P. 1
Cultura greaca

Cultura greaca

|Views: 892|Likes:
Published by Oleg Pascaru

More info:

Published by: Oleg Pascaru on Aug 29, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/28/2014

pdf

text

original

Modernitatea culturii şi civilizaţiei greceşti

Grecia este o ţara de mare interes cultural, influenţată de poziţia sa la intersecţia dintre Est şi Vest, precum şi de multele meserii ale grecilor de-a lungul istoriei. Grecii din insule şi din Grecia sunt deosebiţi de mândri de cultura din ţara lor şi vorbesc desprea ea cu o pasiune intensă, cu un sentiment privind cultura ca fiind o definiţie a etniei lor. Obiceiurile şi traditiile greceşti sunt fie de caracter religios fie provenite de la pagânism. Grecii sunt un popor foarte superstiţios, foarte credincioşi, dar cred şi in fenomene supranaturale şi paranormale. Tradiţiile şi superstiţiile variază de la o insulă la alta, de la o regiune la alta. Probabil cel mai cunoscut fapt despre civilizația grecească sînt Jocurile Olimpice. Acestea se desfășurau din patru in patru ani în provincia Olimpia din Pelopones și ele întruneau reprezentanții tuturor statelor și regiunilor grecești, prilej de întâlnire, comunicare și cunoaștere reciprocă, de sudare a unității grecești. In acele zile înceta orice ostalitate militară și domnea pacea generală. Pe lângă întrecerile sportive se desfășurau și serbări în cinstea învingătorilor, stabilindu-se astfel obiceiuri și tradiții commune. Treptat, în cadrul Jocurilor Olimpice au început să participe și alte țări, această tradiție continuând pînă astăzi. Putem deci menționa că civilizația grecească veche a inspirat lumea contemporană să acorde prioritate sportului, să promoveze concurența sănătoasă și încetarea cel puțin pe o perioadă a tuturor conflictelor, demonstrând astfel modernitatea ideilor grecilor antici. Religia: În ceea ce privește religia, grecii antici credeau în zeițăți. Pantenonul grec cuprinde zei puternici, dar apropiați de oameni prin comportament și prin prezența în viața muritorilor. Grecii își venerau zeii, iar sărbătorile religioase erau evenimente importante în viața tuturor orașelor. Oracolele erau locurile unde preoții de la anumite temple care dădeau răspuns la întrebările puse de credincioși. Ele se bucurau de multă influență în rândurile grecilor de pretutindeni. Cel mai renumit este oracolul de la Delfi, din templul lui Apollo, unde preotesele făceau profeții inspirate de acest zeu. De la aceste oracole s-au inspirat preoții din religia creștină atunci cînd au construit bisericile și mănăstirile, ca mijloc de comunicare între Dumnezeu și oameni. Din nou, observăm că ideile grecilor antici sînt destul de moderne. Conform istoriei religiei ortodoxe, primul care a venit în lumea greacă să răspândească creştinismul a fost Sfântul Paul în anul 49 D.Hr. Dar adevăratul fondator al ortodoxiei a fost regele Constantin cel Mare. El s-a convertit la creştinism în secolul 4 dupa ce a avut o viziune a crucii. Religia este prezentă în multe secţiuni ale societăţii elene. De exemplu biserica ortodoxă

