniste prin ma!orarea tarifelor vamale pentru a mpiedica ptrunderea marfurilor strine in "omnia n scopul ncura!arii productiei agricole si industriale autohtone De asemenea statul spri!inea meseria ii, comercianii i industriaii autohtoni(fiscal prin sistemul de credit (banci-$%") si prin scutiri de ta&e si impozite pentru industria ii romni) 'adrul legislativ ce a transpus n practic politica economic #prin noi nine#, a fost elaborat dup ob inerea independen ei ((egile principale - )**+, )**,) o e&tinderea reelei de drumuri si ci ferate o in privina ptrunderii capitalului strin n economia romneasc (sub forma unor investitii (imprumuturi acordate statului) pentru dezvoltarea unor ramuri industriale, utila!e, speciali ti, de ineri de aciuni la firme sau bnci), liberalii acceptau cooperarea cu capitalul strin, dar doreau ca acest lucru s se fac sub form de colaborare, nu de acaparere (nu doreau instituirea unei dependen e a economiei romneti de investitori occidentali) pe plan naional:

o o

liberalii militau pentru respectarea si consolidarea autonomiei (nlaturarea dominaiei straine - otomane) liberalii au actionat consecvent pentru unirea -rincipatelor (n alian cu conservatorii), pentru aducerea prinului strin pe tronul "omniei, pentru consolidarea statului naional romn modern, pentru ob inerea independenei, proclamarea "egatului si pentru desvr irea unita ii naionale a "omniei in ).)*