Modernitatea culturii şi civilizaţiei greceşti

Grecia este o ţara de mare interes cultural, influenţată de poziţia sa la intersecţia dintre Est şi Vest, precum şi de multele meserii ale grecilor de-a lungul istoriei. Grecii din insule şi din Grecia sunt deosebiţi de mândri de cultura din ţara lor şi vorbesc desprea ea cu o pasiune intensă, cu un sentiment privind cultura ca fiind o definiţie a etniei lor. Obiceiurile şi traditiile greceşti sunt fie de caracter religios fie provenite de la pagânism. Grecii sunt un popor foarte superstiţios, foarte credincioşi, dar cred şi in fenomene supranaturale şi paranormale. Tradiţiile şi superstiţiile variază de la o insulă la alta, de la o regiune la alta. Probabil cel mai cunoscut fapt despre civilizația grecească sînt Jocurile Olimpice. Acestea se desfășurau din patru in patru ani în provincia Olimpia din Pelopones și ele întruneau reprezentanții tuturor statelor și regiunilor grecești, prilej de întâlnire, comunicare și cunoaștere reciprocă, de sudare a unității grecești. In acele zile înceta orice ostalitate militară și domnea pacea generală. Pe lângă întrecerile sportive se desfășurau și serbări în cinstea învingătorilor, stabilindu-se astfel obiceiuri și tradiții commune. Treptat, în cadrul Jocurilor Olimpice au început să participe și alte țări, această tradiție continuând pînă astăzi. Putem deci menționa că civilizația grecească veche a inspirat lumea contemporană să acorde prioritate sportului, să promoveze concurența sănătoasă și încetarea cel puțin pe o perioadă a tuturor conflictelor, demonstrând astfel modernitatea ideilor grecilor antici. Religia: În ceea ce privește religia, grecii antici credeau în zeițăți. Pantenonul grec cuprinde zei puternici, dar apropiați de oameni prin comportament și prin prezența în viața muritorilor. Grecii își venerau zeii, iar sărbătorile religioase erau evenimente importante în viața tuturor orașelor. Oracolele erau locurile unde preoții de la anumite temple care dădeau răspuns la întrebările puse de credincioși. Ele se bucurau de multă influență în rândurile grecilor de pretutindeni. Cel mai renumit este oracolul de la Delfi, din templul lui Apollo, unde preotesele făceau profeții inspirate de acest zeu. De la aceste oracole s-au inspirat preoții din religia creștină atunci cînd au construit bisericile și mănăstirile, ca mijloc de comunicare între Dumnezeu și oameni. Din nou, observăm că ideile grecilor antici sînt destul de moderne. Conform istoriei religiei ortodoxe, primul care a venit în lumea greacă să răspândească creştinismul a fost Sfântul Paul în anul 49 D.Hr. Dar adevăratul fondator al ortodoxiei a fost regele Constantin cel Mare. El s-a convertit la creştinism în secolul 4 dupa ce a avut o viziune a crucii. Religia este prezentă în multe secţiuni ale societăţii elene. De exemplu biserica ortodoxă

Anii dea rîndul au fost studiate în școli și cercetate de către lingviști. Prin intermediul izvoarelor s-a putut investiga asupra modului în care s-a inventat şi dezvoltat muzica greacă.Hr) se desprinde de lirica festiva a sărbătorilor dedicate zeităților. Există fragmente semnificative despre notaţia muzicală utilizată de greci şi referinţe literare ale greciei antice. In acele vremuri muzica s-a relaţionat strâns cu filosofía. Muzica în grecia antică era prezentă în societate în mod universal: la festivităţi. acesta a colectat și a notat 2 din cele mai cunoscute opere lirice ale antichității. filozofie. copii având cursuri religioase obligatorii şi se roagă în fiecare dimineaţă înainte de a începe orele în toate şcolile. Nu era considerat un om cult nici un grec care nu stia să cînte sau să recite versuri. Intelepţii vremii pun în valoare importanţa culturală a . (din totalul de 9 muze) fiica lui Zeus. Cuvantul música provine de la numele unei muze. care. Epopeile sale. VI-V i. inspirau toate activităţile creative şi intelectuale ale muritorilor.este prezentă în sectorul educaţional. concepția dintre om și lume a vechilor greci. Bineînțeles că societatea modernă a preluat de la greci toate acestea și le-au dezvoltat în conformitatea cu dezvoltarea ulterioară. Homer este cel mai cunoscut poet grec. exprimă pe lîngă faptele pur istorice. de asemenea. Grecii antici au fost primii care au abordat genurile literare și au inventat altele noi. operele lui Homer sânt considerate adevărate izvoare istorice. la ceremonii funerare. Grecii dădeau o mare importanţă valorii educative şi morale ale muzicii datorita acestui fapt muzica este foarte dezvoltată şi apreicată în această perioadă. Sappho. teatru. De asemenea. în teatre.Hr. prin intermediul muzicii populare sau a baladelor se cîntau poemele epice. Iliada şi Odiseea . Datorită complexității și volumului mare de versuri. Muzica: juca un rol important şi o parte integrante in viaţă locuitorilor Greciei antice. după mitologia greacă. private sau publice. integrată în problemele politice ale ţării. tragedia și comedia (creată în sec. Fiind inspirați de către aceștia. hoinăreau din cetate în cetate transmiţând pe cale orală istoria Greciei şi legendele sale. Drama greacă. cu cele două ramuri. asupra rolului ei în societate.VI i. tratate istorice. Inițial pe scenă era un singur actor și corul de cîntăreți. acompaniaţi de o liră. jocul actorilor și teatrul cu măști.prima istorisind asediul Greciei și a doua prezintă întoarcerea lui Ulise în patrie -. ulterior a fost adăugat al doilea și al treilea. La acea vreme muzicienii aveau un statut special în societate. numeroși poeți ai renașterii au abordat acest gen de lirică. Poezia lirică (reprezentată de către Tirteu. Literatura: Literatura antica a patrimoniului Greciei cuprinde poezie. Solon si Pindar) înflorește in sec. Apar barzii. şi despre problemele economice relaţionate cu această arta. acest proces continuă și în prezent: încă se caută în versuri răspuns la toate misterele acestor timpuri. Este. grecii au inventat tragedia. care.

muzicii. epoca de aur a culturii greceşti. fiind socotită. ansamblul de mari dimensiuni. monumente votive. statui. legate şi de unele practici religioase. oracole si alte forme de cult. deomstrând încă o dată că cultura greacă este de natură modernistă.n. Arhitectura: Templul a fost cea mai importantă temă a arhitecturii Greciei antice. în cadrul incintei sacre a cetăţii sau făcând parte din ansamblul marilor sanctuare panelenice. ştiinţelor şi gândirii filozofice. templul îndeplinea rolul de locuinţă a zeului căruia îi era dedicat. forma de organizare politică a cetăţilor greceşti a fost cea a aristocraţiei sclavagiste. Construcţiile pentru spectacol. urmărind stabilirea unor raporturi expresive între clădirile ce alcătuiau ansamblul. ionic si corintic. împreună cu deceniile ce l-au urmat. Sub conducerea abilă şi înţeleaptă a lui Pericles (450-430 i. ajungând la culminanţa ei prin activitatea lui Hipocrat (460 . Pitagora o considera “un medicament pentru suflet” iar Aristotel o foloseste pentru a ajunge la catharsis. Medicina: Medicina greacă antică s-a format sub influenţa incontestabilă a ştiinţei medicale egiptene. In epoca dezvoltării democraţiei (Epoca de aur a lui Pericle) s-a format şi desăvârşit medicina greacă.) cetatea Atenei a devenit un adevărat model de organizare democratică pentru toate celelalte oraşe greceşti. unde se desfasurau mistere. in raza lor ridicandu-se diferite edificii destinate gazduirii vizitatorilor (un fel de hanuri). Sanctoarele cuprindeau temple. cu idei inovatoare care pot fi surse de inspiraţie şi în prezent. Un progres însemnat l-a constituit trecerea la o formă evoluată de conducere a comunităţii. De-a lungul istoriei arhitecturii grecesti s-au constituit cele trei tipuri principale de colonade apartinand ordinelor doric. Constructiile publice mai importante erau grupate de obicei in jurul agorei (piaţa publică) în care se desfăşura viaţa politică şi comercială a oraşului. Olimpia. Efecte speciale erau obţinute prin compoziţii bazate pe o asimetrie plină de rafinament.377 . mesopotamiene şi indiene. conţinutul acesteia fiind în permanenţă îmbogăţit de către mai multe generaţii de greci de geniu. altare.n. Construit la înălţime. au deţinut un loc însemnat în arhitectura greacă. Arhitectura greacă a insiprat artiştii şi a stat la baza curentului umanist în artă. Capacitatea creatoare a arhitecţilor greci s-a concentrat în realizarea unor volume cu caracter scuptoral. In epoca lui Pericles au fost create condiţiile unei maxime înfloriri a artei. cu o larga participare a cetăţilor libere la viata politică: democraţia sclavagistă. teatre. Eleusis. Politica: până câtre secolul al V-lea.e.e. era ridicat in locuri cu semnificatie religioasa sau in legatura cu existenta unor izvoare tamaduitoare: Delphi. întemeietori de şcoli filozofice sau medicale din mileniul I i. Sanctuarul. personificat printr-o statuia simbolică. folosite de intregul popor grec.

Arhimede a utilizat o metoda de cercetare. reprezentat prin lucrarile lui Arhimede din Siracusa si ale unui contemporan al sau. numerele patrate şi proprietăţile lor. fiind descoperite noi metode de a preveni bolile prin igienă şi nutriţie. prin Thales din Milet şi prin Pitagora din Samos. După Hipocrate. In raport cu dominanta unora dintre caracteristici individuale.VI i. bazată pe o structură logică de definiţii. Prin el. Observatiile lui Pitagora asupra corzilor vibrante au dus la a se crede ca si muzica este o stiinta matematică. Unii dintre discipolii săi au facut descoperiri importante despre teoria numerelor si geometrie. Pentru Hipocrat dominant era principiul indidualizării bolii în fiecare caz în parte. A rămas peste timp ca un monument viu al medicinei antice şi juramantul lui Hipocrate. nu numai pe linie biologică. au fost clasificate patru temperamente: coleric. toate fiind atribuite lui Pitagora. Aceasta dezvoltare a început în sec. exprimate în mod matematic.n. ci şi psihică. Această descoperire legată de faimoasa problema a quadraturii cercului – construirea unui pătrat de arie egală cu cea a unui cerc dat. în oarecare masura. Ştiinta numerelor. care a descoperit formula corecta a volumului unei piramide si Hipocrate din Chios. Secolul ce a urmat dupa Euclid.V i. Apolonius din Perga.Hr. acesta se obligă să-şi respecte obligaţiile şi să cinstească bolnavii pe care îi îngrijeşte. melancolic şi sangvin. In sec. Şcoala lui Pitagora a luat fiinţă în 518 iH in Creta. ca şi în diagnosticul şi prognosticul bolilor. pentru a determina ariile si volumele figurilor generate de sectiunile conice. a fost marcat de geniul matematic. adică prin profilacţie. axiome şi demonstraţii. Ulterior medicina s-a dezvoltta cu o viteză foarte mare. Acesta a fost declarat de urmaşii din toate timpurile ca "Părinte al medicinei". trebuie să se ţină seama de aceste temperamente. flegmatic. au devenit punctul de pornire spre credinta că tot ce exista în lume şi în univers pot fi. doi dintre cei mai mari cunoscători ai geometriei au fost Democrit din Abdera. bazata pe evaluarea teoretica a figurilor infinitesimale. Matematica : Elementul nou în matematica greacă a fost inventarea unei matematici abstracte.e. El a reuşit să facă "o sinteză creatoare a cunoştinţelor şi a gândirii medicale din epoca sa". aici discutându-se şi dezvoltându-se cea mai mare parte din ştiinta numerelor şi geometrie avansată. ultimul fiind un conducător religios care predica importanţa studierii numerelor în scopul înţelegerii lumii înconjurătoare. care a descoperit faptul ca aria figurilor geometrice concave rezultă din intersecţia arcelor de cerc este egală cu aria unor anumite triunghiuri. Discipolii lui Pitagora credeau de asemenea ca sufletul uman se poate . care era considerată o ştiinta perfectă. în actul terapeutic.Hr. -Hippokrates).i. Acesta este rostit de către toţi medicii atunci cînd aceştia absolvesc o instituţie medicală.

asa că practicau un mod de viaţă strict. numeroşi termeni s-au păstrat până şi acum şi se folosesc în mod curent. Contribuţiile ştiinţifice sunt asociate numelor filozofilor greci Thales din Milet si Pitagora din Samos. au inventat numeroase instrumente. un ucenic al lui Pitagora. In concordanţă cu această teorie a sa. luna şi planetele se roteau împreună în jurul unui foc central. Aceasta explicaţie a fost respinsă de majoritatea filozofilor greci care priveau Pamantul ca pe un glob inert in jurul căruia se rotesc lumina şi corpurile imateriale. putem să menţionăm că modernitatea culturii şi civilizaşiei greceşti există în toate sferele societăţii contemporane. ci au continuat să se dușmănească și chiar să se războiască între ei. Probabil cel mai original observator antic al cerului a fost grecul Aristarh din Samos. dar nici una dintre scrierile lor nu a dăinuit până în zilelele noastre. se roteşte zilnic în jurul soarelui. au avut cei mai cunoscuți și insipați filosofi. putem să afirmăm cu toată convingerea că cultura şi civilizaţia greacească a avut un impact foarte puternic asupra civilizaţiilor ulterioare şi că constituie un izvor de inspiraţie pentru numeroase ştiinţe. grecii au început studiul miscărilor planetare. ustensile medicale. au descoprit marile minuni ale lumii.ridica către divin prin gândire filozofică ca mod de purificare. nu s-au unit impotriva străinilor. credea ca Pământul. În concluzie.a. şi descrie cum pot fi folosite stelele ca ghid pentru navigatie. Odiseea lui Homer face referire la constelaţii percum: Ursa Mare. Poemul “Munci si zile” al lui Hesiod îi informa pe fermieri ce constelaţii apar înainte de răsărit. Grecii au avut parte de o origine și o limba unică. Ulterior această teorie a fost confirmată de către astronomi. Cultura greacă ni se înfățișează unitară în formele și continutul ei. Soarele.Hr. mişcarea de rotaţie în jurul focului era influenţată de mişcarea zilnică a soarelui şi stelelor. împreună cu celelalte planete. Orion şi Pleiade. semanat si recoltat. El credea ca miscările cosmice puteau fi explicate prin ipoteza că Pământul se roteşte în jurul axei sale şi că. In jurul anilor 450 i. acuns vederii de o planetă înterpusă. Astronomia: vechii greci au avut importante contribuţii în domeniul astronomiei. în anumite perioade critice din istoria lor. Pitolaus. instrumente muzicale ș. . fapt uimitor. în diferite anotimpuri pentru a şti care este timpul potrivit pentru arat. Fiind un popor destul de decurăreţ. dacă ne gândim că grecii. Aproape toate ştiinţele ce există în prezent au fost iniţiate de cultura greacească. pornind de la perfecționarea metodelor de scriere pînă la construirea vaselor pentru transportul maritim. Toatea acestea fiind spuse.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful