Modernitatea culturii şi civilizaţiei greceşti

Grecia este o ţara de mare interes cultural, influenţată de poziţia sa la intersecţia dintre Est şi Vest, precum şi de multele meserii ale grecilor de-a lungul istoriei. Grecii din insule şi din Grecia sunt deosebiţi de mândri de cultura din ţara lor şi vorbesc desprea ea cu o pasiune intensă, cu un sentiment privind cultura ca fiind o definiţie a etniei lor. Obiceiurile şi traditiile greceşti sunt fie de caracter religios fie provenite de la pagânism. Grecii sunt un popor foarte superstiţios, foarte credincioşi, dar cred şi in fenomene supranaturale şi paranormale. Tradiţiile şi superstiţiile variază de la o insulă la alta, de la o regiune la alta. Probabil cel mai cunoscut fapt despre civilizația grecească sînt Jocurile Olimpice. Acestea se desfășurau din patru in patru ani în provincia Olimpia din Pelopones și ele întruneau reprezentanții tuturor statelor și regiunilor grecești, prilej de întâlnire, comunicare și cunoaștere reciprocă, de sudare a unității grecești. In acele zile înceta orice ostalitate militară și domnea pacea generală. Pe lângă întrecerile sportive se desfășurau și serbări în cinstea învingătorilor, stabilindu-se astfel obiceiuri și tradiții commune. Treptat, în cadrul Jocurilor Olimpice au început să participe și alte țări, această tradiție continuând pînă astăzi. Putem deci menționa că civilizația grecească veche a inspirat lumea contemporană să acorde prioritate sportului, să promoveze concurența sănătoasă și încetarea cel puțin pe o perioadă a tuturor conflictelor, demonstrând astfel modernitatea ideilor grecilor antici. Religia: În ceea ce privește religia, grecii antici credeau în zeițăți. Pantenonul grec cuprinde zei puternici, dar apropiați de oameni prin comportament și prin prezența în viața muritorilor. Grecii își venerau zeii, iar sărbătorile religioase erau evenimente importante în viața tuturor orașelor. Oracolele erau locurile unde preoții de la anumite temple care dădeau răspuns la întrebările puse de credincioși. Ele se bucurau de multă influență în rândurile grecilor de pretutindeni. Cel mai renumit este oracolul de la Delfi, din templul lui Apollo, unde preotesele făceau profeții inspirate de acest zeu. De la aceste oracole s-au inspirat preoții din religia creștină atunci cînd au construit bisericile și mănăstirile, ca mijloc de comunicare între Dumnezeu și oameni. Din nou, observăm că ideile grecilor antici sînt destul de moderne. Conform istoriei religiei ortodoxe, primul care a venit în lumea greacă să răspândească creştinismul a fost Sfântul Paul în anul 49 D.Hr. Dar adevăratul fondator al ortodoxiei a fost regele Constantin cel Mare. El s-a convertit la creştinism în secolul 4 dupa ce a avut o viziune a crucii. Religia este prezentă în multe secţiuni ale societăţii elene. De exemplu biserica ortodoxă

numeroși poeți ai renașterii au abordat acest gen de lirică. asupra rolului ei în societate. Bineînțeles că societatea modernă a preluat de la greci toate acestea și le-au dezvoltat în conformitatea cu dezvoltarea ulterioară. Inițial pe scenă era un singur actor și corul de cîntăreți. jocul actorilor și teatrul cu măști. Poezia lirică (reprezentată de către Tirteu. teatru. integrată în problemele politice ale ţării.VI i. prin intermediul muzicii populare sau a baladelor se cîntau poemele epice. Prin intermediul izvoarelor s-a putut investiga asupra modului în care s-a inventat şi dezvoltat muzica greacă. la ceremonii funerare. tragedia și comedia (creată în sec. operele lui Homer sânt considerate adevărate izvoare istorice. ulterior a fost adăugat al doilea și al treilea. Este. Există fragmente semnificative despre notaţia muzicală utilizată de greci şi referinţe literare ale greciei antice. Fiind inspirați de către aceștia. cu cele două ramuri. acompaniaţi de o liră. Homer este cel mai cunoscut poet grec. inspirau toate activităţile creative şi intelectuale ale