Apar barzii. Grecii dădeau o mare importanţă valorii educative şi morale ale muzicii datorita acestui fapt muzica este foarte dezvoltată şi apreicată în această perioadă. Nu era considerat un om cult nici un grec care nu stia să cînte sau să recite versuri. acest proces continuă și în prezent: încă se caută în versuri răspuns la toate misterele acestor timpuri. grecii au inventat tragedia. jocul actorilor și teatrul cu măști. integrată în problemele politice ale ţării. teatru. Există fragmente semnificative despre notaţia muzicală utilizată de greci şi referinţe literare ale greciei antice. tragedia și comedia (creată în sec. care. (din totalul de 9 muze) fiica lui Zeus. ulterior a fost adăugat al doilea și al treilea. după mitologia greacă. tratate istorice.VI i. operele lui Homer sânt considerate adevărate izvoare istorice. Drama greacă.Hr) se desprinde de lirica festiva a sărbătorilor dedicate zeităților. filozofie. Muzica: juca un rol important şi o parte integrante in viaţă locuitorilor Greciei antice. copii având cursuri religioase obligatorii şi se roagă în fiecare dimineaţă înainte de a începe orele în toate şcolile. La acea vreme muzicienii aveau un statut special în societate. şi despre problemele economice relaţionate cu această arta. concepția dintre om și lume a vechilor greci. Prin intermediul izvoarelor s-a putut investiga asupra modului în care s-a inventat şi dezvoltat muzica greacă. De asemenea.prima istorisind asediul Greciei și a doua prezintă întoarcerea lui Ulise în patrie -. asupra rolului ei în societate. hoinăreau din cetate în cetate transmiţând pe cale orală istoria Greciei şi legendele sale. Grecii antici au fost primii care au abordat genurile literare și au inventat altele noi. acesta a colectat și a notat 2 din cele mai cunoscute opere lirice ale antichității.Hr. Fiind inspirați de către aceștia. Anii dea rîndul au fost studiate în școli și cercetate de către lingviști. inspirau toate activităţile creative şi intelectuale ale muritorilor. Sappho. Homer este cel mai cunoscut poet grec. Inițial pe scenă era un singur actor și corul de cîntăreți. Bineînțeles că societatea modernă a preluat de la greci toate acestea și le-au dezvoltat în conformitatea cu dezvoltarea ulterioară. Epopeile sale. numeroși poeți ai renașterii au abordat acest gen de lirică. In acele vremuri muzica s-a relaţionat strâns cu filosofía. Intelepţii vremii pun în valoare importanţa culturală a . Iliada şi Odiseea . VI-V i. private sau publice. în teatre. exprimă pe lîngă faptele pur istorice. Datorită complexității și volumului mare de versuri. Literatura: Literatura antica a patrimoniului Greciei cuprinde poezie. de asemenea. la ceremonii funerare. Cuvantul música provine de la numele unei muze. Muzica în grecia antică era prezentă în societate în mod universal: la festivităţi. prin intermediul muzicii populare sau a baladelor se cîntau poemele epice. acompaniaţi de o liră.este prezentă în sectorul educaţional. cu cele două ramuri. Poezia lirică (reprezentată de către Tirteu. Solon si Pindar) înflorește in sec. care. Este.

teatre.) cetatea Atenei a devenit un adevărat model de organizare democratică pentru toate celelalte oraşe greceşti. Eleusis. De-a lungul istoriei arhitecturii grecesti s-au constituit cele trei tipuri principale de colonade apartinand ordinelor doric.377 .muzicii. ajungând la culminanţa ei prin activitatea lui Hipocrat (460 .e.n. fiind socotită. cu o larga participare a cetăţilor libere la viata politică: democraţia sclavagistă. conţinutul acesteia fiind în permanenţă îmbogăţit de către mai multe generaţii de greci de geniu. Un progres însemnat l-a constituit trecerea la o formă evoluată de conducere a comunităţii. Construit la înălţime. Arhitectura greacă a insiprat artiştii şi a stat la baza curentului umanist în artă. ionic si corintic.n. monumente votive. ansamblul de mari dimensiuni. Pitagora o considera “un medicament pentru suflet” iar Aristotel o foloseste pentru a ajunge la catharsis.e. statui. unde se desfasurau mistere. au deţinut un loc însemnat în arhitectura greacă. întemeietori de şcoli filozofice sau medicale din mileniul I i. Arhitectura: Templul a fost cea mai importantă temă a arhitecturii Greciei antice. ştiinţelor şi gândirii filozofice. Medicina: Medicina greacă antică s-a format sub influenţa incontestabilă a ştiinţei medicale egiptene. Capacitatea creatoare a arhitecţilor greci s-a concentrat în realizarea unor volume cu caracter scuptoral. epoca de aur a culturii greceşti. Construcţiile pentru spectacol. personificat printr-o statuia simbolică. Olimpia. împreună cu deceniile ce l-au urmat. altare. oracole si alte forme de cult. era ridicat in locuri cu semnificatie religioasa sau in legatura cu existenta unor izvoare tamaduitoare: Delphi. urmărind stabilirea unor raporturi expresive între clădirile ce alcătuiau ansamblul. In epoca lui Pericles au fost create condiţiile unei maxime înfloriri a artei. legate şi de unele practici religioase. Sanctoarele cuprindeau temple. Constructiile publice mai importante erau grupate de obicei in jurul agorei (piaţa publică) în care se desfăşura viaţa politică şi comercială a oraşului. în cadrul incintei sacre a cetăţii sau făcând parte din ansamblul marilor sanctuare panelenice. In epoca dezvoltării democraţiei (Epoca de aur a lui Pericle) s-a format şi desăvârşit medicina greacă. Sub conducerea abilă şi înţeleaptă a lui Pericles (450-430 i. in raza lor ridicandu-se diferite edificii destinate gazduirii vizitatorilor (un fel de hanuri). Politica: până câtre secolul al V-lea. folosite de intregul popor grec. cu idei inovatoare care pot fi surse de inspiraţie şi în prezent. forma de organizare politică a cetăţilor greceşti a fost cea a aristocraţiei sclavagiste. deomstrând încă o dată că cultura greacă este de natură modernistă. mesopotamiene şi indiene. Efecte speciale erau obţinute prin compoziţii bazate pe o asimetrie plină de rafinament. templul îndeplinea rolul de locuinţă a zeului căruia îi era dedicat. Sanctuarul.

a fost marcat de geniul matematic. Observatiile lui Pitagora asupra corzilor vibrante au dus la a se crede ca si muzica este o stiinta matematică. aici discutându-se şi dezvoltându-se cea mai mare parte din ştiinta numerelor şi geometrie avansată. adică prin profilacţie. In sec. A rămas peste timp ca un monument viu al medicinei antice şi juramantul lui Hipocrate. Discipolii lui Pitagora credeau de asemenea ca sufletul uman se poate . în actul terapeutic. exprimate în mod matematic. prin Thales din Milet şi prin Pitagora din Samos. -Hippokrates). El a reuşit să facă "o sinteză creatoare a cunoştinţelor şi a gândirii medicale din epoca sa". nu numai pe linie biologică. Ştiinta numerelor. reprezentat prin lucrarile lui Arhimede din Siracusa si ale unui contemporan al sau. In raport cu dominanta unora dintre caracteristici individuale. care a descoperit formula corecta a volumului unei piramide si Hipocrate din Chios. Această descoperire legată de faimoasa problema a quadraturii cercului – construirea unui pătrat de arie egală cu cea a unui cerc dat. Prin el. ca şi în diagnosticul şi prognosticul bolilor. bazata pe evaluarea teoretica a figurilor infinitesimale. toate fiind atribuite lui Pitagora. Ulterior medicina s-a dezvoltta cu o viteză foarte mare.Hr. Pentru Hipocrat dominant era principiul indidualizării bolii în fiecare caz în parte. pentru a determina ariile si volumele figurilor generate de sectiunile conice. trebuie să se ţină seama de aceste temperamente.e. au fost clasificate patru temperamente: coleric. ultimul fiind un conducător religios care predica importanţa studierii numerelor în scopul înţelegerii lumii înconjurătoare. axiome şi demonstraţii. doi dintre cei mai mari cunoscători ai geometriei au fost Democrit din Abdera. Şcoala lui Pitagora a luat fiinţă în 518 iH in Creta. numerele patrate şi proprietăţile lor.Hr. Acesta a fost declarat de urmaşii din toate timpurile ca "Părinte al medicinei". fiind descoperite noi metode de a preveni bolile prin igienă şi nutriţie. care a descoperit faptul ca aria figurilor geometrice concave rezultă din intersecţia arcelor de cerc este egală cu aria unor anumite triunghiuri.VI i. au devenit punctul de pornire spre credinta că tot ce exista în lume şi în univers pot fi. bazată pe o structură logică de definiţii. Unii dintre discipolii săi au facut descoperiri importante despre teoria numerelor si geometrie. Aceasta dezvoltare a început în sec. După Hipocrate. care era considerată o ştiinta perfectă. Apolonius din Perga.i. acesta se obligă să-şi respecte obligaţiile şi să cinstească bolnavii pe care îi îngrijeşte. melancolic şi sangvin.V i. flegmatic. Arhimede a utilizat o metoda de cercetare. Acesta este rostit de către toţi medicii atunci cînd aceştia absolvesc o instituţie medicală. ci şi psihică. Secolul ce a urmat dupa Euclid. în oarecare masura.n. Matematica : Elementul nou în matematica greacă a fost inventarea unei matematici abstracte.

