Modernitatea culturii şi civilizaţiei greceşti

Grecia este o ţara de mare interes cultural, influenţată de poziţia sa la intersecţia dintre Est şi Vest, precum şi de multele meserii ale grecilor de-a lungul istoriei. Grecii din insule şi din Grecia sunt deosebiţi de mândri de cultura din ţara lor şi vorbesc desprea ea cu o pasiune intensă, cu un sentiment privind cultura ca fiind o definiţie a etniei lor. Obiceiurile şi traditiile greceşti sunt fie de caracter religios fie provenite de la pagânism. Grecii sunt un popor foarte superstiţios, foarte credincioşi, dar cred şi in fenomene supranaturale şi paranormale. Tradiţiile şi superstiţiile variază de la o insulă la alta, de la o regiune la alta. Probabil cel mai cunoscut fapt despre civilizația grecească sînt Jocurile Olimpice. Acestea se desfășurau din patru in patru ani în provincia Olimpia din Pelopones și ele întruneau reprezentanții tuturor statelor și regiunilor grecești, prilej de întâlnire, comunicare și cunoaștere reciprocă, de sudare a unității grecești. In acele zile înceta orice ostalitate militară și domnea pacea generală. Pe lângă întrecerile sportive se desfășurau și serbări în cinstea învingătorilor, stabilindu-se astfel obiceiuri și tradiții commune. Treptat, în cadrul Jocurilor Olimpice au început să participe și alte țări, această tradiție continuând pînă astăzi. Putem deci menționa că civilizația grecească veche a inspirat lumea contemporană să acorde prioritate sportului, să promoveze concurența sănătoasă și încetarea cel puțin pe o perioadă a tuturor conflictelor, demonstrând astfel modernitatea ideilor grecilor antici. Religia: În ceea ce privește religia, grecii antici credeau în zeițăți. Pantenonul grec cuprinde zei puternici, dar apropiați de oameni prin comportament și prin prezența în viața muritorilor. Grecii își venerau zeii, iar sărbătorile religioase erau evenimente importante în viața tuturor orașelor. Oracolele erau locurile unde preoții de la anumite temple care dădeau răspuns la întrebările puse de credincioși. Ele se bucurau de multă influență în rândurile grecilor de pretutindeni. Cel mai renumit este oracolul de la Delfi, din templul lui Apollo, unde preotesele făceau profeții inspirate de acest zeu. De la aceste oracole s-au inspirat preoții din religia creștină atunci cînd au construit bisericile și mănăstirile, ca mijloc de comunicare între Dumnezeu și oameni. Din nou, observăm că ideile grecilor antici sînt destul de moderne. Conform istoriei religiei ortodoxe, primul care a venit în lumea greacă să răspândească creştinismul a fost Sfântul Paul în anul 49 D.Hr. Dar adevăratul fondator al ortodoxiei a fost regele Constantin cel Mare. El s-a convertit la creştinism în secolul 4 dupa ce a avut o viziune a crucii. Religia este prezentă în multe secţiuni ale societăţii elene. De exemplu biserica ortodoxă

după mitologia greacă. hoinăreau din cetate în cetate transmiţând pe cale orală istoria Greciei şi legendele sale. VI-V i. acesta a colectat și a notat 2 din cele mai cunoscute opere lirice ale antichității.Hr. jocul actorilor și teatrul cu măști. inspirau toate activităţile creative şi intelectuale ale muritorilor. Există fragmente semnificative despre notaţia muzicală utilizată de greci şi referinţe literare ale greciei antice. de asemenea.Hr) se desprinde de lirica festiva a sărbătorilor dedicate zeităților. grecii au inventat tragedia. care. Drama greacă. Este. teatru. în teatre. la ceremonii funerare. tratate istorice. La acea vreme muzicienii aveau un statut special în societate. Sappho. In acele vremuri muzica s-a relaţionat strâns cu filosofía. numeroși poeți ai renașterii au abordat acest gen de lirică. şi despre problemele economice relaţionate cu această arta. Muzica: juca un rol important şi o parte integrante in viaţă locuitorilor Greciei antice. Epopeile sale. Bineînțeles că societatea modernă a preluat de la greci toate acestea și le-au dezvoltat în conformitatea