muritorilor. care. Apar barzii. copii având cursuri religioase obligatorii şi se roagă în fiecare dimineaţă înainte de a începe orele în toate şcolile. Datorită complexității și volumului mare de versuri. Drama greacă. Grecii antici au fost primii care au abordat genurile literare și au inventat altele noi. hoinăreau din cetate în cetate transmiţând pe cale orală istoria Greciei şi legendele sale. private sau publice. în teatre. Iliada şi Odiseea . Nu era considerat un om cult nici un grec care nu stia să cînte sau să recite versuri. după mitologia greacă.Hr. Solon si Pindar) înflorește in sec. concepția dintre om și lume a vechilor greci. acest proces continuă și în prezent: încă se caută în versuri răspuns la toate misterele acestor timpuri. (din totalul de 9 muze) fiica lui Zeus. VI-V i. acesta a colectat și a notat 2 din cele mai cunoscute opere lirice ale antichității. grecii au inventat tragedia. de asemenea.prima istorisind asediul Greciei și a doua prezintă întoarcerea lui Ulise în patrie -. tratate istorice. filozofie. Anii dea rîndul au fost studiate în școli și cercetate de către lingviști. Sappho.este prezentă în sectorul educaţional. Muzica în grecia antică era prezentă în societate în mod universal: la festivităţi. Grecii dădeau o mare importanţă valorii educative şi morale ale muzicii datorita acestui fapt muzica este foarte dezvoltată şi apreicată în această perioadă. exprimă pe lîngă faptele pur istorice. Cuvantul música provine de la numele unei muze. Muzica: juca un rol important şi o parte integrante in viaţă locuitorilor Greciei antice. Intelepţii vremii pun în valoare importanţa culturală a .Hr) se desprinde de lirica festiva a sărbătorilor dedicate zeităților. şi despre problemele economice relaţionate cu această arta. Literatura: Literatura antica a patrimoniului Greciei cuprinde poezie. care. La acea vreme muzicienii aveau un statut special în societate. De asemenea. In acele vremuri muzica s-a relaţionat strâns cu filosofía. Epopeile sale.

De-a lungul istoriei arhitecturii grecesti s-au constituit cele trei tipuri principale de colonade apartinand ordinelor doric. Construcţiile pentru spectacol. în cadrul incintei sacre a cetăţii sau făcând parte din ansamblul marilor sanctuare panelenice.n. Construit la înălţime.e. Politica: până câtre secolul al V-lea. Un progres însemnat l-a constituit trecerea la o formă evoluată de conducere a comunităţii. In epoca lui Pericles au fost create condiţiile unei maxime înfloriri a artei. Capacitatea creatoare a arhitecţilor greci s-a concentrat în realizarea unor volume cu caracter scuptoral. cu o larga participare a cetăţilor libere la viata politică: democraţia sclavagistă. personificat printr-o statuia simbolică. Arhitectura: Templul a fost cea mai importantă temă a arhitecturii Greciei antice. epoca de aur a culturii greceşti. fiind socotită. Eleusis. statui.muzicii. ionic si corintic. oracole si alte forme de cult. templul îndeplinea rolul de locuinţă a zeului căruia îi era dedicat. mesopotamiene şi indiene.) cetatea Atenei a devenit un adevărat model de organizare democratică pentru toate celelalte oraşe greceşti. era ridicat in locuri cu semnificatie religioasa sau in legatura cu existenta unor izvoare tamaduitoare: Delphi. Constructiile publice mai importante erau grupate de obicei in jurul agorei (piaţa publică) în care se desfăşura viaţa politică şi comercială a oraşului. in raza lor ridicandu-se diferite edificii destinate gazduirii vizitatorilor (un fel de hanuri). legate şi de unele practici religioase. Efecte speciale erau obţinute prin compoziţii bazate pe o asimetrie plină de rafinament. folosite de intregul popor grec. au deţinut un loc însemnat în arhitectura greacă. monumente votive. urmărind stabilirea unor raporturi expresive între clădirile ce alcătuiau ansamblul. ştiinţelor şi gândirii filozofice. Sub conducerea abilă şi înţeleaptă a lui Pericles (450-430 i. Sanctuarul. forma de organizare