un ucenic al lui Pitagora. în diferite anotimpuri pentru a şti care este timpul potrivit pentru arat. au descoprit marile minuni ale lumii. dar nici una dintre scrierile lor nu a dăinuit până în zilelele noastre. El credea ca miscările cosmice puteau fi explicate prin ipoteza că Pământul se roteşte în jurul axei sale şi că. In concordanţă cu această teorie a sa. mişcarea de rotaţie în jurul focului era influenţată de mişcarea zilnică a soarelui şi stelelor. în anumite perioade critice din istoria lor. Ulterior această teorie a fost confirmată de către astronomi. putem să afirmăm cu toată convingerea că cultura şi civilizaţia greacească a avut un impact foarte puternic asupra civilizaţiilor ulterioare şi că constituie un izvor de inspiraţie pentru numeroase ştiinţe. In jurul anilor 450 i. Grecii au avut parte de o origine și o limba unică.ridica către divin prin gândire filozofică ca mod de purificare. ci au continuat să se dușmănească și chiar să se războiască între ei. credea ca Pământul. fapt uimitor. luna şi planetele se roteau împreună în jurul unui foc central. Contribuţiile ştiinţifice sunt asociate numelor filozofilor greci Thales din Milet si Pitagora din Samos. Aceasta explicaţie a fost respinsă de majoritatea filozofilor greci care priveau Pamantul ca pe un glob inert in jurul căruia se rotesc lumina şi corpurile imateriale. pornind de la perfecționarea metodelor de scriere pînă la construirea vaselor pentru transportul maritim. se roteşte zilnic în jurul soarelui. Cultura greacă ni se înfățișează unitară în formele și continutul ei. au inventat numeroase instrumente. . Fiind un popor destul de decurăreţ. Poemul “Munci si zile” al lui Hesiod îi informa pe fermieri ce constelaţii apar înainte de răsărit. putem să menţionăm că modernitatea culturii şi civilizaşiei greceşti există în toate sferele societăţii contemporane. Aproape toate ştiinţele ce există în prezent au fost iniţiate de cultura greacească. numeroşi termeni s-au păstrat până şi acum şi se folosesc în mod curent. Odiseea lui Homer face referire la constelaţii percum: Ursa Mare. şi descrie cum pot fi folosite stelele ca ghid pentru navigatie. nu s-au unit impotriva străinilor.Hr.a. grecii au început studiul miscărilor planetare. Astronomia: vechii greci au avut importante contribuţii în domeniul astronomiei. În concluzie. dacă ne gândim că grecii. Toatea acestea fiind spuse. Probabil cel mai original observator antic al cerului a fost grecul Aristarh din Samos. acuns vederii de o planetă înterpusă. Orion şi Pleiade. Pitolaus. au avut cei mai cunoscuți și insipați filosofi. împreună cu celelalte planete. Soarele. ustensile medicale. asa că practicau un mod de viaţă strict. semanat si recoltat. instrumente muzicale ș.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->