Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
XVIII
ILUMINISMUL este ideologia dominant a sec. al XVIII-lea care are ca valoare central RAIUNEA. IDEI CENTRALE: Optimismul gnoseologic; Afirmarea personalitii umane; Libertatea i demnitatea individului. IMPLICAII PRACTICE: Control mrit al omului asupra mediului natural; Necesitatea organizrii raionale a societii umane.
REPREZENTANI AI ILUMINISMULUI
SPIRITUL LEGILOR
Atunci cnd n minile aceleiai persoane sau aceluiai corp de dregtori se afl ntrunite puterea legiuitoare i puterea executiv, nu exist libertate Nu exist, de asemenea, libertate, dac puterea judectoreasc nu este separat de puterea executiv Ch. De Montesquieu
MONTESQUIEU
Spiritul legilor (1748), este un studiu comparativ, focalizat asupra a trei tipuri de guvern (republica, monarhie si despotism), a fost intocmit sub influenta ideilor lui John Locke. Una din teoriile majore prezentate in lucrare este cea conform careia puterile guvernului trebuie separate si echilibrate pentru a garanta libertatea individului. Montesquieu isi exprima oroarea fata de despotism, toleranta religioasa, condamna tratamentul inuman aplicat negrilor, studiaza dreptul roman si cel francez. Cartea Despre spiritul legilor isi pastreaza si in prezent importanta istorica, fiind una dintre operele care au influentat elaborarea Constitutiei americane.
libertate
Libertatea este sntatea sufletului. Omul este liber atunci cnd vrea s fie liber.
ENCICLOPEDITII
OPERA: Enciclopedia sau Dicionarul raional al tiinelor, artelor i meseriilor Lucrare cuprinznd 28 de volume i semnat de 130 de autori. CONINUT: Promoveaz valorile tiinifice, tehnice rezultate din progresele nregistrate pe plan cultural n sec. XVII XVIII. Critic obscurantismul, superstiiile, mentalitile i instituiile vechiului regim. Caracterul su contestatar a fcut ca publicarea s fie oprit n mai multe rnduri (1752, 1759, 1781).
J. R. dALEMBERT ( 1717-1783 )
ENCICLOPEDIA
Elogiul contemporanilor notri nu-i niciodat curat. Curat e doar cel al posteritii.
J.- J. ROUSSEAU
OPER: Noua Eloiz Emil Contractul social CONINUT: Dubla natur a fiinei umane: raional i afectiv. Noi principii n educaia copilului. Critica ntregului sistem social al vechiului regim. Promovarea ideilor de libertate i de egalitate a cror aplicabilitate se poate realiza numai n baza unui contract social, ncheiat ntre membrii societii cu drepturi egale. Principiul suveranitii naionale. Propune ca form de guvernmnt, republica.
Libertatea nu const n faptul c oamenii pot face tot ce doresc, ci n faptul c ei nu trebuie s fac ce nu doresc.
ROUSSEAU
A devenit celebru datorita scrierilor sale politice. El a avut o viziune care l-a facut sa vada limpede ca la inceput omul fusese liber si lipsit de pacate si ca societatea a adus pe lume toate relele. La Geneva, el a dezvoltat aceasta idee a nobilului salbatic in cea mai celebra carte a sa Contractul social (1762), care incepe cu faimoasa propozitie Omul se naste liber, dar oriunde s-ar afla este in lanturi si in care sugereaza ca oamenii ar putea deveni liberi daca s-ar conforma vointei generale, legilor impuse de comunitate si respectate de fiecare individ in parte, deoarece este imposibil de imaginat ca cineva ar face legi nedrepte care sa il inrobeasca chiar pe el.
MOTTO
AICI ZACE IOSIF AL II-LEA CARE N-A REUIT NIMIC DIN CEEA CE A NCERCAT S FAC
IOSIF al II-lea
Msuri: Susine dezvoltarea economiei; ncurajeaz exportul i descurajeaz importul; Desfiineaz taxele vamale interne (cu excepia celor cu Ungaria) Reorganizeaz administraia, punnd-o sub semnul unui centralism accentuat;
IOSIF al II-lea
Msuri: nfiineaz un aparat birocratic disciplinat; Desfiineaz erbia pe domeniile imperiale; Adopt msuri de protecie social (orfelinate, aziluri de btrni);
IOSIF al II-lea
Msuri: Dezvolt nvmntul; introduce obligativitate nvmntului primar; Manifest toleran religioas; biserica este subordonat statului; Susine dezvoltarea culturii, combate superstiiile.