politică a cetăţilor greceşti a fost cea a aristocraţiei sclavagiste. cu idei inovatoare care pot fi surse de inspiraţie şi în prezent. Olimpia. întemeietori de şcoli filozofice sau medicale din mileniul I i.377 . teatre. Medicina: Medicina greacă antică s-a format sub influenţa incontestabilă a ştiinţei medicale egiptene. unde se desfasurau mistere. Arhitectura greacă a insiprat artiştii şi a stat la baza curentului umanist în artă. Pitagora o considera “un medicament pentru suflet” iar Aristotel o foloseste pentru a ajunge la catharsis. In epoca dezvoltării democraţiei (Epoca de aur a lui Pericle) s-a format şi desăvârşit medicina greacă. Sanctoarele cuprindeau temple. deomstrând încă o dată că cultura greacă este de natură modernistă.n. ajungând la culminanţa ei prin activitatea lui Hipocrat (460 . conţinutul acesteia fiind în permanenţă îmbogăţit de către mai multe generaţii de greci de geniu. ansamblul de mari dimensiuni.e. împreună cu deceniile ce l-au urmat. altare.

Apolonius din Perga. în oarecare masura.Hr. In raport cu dominanta unora dintre caracteristici individuale. acesta se obligă să-şi respecte obligaţiile şi să cinstească bolnavii pe care îi îngrijeşte. axiome şi demonstraţii. flegmatic. Ştiinta numerelor. bazată pe o structură logică de definiţii. -Hippokrates). Pentru Hipocrat dominant era principiul indidualizării bolii în fiecare caz în parte. în actul terapeutic. au fost clasificate patru temperamente: coleric. El a reuşit să facă "o sinteză creatoare a cunoştinţelor şi a gândirii medicale din epoca sa". Ulterior medicina s-a dezvoltta cu o viteză foarte mare. Unii dintre discipolii săi au facut descoperiri importante despre teoria numerelor si geometrie. reprezentat prin lucrarile lui Arhimede din Siracusa si ale unui contemporan al sau. bazata pe evaluarea teoretica a figurilor infinitesimale. care a descoperit formula corecta a volumului unei piramide si Hipocrate din Chios. fiind descoperite noi metode de a preveni bolile prin igienă şi nutriţie. Observatiile lui Pitagora asupra corzilor vibrante au dus la a se crede ca si muzica este o stiinta matematică. Matematica : Elementul nou în matematica greacă a fost inventarea unei matematici abstracte. Acesta a fost declarat de urmaşii din toate timpurile ca "Părinte al medicinei". melancolic şi sangvin. Prin el. doi dintre cei mai mari cunoscători ai geometriei au fost Democrit din Abdera.i. care era considerată o ştiinta perfectă. adică prin profilacţie. ca şi în diagnosticul şi prognosticul bolilor. Arhimede a utilizat o metoda de cercetare. a fost marcat de geniul matematic. A rămas peste timp ca un monument viu al medicinei antice şi juramantul lui Hipocrate. prin Thales din Milet şi prin Pitagora din Samos. trebuie să se ţină seama de aceste temperamente. aici discutându-se şi dezvoltându-se cea mai mare parte din ştiinta numerelor şi geometrie avansată. nu numai pe linie biologică. toate fiind atribuite lui Pitagora. pentru a determina ariile si volumele figurilor generate de sectiunile conice.Hr. Această descoperire legată de faimoasa problema a quadraturii cercului – construirea unui pătrat de arie egală cu cea a unui cerc dat.n. ci şi psihică. ultimul fiind un conducător religios care predica importanţa studierii numerelor în scopul înţelegerii lumii înconjurătoare. In sec. Aceasta dezvoltare a început în sec.e. După Hipocrate. au devenit punctul de pornire spre credinta că tot ce exista în lume şi în univers pot fi. care a descoperit faptul ca aria figurilor geometrice concave rezultă din intersecţia arcelor de cerc este egală cu aria unor anumite triunghiuri. Şcoala lui Pitagora a luat fiinţă în 518 iH in Creta. Secolul ce a urmat dupa Euclid. Acesta este rostit de către toţi medicii atunci cînd aceştia absolvesc o instituţie medicală. numerele patrate şi proprietăţile lor.VI i. Discipolii lui Pitagora credeau de asemenea ca sufletul uman se poate . exprimate în mod matematic.V i.