cu dezvoltarea ulterioară. ulterior a fost adăugat al doilea și al treilea. filozofie. Cuvantul música provine de la numele unei muze. Solon si Pindar) înflorește in sec. acest proces continuă și în prezent: încă se caută în versuri răspuns la toate misterele acestor timpuri. cu cele două ramuri. Prin intermediul izvoarelor s-a putut investiga asupra modului în care s-a inventat şi dezvoltat muzica greacă. Poezia lirică (reprezentată de către Tirteu. concepția dintre om și lume a vechilor greci. Literatura: Literatura antica a patrimoniului Greciei cuprinde poezie.prima istorisind asediul Greciei și a doua prezintă întoarcerea lui Ulise în patrie -. Anii dea rîndul au fost studiate în școli și cercetate de către lingviști. operele lui Homer sânt considerate adevărate izvoare istorice. private sau publice. acompaniaţi de o liră.este prezentă în sectorul educaţional. integrată în problemele politice ale ţării. Grecii antici au fost primii care au abordat genurile literare și au inventat altele noi. copii având cursuri religioase obligatorii şi se roagă în fiecare dimineaţă înainte de a începe orele în toate şcolile. Iliada şi Odiseea . Inițial pe scenă era un singur actor și corul de cîntăreți.VI i. De asemenea. prin intermediul muzicii populare sau a baladelor se cîntau poemele epice. exprimă pe lîngă faptele pur istorice. Homer este cel mai cunoscut poet grec. Muzica în grecia antică era prezentă în societate în mod universal: la festivităţi. Grecii dădeau o mare importanţă valorii educative şi morale ale muzicii datorita acestui fapt muzica este foarte dezvoltată şi apreicată în această perioadă. tragedia și comedia (creată în sec. Nu era considerat un om cult nici un grec care nu stia să cînte sau să recite versuri. Apar barzii. Fiind inspirați de către aceștia. Intelepţii vremii pun în valoare importanţa culturală a . care. Datorită complexității și volumului mare de versuri. asupra rolului ei în societate. (din totalul de 9 muze) fiica lui Zeus.

Efecte speciale erau obţinute prin compoziţii bazate pe o asimetrie plină de rafinament. Olimpia. ionic si corintic. forma de organizare politică a cetăţilor greceşti a fost cea a aristocraţiei sclavagiste. Pitagora o considera “un medicament pentru suflet” iar Aristotel o foloseste pentru a ajunge la catharsis. In epoca lui Pericles au fost create condiţiile unei maxime înfloriri a artei. Construcţiile pentru spectacol. întemeietori de şcoli filozofice sau medicale din mileniul I i. Sanctoarele cuprindeau temple. în cadrul incintei sacre a cetăţii sau făcând parte din ansamblul marilor sanctuare panelenice. fiind socotită. personificat printr-o statuia simbolică. conţinutul acesteia fiind în permanenţă îmbogăţit de către mai multe generaţii de greci de geniu.n. Constructiile publice mai importante erau grupate de obicei in jurul agorei (piaţa publică) în care se desfăşura viaţa politică şi comercială a oraşului. oracole si alte forme de cult. Sanctuarul. statui. Medicina: Medicina greacă antică s-a format sub influenţa incontestabilă a ştiinţei medicale egiptene. ajungând la culminanţa ei prin activitatea lui Hipocrat (460 . au deţinut un loc însemnat în arhitectura greacă. epoca de aur a culturii greceşti.muzicii.) cetatea Atenei a devenit un adevărat model de organizare democratică pentru toate celelalte oraşe greceşti. unde se desfasurau mistere. cu o larga participare a cetăţilor libere la viata politică: democraţia sclavagistă. In epoca dezvoltării democraţiei (Epoca de aur a lui Pericle) s-a format şi desăvârşit medicina greacă. Un progres însemnat l-a constituit trecerea la o formă evoluată de conducere a comunităţii. Eleusis. împreună cu deceniile ce l-au urmat. templul îndeplinea rolul de locuinţă a zeului căruia îi era dedicat.e. era ridicat in locuri cu semnificatie religioasa sau in legatura cu existenta unor izvoare tamaduitoare: Delphi. ansamblul de mari dimensiuni. folosite de intregul popor