Modernitatea culturii şi civilizaţiei greceşti

Grecia este o ţara de mare interes cultural, influenţată de poziţia sa la intersecţia dintre Est şi Vest, precum şi de multele meserii ale grecilor de-a lungul istoriei. Grecii din insule şi din Grecia sunt deosebiţi de mândri de cultura din ţara lor şi vorbesc desprea ea cu o pasiune intensă, cu un sentiment privind cultura ca fiind o definiţie a etniei lor. Obiceiurile şi traditiile greceşti sunt fie de caracter religios fie provenite de la pagânism. Grecii sunt un popor foarte superstiţios, foarte credincioşi, dar cred şi in fenomene supranaturale şi paranormale. Tradiţiile şi superstiţiile variază de la o insulă la alta, de la o regiune la alta. Probabil cel mai cunoscut fapt despre civilizația grecească sînt Jocurile Olimpice. Acestea se desfășurau din patru in patru ani în provincia Olimpia din Pelopones și ele întruneau reprezentanții tuturor statelor și regiunilor grecești, prilej de întâlnire, comunicare și cunoaștere reciprocă, de sudare a unității grecești. In acele zile înceta orice ostalitate militară și domnea pacea generală. Pe lângă întrecerile sportive se desfășurau și serbări în cinstea învingătorilor, stabilindu-se astfel obiceiuri și tradiții commune. Treptat, în cadrul Jocurilor Olimpice au început să participe și alte țări, această tradiție continuând pînă astăzi. Putem deci menționa că civilizația grecească veche a inspirat lumea contemporană să acorde prioritate sportului, să promoveze concurența sănătoasă și încetarea cel puțin pe o perioadă a tuturor conflictelor, demonstrând astfel modernitatea ideilor grecilor antici. Religia: În ceea ce privește religia, grecii antici credeau în zeițăți. Pantenonul grec cuprinde zei puternici, dar apropiați de oameni prin comportament și prin prezența în viața muritorilor. Grecii își venerau zeii, iar sărbătorile religioase erau evenimente importante în viața tuturor orașelor. Oracolele erau locurile unde preoții de la anumite temple care dădeau răspuns la întrebările puse de credincioși. Ele se bucurau de multă influență în rândurile grecilor de pretutindeni. Cel mai renumit este oracolul de la Delfi, din templul lui Apollo, unde preotesele făceau profeții inspirate de acest zeu. De la aceste oracole s-au inspirat preoții din religia creștină atunci cînd au construit bisericile și mănăstirile, ca mijloc de comunicare între Dumnezeu și oameni. Din nou, observăm că ideile grecilor antici sînt destul de moderne. Conform istoriei religiei ortodoxe, primul care a venit în lumea greacă să răspândească creştinismul a fost Sfântul Paul în anul 49 D.Hr. Dar adevăratul fondator al ortodoxiei a fost regele Constantin cel Mare. El s-a convertit la creştinism în secolul 4 dupa ce a avut o viziune a crucii. Religia este prezentă în multe secţiuni ale societăţii elene. De exemplu biserica ortodoxă

jocul actorilor și teatrul cu măști. Literatura: Literatura antica a patrimoniului Greciei cuprinde poezie. Muzica în grecia antică era prezentă în societate în mod universal: la festivităţi. Apar barzii. Inițial pe scenă era un singur actor și corul de cîntăreți. Solon si Pindar) înflorește in sec. inspirau toate activităţile creative şi intelectuale ale muritorilor. exprimă pe lîngă faptele pur istorice. Prin intermediul izvoarelor s-a putut investiga asupra modului în care s-a inventat şi dezvoltat muzica greacă. după mitologia greacă. Fiind inspirați de către aceștia. şi despre problemele economice relaţionate cu această arta. concepția dintre om și lume a vechilor greci. In acele vremuri muzica s-a relaţionat strâns cu filosofía. tratate istorice. Intelepţii vremii pun în valoare importanţa culturală a . care. Epopeile sale. Drama greacă. acompaniaţi de o liră. acest proces continuă și în prezent: încă se caută în versuri răspuns la toate misterele acestor timpuri. grecii au inventat tragedia. Poezia lirică (reprezentată de către Tirteu. în teatre. de asemenea. Datorită