COALA ARDELEAN
iganiada
Poem eroi-comic, cu unele aluzii la situaia romnilor din Transilvania
SAMUIL MICU
(1745-1806)
Elementa lingue
daco-romanae, sive valachicae Caracterul romanic al limbii romne
SUPPLEX LIBELLUS VALACHORUM Memoriul naintat n anul 1791 Curii de la Viena, n cadrul micrii de emancipare a romnilor transilvneni
1. IDEEA DE LIBERTATE
Omul s-a nscut liber, dar pretutindeni este in lanuri.
A renuna la libertatea ta nseamn a renuna la calitatea de om, la drepturile umane, ba chiar si la datoriile tale. Nu exista niciun fel de despgubire posibila pentru cel care renuna la toate;o astfel de renunare este incompatibil cu natura omului. (J.J. Rousseau- Contractul social) Este adevrat ca in democraie poporul pare sa fac ceea ce vrea ; dar libertatea politica nu consta defel in a face ceea ce vrei. Intr-un stat, adic intr-o societate in care exista legi... libertatea este dreptul de a face tot ceea ce ingrdete legile; si daca un cetean ar putea sa fac ce ele interzic, el nu ar mai avea libertate, pentru ca si ceilali ar putea sa fac la fel. (Montesquieu- Despre spiritul legilor)
Atunci cand in mainile aceeasi persoane sau corp de dregatori se afla intrunite puterea legiuitoare si puterea executiva, nu exista libertate...Nu exista, de asemenea libertate, daca puterea judecatoreasca nu este separata de puterea legislativasi de cea executiva. Dcaca ea ar fi imbinata cu puterea legislativa, puterea asupra vietii si libertatii oamenilor ar fi arbitrara, caci judecatorul ar fi legiuitor. Daca ar fi imbinata cu puterea executiva, judecatorul ar putea avea forta unui opresor. Totul ar fi pierdut daca acelasi om... ar exercita aceste trei puteri: pe cea de a face legi, pe cea de a duce la indeplinire hotararile obstesti si pe cea de a judeca infractiunile sau litigiile dintre particulari. (Montesquieu- Despre spiritul legilor)
CONCLUZIE ILUMINISM
Epoca luminilor a constituit o cotitur important n dezvoltarea spiritual a omenirii, o victorie semnificativ a raiunii asupra concepiilor mistico-religioase din Evul mediu. Lund natere n diverse ri, in diferite perioade de timp, aceasta micare totdeauna a fost produsul unui mediu socio-istoric bine determinat. Enciclopedia lui Denis Diderot reprezint chintesena spiritului Iluminismului, sau al Epocii Raiunii, dup cum i s-a mai spus. Avnd centrul la Paris, micarea a dobndit un caracter internaional prin faptul ca s-a rspndit n saloane cosmopolite. Filosofia teoretic din epoca luminilor este dublat de filosofia practic cu caracter socialpolitic. In operele din acest domeniu sunt abordate probleme de drept natural, chestiuni privitoare la suveranitatea popoarelor, egalitatea indivizilor sau modul de guvernare. Iluminsimul a pretins eliberarea fiinei umane de sub tutela sa auto-indusa. Tutela este incapacitatea fiinei umane de a-i folosi abilitaile cognitive in lipsa instructiunilor de la o alta persoan. Aceast tutel este auto-indus atunci cnd cauza sa nu rezid n absena raiunii, ci in absena hotrrii i a curajului de a lua hotrri fr instruciuni de la o alt persoan. Sapere aude!
IDEILE ILUMINISMULUI STAU LA BAZA REVOLUIEI FRANCEZE I LA NLTURAREA MONARHIEI ABSOLUTE DE AICI.
Avei curajul de a va folosi propriul sim al raiunii!- acesta este motto-ul Iluminismului. (Immanuel Kant)