Toatea acestea fiind spuse. instrumente muzicale ș. Fiind un popor destul de decurăreţ. mişcarea de rotaţie în jurul focului era influenţată de mişcarea zilnică a soarelui şi stelelor. asa că practicau un mod de viaţă strict. fapt uimitor. pornind de la perfecționarea metodelor de scriere pînă la construirea vaselor pentru transportul maritim. dar nici una dintre scrierile lor nu a dăinuit până în zilelele noastre. dacă ne gândim că grecii.Hr. au inventat numeroase instrumente. semanat si recoltat. în anumite perioade critice din istoria lor. . El credea ca miscările cosmice puteau fi explicate prin ipoteza că Pământul se roteşte în jurul axei sale şi că. Odiseea lui Homer face referire la constelaţii percum: Ursa Mare. Soarele. numeroşi termeni s-au păstrat până şi acum şi se folosesc în mod curent. Orion şi Pleiade. în diferite anotimpuri pentru a şti care este timpul potrivit pentru arat. Aproape toate ştiinţele ce există în prezent au fost iniţiate de cultura greacească. Ulterior această teorie a fost confirmată de către astronomi. credea ca Pământul. Grecii au avut parte de o origine și o limba unică. Astronomia: vechii greci au avut importante contribuţii în domeniul astronomiei. Poemul “Munci si zile” al lui Hesiod îi informa pe fermieri ce constelaţii apar înainte de răsărit. Pitolaus.a. luna şi planetele se roteau împreună în jurul unui foc central. nu s-au unit impotriva străinilor. În concluzie. putem să menţionăm că modernitatea culturii şi civilizaşiei greceşti există în toate sferele societăţii contemporane. împreună cu celelalte planete. acuns vederii de o planetă înterpusă. un ucenic al lui Pitagora. In concordanţă cu această teorie a sa. ci au continuat să se dușmănească și chiar să se războiască între ei. In jurul anilor 450 i. Aceasta explicaţie a fost respinsă de majoritatea filozofilor greci care priveau Pamantul ca pe un glob inert in jurul căruia se rotesc lumina şi corpurile imateriale. Contribuţiile ştiinţifice sunt asociate numelor filozofilor greci Thales din Milet si Pitagora din Samos. şi descrie cum pot fi folosite stelele ca ghid pentru navigatie. Probabil cel mai original observator antic al cerului a fost grecul Aristarh din Samos. au descoprit marile minuni ale lumii. ustensile medicale.ridica către divin prin gândire filozofică ca mod de purificare. se roteşte zilnic în jurul soarelui. Cultura greacă ni se înfățișează unitară în formele și continutul ei. grecii au început studiul miscărilor planetare. au avut cei mai cunoscuți și insipați filosofi. putem să afirmăm cu toată convingerea că cultura şi civilizaţia greacească a avut un impact foarte puternic asupra civilizaţiilor ulterioare şi că constituie un izvor de inspiraţie pentru numeroase ştiinţe.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful