Cultura si civilizatia lumii

COORDONATOR:
CONF. UNIV.DR TITA
VICTOR

1
 Cultura si civilizatia greaca

Tudor Sorina
Dragan Elena
voicu Cristina
dorina paun

2
 Termenul elenistic a fost folosit mai intai pt a
defini lb greaca pt ca in secolul al XIX- lea
termenul se desemneze perioada cuprinsa intre
domeniile lui Alexandru cel Mare si Augustus.
Aceasta perioada a sec .III-I i.e.n incepe sa fie
vazuta ca o treapta de dezvoltare in lumea
greaca.
Perioada elenista este marcata de venirea pe tron
al lui Alexandru Macedon in anul 336 i.Hr.

3
 Alexandru cel Mare
 Cunoscut si sub numele de
Alexandru Macedon,rege al
Mesopotamiei ( 336i.HR-323
i.HR) a fost unul dintre primii
mari strategi si conducatori
militari din istorie.Cuceririle sale
spectaculoase i-au facut pe
macedoni stapani ai Orientului
Apropiat.
 Alexandru era stapanul celui mai
A contribuit substantial la mare imperiu cucerit vreodata .
raspandirea civilizatiei elenistice
in intreaga lume Alexandru moare la varsta
de 32 de ani
4
 Educat in spirit clasic de catre maestru sau Aristotel,
Alexandru Macedon va deveni simbolul unei noi ere :
Elenismul. Această perioadă coincide cu apariția regatelor
elenistice, puteri politice superioare cetăților stat grecești.
Viata publica ramane foarte activa , au loc chiar si
razboaie intre cetati, aliante si tratate.. Mai mult ca
oricand omul grec se concepe pe sine ca centru si “
masura a tuturor lucrurilor”.Pentru omul elenistic
existenta umana nu are alt scop decat sa atinga forma
cea mai bogata si mai desavarsita a personalitatii.

5
 Boala care l-a răpus pe Alexandru a fost de scurtă
durată și brutală. Evoluția rapidă a acesteia nu i-a
permis regelui să numească un succesor. Existau două
persoane care puteau fi luate în considerare: fiul legitim
al regelui, care nu se născuse încă, și un frate vitreg al
lui Alexandru, nelegitim, numit Filip Arridaios. Acesta
din urmă era epileptic și arierat mintal. Copilul care
urma să se nască era fiul Roxanei, fiica iranianului
Oxydates.
  

6
Prin elenism se înțelege iradierea limbii
grecești comune, koine, și a civilizației și
culturii grecești în lumea euro-asiatică,
în secolele IV-I î.Hr. Elenismul a avut un
caracter universal. Acesta a influențat și
a modificat evoluția societăților antice
din bazinul Mediteranei și cel pontic,
podișul anatolian, Asia și Mesopotamia
până la Indus.

7
 Deasemene epoca elenistica aduce implicarea regilor in educatia
popoprului ,acestia fiind si protectorii carturarilor.
 Se incepe folosirea limbii grecesti;
 Apare fenomenul de sincretism ( contopirea intr-o singura fiinta divina
a unor atribute si caracteristici apartinand mai multor divinitati inrudite)
 Este perioada matematicienilor Euclid si Menelaos care au uramat
marilor matematicieni ai Greciei clasice Pitagora si Thales.

8
 Epicur –a trait intre anii 341-270i.hr, un mare filozof al erei
eleniste

Acesta ajunge la Atena unde isi deschide propria scoala filozofica:” Gradina lui Epicur”

Conceptia lui este exprimta sub forma de scrisori:”Scrisoare catre

Herodor “,”Scrisoare catre Mineceu”.
In centrul filozofiei sale pune problema eticii ,in speta
fericirea,deasemenea emite o teza foarte importanta ,’ teza
automiscarii’ “ |
Doctrina filozofului era : “Scopul unei vieti fericite ar trebui sa fie un
corp faca durere si o minte netulburata”

9
 Medicina face si ea mari progrese prin Dioscoride si
Heofilas,primul scriind un tratat de farmacologie ,iar al
doilea facand disectii si observatii asupra sistemului
nervos

Cel mai vestit medic al Greciei

antice ramane Hipocrate,numele
lui este legat de “
JURAMANTUL LUI
HIPOCRATE”un adevarat codice
moral al unui medic in exercitarea
profesiei sale ,juramant prestat si
in zilele noastre in multe
universitati de absolventii
facultatilor de medicina .

10
 Termenul elenism a fost introdus în
vocabularul științific de către istoricul
Johann Gustav Droysen și a fost adoptat
pe plan internațional. Droysen a fost un
istoric german, care, prin lucrarea sa
despre Alexandru Macedon, a adus pentru
prima oară în discuție rolul personalității în
evoluția evenimentelor.

11
 Grecia Antica
Ce au în comun hărţile, centralele termice şi banalul ceas cu alarmă?
Toate au fost descoperite în Grecia Antică, o zonă geografică
responsabilă pentru numeroase invenţii pe parcursul a peste 1.000 de
ani.
Grecia Antică a fost o civilizaţie de origine grecească care s-a dezvoltat
începând cu perioada arhaică a Greciei, estimată pentru anul 800
înaintea erei noastre, a continuat cu Grecia clasică, Grecia elenistică şi
Grecia romană şi s-a încheiat o dată cu sfârşitul antichităţii undeva în
prima parte a secolului al VI-lea.
Grecia Antică este casa mai multor invenții și descoperiri, deși multe dintre
acestea au fost adaptate și îmbunătățite de generațiile
următoare ,dscoperiri care aveau să joace un rol determinant în
dezvoltarea civilizaţiei umane. Multe dintre ele par în prezent extrem de
banale, iar altele sunt folosite şi in zilele de azi la mai bine de 2.000 de
ani de la inventarea lor

12
Descoperirile vechilor greci în domeniile astronomiei, geografiei și matematicii i-au făcut
pionieri în domeniul științei. Interesul grecilor pentru înțelegerea științifică a lumii
fizice poate fi văzut încă din secolul al VI-lea î.Hr. și  adesea considerați părinții
științei, medicinei, zoologiei și al multor alte domenii. Ancient History a creat o listă
cu zece invenții și descoperiri ale Greciei Antice care sunt folosite și astăzi:
10. Moara de apă
Morile de apă au fost o invenție revoluționară și au fost utilizate în întreaga lume pentru
prelucrarea metalelor, agricultură și, cel mai important, măcinărea boabelor. Încă de la
inventarea sa, moara de apă a văzut o serie de adaptări, care au permis oamenilor să o
folosească pentru a procesa diferite materii prime
9. Odometrul
Unul dintre instrumentele cele mai utilizate în prezent, odometrul, măsoară distanța
parcursă de un vehicul, cum ar fi o bicicletă sau un automobil .Unii istorici atribuie, de
asemenea, invenția aceasta lui Heron din Alexandria. Indiferent de cine l-a inventat,
odometrul a fost utilizat pe scară largă în perioada elenistică târzie și de către romani
pentru a indica distanța parcursă
8. Ceasul deșteptător
Primele ceasuri deșteptătoare folosite de grecii antici nu erau asemănătoare cu cele pe care
le folosim în prezent. Inginerul și inventatorul grec Ctesibius 285–222 înaintea erei
noastre a montat pe o clepsidră un indicator pentru a semnala ora și a adăugat un
sistem de alarmă elaborat care era activat la anumite ore prestabilite. Se spune că
filozof grec Platon 428-348 înaintea erei noastre că aveau un ceas similar pe care l-ar fi
folosit pentru a semnaliza începutul prelegerilor sale în zori.

13
 7.Cartografierea- Anaximander a fost unul dintre primii cartografi care a creat o hartă a lumii,
de asemenea, istoricii sunt de părere că acesta a jucat un rol important și în evoluția geografiei
și astronomiei.
 Anaximandru a inclus pe harta sa toate zonele locuite ale lumii pe care le cunoștea. Harta avea
forma unei tablete și a prezenta Ionia în centru. Era mărginită la est de Marea Caspică și întinsă
până la Stâlpii lui Hercule în vest, în timp ce Etiopia și Nilul se află la capătul sudic.
 6. Olimpiadele
 Jocurile Olimpice moderne sunt unul dintre cele mai mari spectacole sportive ale epocii
moderne, iar când Pierre de Coubertin, fondatorul Comitetului Olimpic Internațional, a început
primele olimpiade moderne în 1896, el a fost inspirat de concursurile care se țineau în Grecia în
urmă cu mai bine de 2.700 de ani. Potrivit înregistrărilor istorice, Jocuri Olimpice antice pot fi
urmărite până în 776 înaintea erei noastre și au fost dedicate zeilor antici și aveau loc pe
câmpiile Olimpiei.
 5. Bazele geometriei
 Geometria este fără îndoială una dintre cele mai vechi ramuri ale matematicii, posibil mai vechi
decât aritmetica însăși. Egiptenii, babilonienii și indienii au fost printre primii care au
încorporat și au folosit multe astfel de elemente de geometrie, dar nu au elaborat niciodată
regulile și axiomele care guvernează geometria. Babilonienii aproximat valoarea lui Pi ca fiind
3, dar nu au contestat niciodată acuratețea calculelor.
 Grecii au insistat că faptele geometrice trebuie stabilite prin raționament deductiv, la fel cum se
face astăzi. Thales din Milet, considerat tatăl geometriei, a propus o serie de axiome și reguli
care se bazau cu adevărat pe raționament, anumite adevăruri matematice în jurul secolului al
VI-lea înaintea erei noastre. Apoi au apărut personaje precum Pitagora, Euclid și Arhimede ale
căror axiome geometrice și reguli sunt predate în școli și astăzi.

14
 4. Bazele medicinii
 hipocrate din Cos a început să colecteze date și să efectueze experimente pentru a arăta
că bolile sunt un proces natural, că semnele și simptomele unor maladii sunt cauzate de
reacțiile naturale ale organismului la evoluția acestora. Născut în 460 înaintea erei
noastre, Hipocrate a fost un medic grec antic din epoca clasică și a fost considerat una
dintre cele mai remarcabile figuri din istoria medicinei. El a fost numit tatăl medicinei
occidentale, ca recunoaștere a contribuțiilor sale de durată în domeniu și a fost
fondatorul unei școli de medicină.
3. Filozofia modernă
Grecii antici au dezvoltat filozofia ca un mod de a înțelege lumea din jurul lor, fără a recurge
la religie, mituri sau magie. De fapt, primii filozofi greci au fost, de asemenea, și
oamenii de știință care au observat și studiat lumea cunoscută, pământul, mările, munții,
sistemul solar, mișcarea planetară și fenomenele astrale.
Filozofia lor, bazată pe raționament și observarea lumii cunoscute, a jucat un rol esențial în
conturarea tradiției filosofice occidentale. Filozofi precum Socrate, Platon și Aristotel
au fost atât de influenți încât textele lor au fost baza culturală a epocile ulterioare ale
civilizației occidentale.

15
 2.Democrația
Ideea ca fiecare cetățean trebuie să aibă șanse egale și un cuvânt de spus în guvern constituie bazele
minimale ale conceptului de democrație. Este unul dintre cele mai utilizate stiluri de guvernare în
lumea modernă și originea și în Grecia antică.

, Atena este considerată locul de naștere al democrației. Această tranziție de la exploatarea de către
aristocrație la un sistem politic în care toți membrii societății au o pondere egală de putere politică
formală a avut un impact semnificativ asupra civilizațiilor viitoare.

1. Bazele științei moderne

Grecii antici au adus câteva contribuții remarcabile în diferite ramuri ale științei, aceștia făcând
câteva descoperiri uimitoare în domeniile astronomiei, biologiei și fizicii. De asemenea, mulți
intelectuali greci antici au excelat în matematică, fizică și astronomie.
Aristotel a propus ideea pământului ca glob și, de asemenea, el a clasificat animalele și este adesea
denumit tatăl zoologiei. Teofrast a fost primul botanist pe care îl cunoaștem în istoria scrisă.
Pitagora și discipolii săi nu numai că au făcut cele mai vechi progrese în filozofie și geometrie, dar
au propus și ipoteza heliocentrică, în care Pământul se învârte în jurul Soarelui și nu invers, așa
cum se credea în acel moment. Această idee a fost atât de revoluționară, încât a fost considerată
blasfemie. Arhimede a fost cel care a descoperit că scufundarea unui obiect solid în apă ar deplasa
aceeași cantitate de lichid ca și greutatea volumului respectivului obiect.

16