grec. deomstrând încă o dată că cultura greacă este de natură modernistă.e.n. Arhitectura greacă a insiprat artiştii şi a stat la baza curentului umanist în artă. mesopotamiene şi indiene. urmărind stabilirea unor raporturi expresive între clădirile ce alcătuiau ansamblul. Construit la înălţime. monumente votive. in raza lor ridicandu-se diferite edificii destinate gazduirii vizitatorilor (un fel de hanuri). Capacitatea creatoare a arhitecţilor greci s-a concentrat în realizarea unor volume cu caracter scuptoral. legate şi de unele practici religioase. Politica: până câtre secolul al V-lea.377 . teatre. De-a lungul istoriei arhitecturii grecesti s-au constituit cele trei tipuri principale de colonade apartinand ordinelor doric. altare. ştiinţelor şi gândirii filozofice. Sub conducerea abilă şi înţeleaptă a lui Pericles (450-430 i. Arhitectura: Templul a fost cea mai importantă temă a arhitecturii Greciei antice. cu idei inovatoare care pot fi surse de inspiraţie şi în prezent.

El a reuşit să facă "o sinteză creatoare a cunoştinţelor şi a gândirii medicale din epoca sa". După Hipocrate. au fost clasificate patru temperamente: coleric. Ştiinta numerelor. ultimul fiind un conducător religios care predica importanţa studierii numerelor în scopul înţelegerii lumii înconjurătoare. bazata pe evaluarea teoretica a figurilor infinitesimale. toate fiind atribuite lui Pitagora. Unii dintre discipolii săi au facut descoperiri importante despre teoria numerelor si geometrie. Discipolii lui Pitagora credeau de asemenea ca sufletul uman se poate . care era considerată o ştiinta perfectă. axiome şi demonstraţii.n. Acesta este rostit de către toţi medicii atunci cînd aceştia absolvesc o instituţie medicală.Hr. trebuie să se ţină seama de aceste temperamente. aici discutându-se şi dezvoltându-se cea mai mare parte din ştiinta numerelor şi geometrie avansată. Apolonius din Perga. A rămas peste timp ca un monument viu al medicinei antice şi juramantul lui Hipocrate. ca şi în diagnosticul şi prognosticul bolilor. Aceasta dezvoltare a început în sec.i. fiind descoperite noi metode de a preveni bolile prin igienă şi nutriţie.VI i. -Hippokrates). doi dintre cei mai mari cunoscători ai geometriei au fost Democrit din Abdera. In raport cu dominanta unora dintre caracteristici individuale. bazată pe o structură logică de definiţii.Hr. exprimate în mod matematic. care a descoperit formula corecta a volumului unei piramide si Hipocrate din Chios. Şcoala lui Pitagora a luat fiinţă în 518 iH in Creta. Arhimede a utilizat o metoda de cercetare. acesta se obligă să-şi respecte obligaţiile şi să cinstească bolnavii pe care îi îngrijeşte. Ulterior medicina s-a dezvoltta cu o viteză foarte mare. Prin el. nu numai pe linie biologică.V i. numerele patrate şi proprietăţile lor. Pentru Hipocrat dominant era principiul indidualizării bolii în fiecare caz în parte. au devenit punctul de pornire spre credinta că tot ce exista în lume şi în univers pot fi. în actul terapeutic. Matematica : Elementul nou în matematica greacă a fost inventarea unei matematici abstracte. a fost marcat de geniul matematic. Acesta a fost declarat de urmaşii din toate timpurile ca "Părinte al medicinei". Secolul ce a urmat dupa Euclid. în oarecare masura. care a descoperit faptul ca aria figurilor geometrice concave rezultă din intersecţia arcelor de cerc este egală cu aria unor anumite triunghiuri. prin Thales din Milet şi prin Pitagora din Samos. In sec. adică prin profilacţie. Această descoperire legată de faimoasa problema a quadraturii cercului – construirea unui pătrat de arie egală cu cea a unui cerc dat. Observatiile lui Pitagora asupra corzilor vibrante au dus la a se crede ca si muzica este o stiinta matematică.e. reprezentat prin lucrarile lui Arhimede din Siracusa si ale unui contemporan al sau. melancolic şi sangvin. flegmatic. ci şi psihică. pentru a determina ariile si volumele figurilor generate de sectiunile conice.

Contribuţiile ştiinţifice sunt asociate numelor filozofilor greci Thales din Milet si Pitagora din Samos. Probabil cel mai original observator antic al cerului a fost grecul Aristarh din Samos. Aproape toate ştiinţele ce există în prezent au fost iniţiate de cultura greacească. luna şi planetele se roteau împreună în jurul unui foc central. El credea ca miscările cosmice puteau fi explicate prin ipoteza că Pământul se roteşte în jurul axei sale şi că. credea ca Pământul. putem să menţionăm că modernitatea culturii şi civilizaşiei greceşti există în toate sferele societăţii contemporane. acuns vederii de o planetă înterpusă.a.ridica către divin prin gândire filozofică ca mod de purificare. în diferite anotimpuri pentru a şti care este timpul potrivit pentru arat. un ucenic al lui Pitagora. semanat si recoltat. Odiseea lui Homer face referire la constelaţii percum: Ursa Mare. Ulterior această teorie a fost confirmată de către astronomi. nu s-au unit impotriva străinilor. numeroşi termeni s-au păstrat până şi acum şi se folosesc în mod curent. Grecii au avut parte de o origine și o limba unică. fapt uimitor. Pitolaus. . dar nici una dintre scrierile lor nu a dăinuit până în zilelele noastre. asa că practicau un mod de viaţă strict. In jurul anilor 450 i. au avut cei mai cunoscuți și insipați filosofi. ci au continuat să se dușmănească și chiar să se războiască între ei. putem să afirmăm cu toată convingerea că cultura şi civilizaţia greacească a avut un impact foarte puternic asupra civilizaţiilor ulterioare şi că constituie un izvor de inspiraţie pentru numeroase ştiinţe. şi descrie cum pot fi folosite stelele ca ghid pentru navigatie. ustensile medicale. Cultura greacă ni se înfățișează unitară în formele și continutul ei. dacă ne gândim că grecii. Orion şi Pleiade. Aceasta explicaţie a fost respinsă de majoritatea filozofilor greci care priveau Pamantul ca pe un glob inert in jurul căruia se rotesc lumina şi corpurile imateriale. au inventat numeroase instrumente. pornind de la perfecționarea metodelor de scriere pînă la construirea vaselor pentru transportul maritim. Astronomia: vechii greci au avut importante contribuţii în domeniul astronomiei. în anumite perioade critice din istoria lor. grecii au început studiul miscărilor planetare. Poemul “Munci si zile” al lui Hesiod îi informa pe fermieri ce constelaţii apar înainte de răsărit. împreună cu celelalte planete. In concordanţă cu această teorie a sa. instrumente muzicale ș. Toatea acestea fiind spuse. Fiind un popor destul de decurăreţ. Soarele. mişcarea de rotaţie în jurul focului era influenţată de mişcarea zilnică a soarelui şi stelelor. se roteşte zilnic în jurul soarelui.Hr. au descoprit marile minuni ale lumii. În concluzie.