complexității și volumului mare de versuri. Cuvantul música provine de la numele unei muze. Este. Bineînțeles că societatea modernă a preluat de la greci toate acestea și le-au dezvoltat în conformitatea cu dezvoltarea ulterioară. Muzica: juca un rol important şi o parte integrante in viaţă locuitorilor Greciei antice. copii având cursuri religioase obligatorii şi se roagă în fiecare dimineaţă înainte de a începe orele în toate şcolile. ulterior a fost adăugat al doilea și al treilea. tragedia și comedia (creată în sec.este prezentă în sectorul educaţional. filozofie. Homer este cel mai cunoscut poet grec. Nu era considerat un om cult nici un grec care nu stia să cînte sau să recite versuri. asupra rolului ei în societate. De asemenea. numeroși poeți ai renașterii au abordat acest gen de lirică. cu cele două ramuri. Grecii dădeau o mare importanţă valorii educative şi morale ale muzicii datorita acestui fapt muzica este foarte dezvoltată şi apreicată în această perioadă.Hr) se desprinde de lirica festiva a sărbătorilor dedicate zeităților. integrată în problemele politice ale ţării. Sappho.VI i. prin intermediul muzicii populare sau a baladelor se cîntau poemele epice. Există fragmente semnificative despre notaţia muzicală utilizată de greci şi referinţe literare ale greciei antice. operele lui Homer sânt considerate adevărate izvoare istorice. VI-V i. teatru. acesta a colectat și a notat 2 din cele mai cunoscute opere lirice ale antichității. la ceremonii funerare. private sau publice.prima istorisind asediul Greciei și a doua prezintă întoarcerea lui Ulise în patrie -. (din totalul de 9 muze) fiica lui Zeus. La acea vreme muzicienii aveau un statut special în societate. care. Grecii antici au fost primii care au abordat genurile literare și au inventat altele noi.Hr. Iliada şi Odiseea . hoinăreau din cetate în cetate transmiţând pe cale orală istoria Greciei şi legendele sale. Anii dea rîndul au fost studiate în școli și cercetate de către lingviști.

e. De-a lungul istoriei arhitecturii grecesti s-au constituit cele trei tipuri principale de colonade apartinand ordinelor doric. statui. In epoca dezvoltării democraţiei (Epoca de aur a lui Pericle) s-a format şi desăvârşit medicina greacă.) cetatea Atenei a devenit un adevărat model de organizare democratică pentru toate celelalte oraşe greceşti. epoca de aur a culturii greceşti. folosite de intregul popor grec. Sanctoarele cuprindeau temple. teatre. Arhitectura greacă a insiprat artiştii şi a stat la baza curentului umanist în artă. în cadrul incintei sacre a cetăţii sau făcând parte din ansamblul marilor sanctuare panelenice. personificat printr-o statuia simbolică. Politica: până câtre secolul al V-lea. cu idei inovatoare care pot fi surse de inspiraţie şi în prezent. Capacitatea creatoare a arhitecţilor greci s-a concentrat în realizarea unor volume cu caracter scuptoral. forma de organizare politică a cetăţilor greceşti a fost cea a aristocraţiei sclavagiste. oracole si alte forme de cult. monumente votive. In epoca lui Pericles au fost create condiţiile unei maxime înfloriri a artei. au deţinut un loc însemnat în arhitectura greacă. împreună cu deceniile ce l-au urmat.n. ansamblul de mari dimensiuni. Construcţiile pentru spectacol. Efecte speciale erau obţinute prin compoziţii bazate pe o asimetrie plină de rafinament. Medicina: Medicina greacă antică s-a format sub influenţa incontestabilă a ştiinţei medicale egiptene. Eleusis. mesopotamiene şi indiene. Construit la înălţime. templul îndeplinea rolul de locuinţă a zeului căruia îi era dedicat. întemeietori de şcoli filozofice sau medicale din mileniul I i. fiind socotită. urmărind stabilirea unor raporturi expresive între clădirile ce alcătuiau ansamblul. Pitagora o considera “un medicament pentru suflet” iar Aristotel o foloseste pentru a ajunge la catharsis. Sanctuarul. deomstrând încă o dată că cultura greacă este de natură modernistă.n.377 . Arhitectura: Templul a fost cea mai importantă temă a arhitecturii Greciei antice. legate şi de unele practici religioase. cu o larga participare a cetăţilor libere la viata politică: democraţia sclavagistă. conţinutul acesteia fiind în permanenţă îmbogăţit de către mai multe generaţii de greci de geniu.muzicii. unde se desfasurau mistere. altare. ştiinţelor şi gândirii filozofice. Sub conducerea abilă şi înţeleaptă a lui Pericles (450-430 i.e. ajungând la culminanţa ei prin activitatea lui Hipocrat (460 . ionic si corintic. Constructiile publice mai importante erau grupate de obicei in jurul agorei (piaţa publică) în care se desfăşura viaţa politică şi comercială a oraşului. Olimpia. era ridicat in locuri cu semnificatie religioasa sau in legatura cu existenta unor izvoare tamaduitoare: Delphi. in raza lor ridicandu-se diferite edificii destinate gazduirii vizitatorilor (un fel de hanuri). Un progres însemnat l-a constituit trecerea la o formă evoluată de conducere a comunităţii.

V i. bazată pe o structură logică de definiţii.e. După Hipocrate.i. ultimul fiind un conducător religios care predica importanţa studierii numerelor în scopul înţelegerii lumii înconjurătoare.Hr. Prin el. în actul terapeutic. bazata pe evaluarea teoretica a figurilor infinitesimale. a fost marcat de geniul matematic. Pentru Hipocrat dominant era principiul indidualizării bolii în fiecare caz în parte. reprezentat prin lucrarile lui Arhimede din Siracusa si ale unui contemporan al sau. A rămas peste timp ca un monument viu al medicinei antice şi juramantul lui Hipocrate. Observatiile lui Pitagora asupra corzilor vibrante au dus la a se crede ca si muzica este o stiinta matematică. El a reuşit să facă "o sinteză creatoare a cunoştinţelor şi a gândirii medicale din epoca sa". Şcoala lui Pitagora a luat fiinţă în 518 iH in Creta. au devenit punctul de pornire spre credinta că tot ce exista în lume şi în univers pot fi. Discipolii lui Pitagora credeau de asemenea ca sufletul uman se poate . care era considerată o ştiinta perfectă. exprimate în mod matematic. Ulterior medicina s-a dezvoltta cu o viteză foarte mare. acesta se obligă să-şi respecte obligaţiile şi să cinstească bolnavii pe care îi îngrijeşte. Acesta este rostit de către toţi medicii atunci cînd aceştia absolvesc o instituţie medicală. care a descoperit formula corecta a volumului unei piramide si Hipocrate din Chios. Ştiinta numerelor. fiind descoperite noi metode de a preveni bolile prin igienă şi nutriţie. Apolonius din Perga.VI i. In raport cu dominanta unora dintre caracteristici individuale. In sec. Matematica : Elementul nou în matematica greacă a fost inventarea unei matematici abstracte. numerele patrate şi proprietăţile lor. Arhimede a utilizat o metoda de cercetare. flegmatic. în oarecare masura. Acesta a fost declarat de urmaşii din toate timpurile ca "Părinte al medicinei". Secolul ce a urmat dupa Euclid.n. -Hippokrates).Hr. Unii dintre discipolii săi au facut descoperiri importante despre teoria numerelor si geometrie. nu numai pe linie biologică. trebuie să se ţină seama de aceste temperamente. doi dintre cei mai mari cunoscători ai geometriei au fost Democrit din Abdera. Această descoperire legată de faimoasa problema a quadraturii cercului – construirea unui pătrat de arie egală cu cea a unui cerc dat. Aceasta dezvoltare a început în sec. axiome şi demonstraţii. prin Thales din Milet şi prin Pitagora din Samos. care a descoperit faptul ca aria figurilor geometrice concave rezultă din intersecţia arcelor de cerc este egală cu aria unor anumite triunghiuri. melancolic şi sangvin. ci şi psihică. adică prin profilacţie. ca şi în diagnosticul şi prognosticul bolilor. aici discutându-se şi dezvoltându-se cea mai mare parte din ştiinta numerelor şi geometrie avansată. au fost clasificate patru temperamente: coleric. pentru a determina ariile si volumele figurilor generate de sectiunile conice. toate fiind atribuite lui Pitagora.

Poemul “Munci si zile” al lui Hesiod îi informa pe fermieri ce constelaţii apar înainte de răsărit. Contribuţiile ştiinţifice sunt asociate numelor filozofilor greci Thales din Milet si Pitagora din Samos. ustensile medicale. Fiind un popor destul de decurăreţ. în diferite anotimpuri pentru a şti care este timpul potrivit pentru arat. Ulterior această teorie a fost confirmată de către astronomi. Cultura greacă ni se înfățișează unitară în formele și continutul ei. numeroşi termeni s-au păstrat până şi acum şi se folosesc în mod curent. Pitolaus. grecii au început studiul miscărilor planetare. au inventat numeroase instrumente. . şi descrie cum pot fi folosite stelele ca ghid pentru navigatie. dar nici una dintre scrierile lor nu a dăinuit până în zilelele noastre.a. Aproape toate ştiinţele ce există în prezent au fost iniţiate de cultura greacească. Astronomia: vechii greci au avut importante contribuţii în domeniul astronomiei. Probabil cel mai original observator antic al cerului a fost grecul Aristarh din Samos. pornind de la perfecționarea metodelor de scriere pînă la construirea vaselor pentru transportul maritim. fapt uimitor. Orion şi Pleiade. se roteşte zilnic în jurul soarelui. nu s-au unit impotriva străinilor. In concordanţă cu această teorie a sa. Aceasta explicaţie a fost respinsă de majoritatea filozofilor greci care priveau Pamantul ca pe un glob inert in jurul căruia se rotesc lumina şi corpurile imateriale. putem să menţionăm că modernitatea culturii şi civilizaşiei greceşti există în toate sferele societăţii contemporane.Hr. In jurul anilor 450 i. ci au continuat să se dușmănească și chiar să se războiască între ei. Odiseea lui Homer face referire la constelaţii percum: Ursa Mare. acuns vederii de o planetă înterpusă. În concluzie. dacă ne gândim că grecii. putem să afirmăm cu toată convingerea că cultura şi civilizaţia greacească a avut un impact foarte puternic asupra civilizaţiilor ulterioare şi că constituie un izvor de inspiraţie pentru numeroase ştiinţe. Toatea acestea fiind spuse. mişcarea de rotaţie în jurul focului era influenţată de mişcarea zilnică a soarelui şi stelelor. asa că practicau un mod de viaţă strict. un ucenic al lui Pitagora. împreună cu celelalte planete. instrumente muzicale ș. în anumite perioade critice din istoria lor. El credea ca miscările cosmice puteau fi explicate prin ipoteza că Pământul se roteşte în jurul axei sale şi că. au descoprit marile minuni ale lumii.ridica către divin prin gândire filozofică ca mod de purificare. au avut cei mai cunoscuți și insipați filosofi. Grecii au avut parte de o origine și o limba unică. luna şi planetele se roteau împreună în jurul unui foc central. credea ca Pământul. semanat si recoltat. Soarele.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful