Modernitatea culturii şi civilizaţiei greceşti

Grecia este o ţara de mare interes cultural, influenţată de poziţia sa la intersecţia dintre Est şi Vest, precum şi de multele meserii ale grecilor de-a lungul istoriei. Grecii din insule şi din Grecia sunt deosebiţi de mândri de cultura din ţara lor şi vorbesc desprea ea cu o pasiune intensă, cu un sentiment privind cultura ca fiind o definiţie a etniei lor. Obiceiurile şi traditiile greceşti sunt fie de caracter religios fie provenite de la pagânism. Grecii sunt un popor foarte superstiţios, foarte credincioşi, dar cred şi in fenomene supranaturale şi paranormale. Tradiţiile şi superstiţiile variază de la o insulă la alta, de la o regiune la alta. Probabil cel mai cunoscut fapt despre civilizația grecească sînt Jocurile Olimpice. Acestea se desfășurau din patru in patru ani în provincia Olimpia din Pelopones și ele întruneau reprezentanții tuturor statelor și regiunilor grecești, prilej de întâlnire, comunicare și cunoaștere reciprocă, de sudare a unității grecești. In acele zile înceta orice ostalitate militară și domnea pacea generală. Pe lângă întrecerile sportive se desfășurau și serbări în cinstea învingătorilor, stabilindu-se astfel obiceiuri și tradiții commune. Treptat, în cadrul Jocurilor Olimpice au început să participe și alte țări, această tradiție continuând pînă astăzi. Putem deci menționa că civilizația grecească veche a inspirat lumea contemporană să acorde prioritate sportului, să promoveze concurența sănătoasă și încetarea cel puțin pe o perioadă a tuturor conflictelor, demonstrând astfel modernitatea ideilor grecilor antici. Religia: În ceea ce privește religia, grecii antici credeau în zeițăți. Pantenonul grec cuprinde zei puternici, dar apropiați de oameni prin comportament și prin prezența în viața muritorilor. Grecii își venerau zeii, iar sărbătorile religioase erau evenimente importante în viața tuturor orașelor. Oracolele erau locurile unde preoții de la anumite temple care dădeau răspuns la întrebările puse de credincioși. Ele se bucurau de multă influență în rândurile grecilor de pretutindeni. Cel mai renumit este oracolul de la Delfi, din templul lui Apollo, unde preotesele făceau profeții inspirate de acest zeu. De la aceste oracole s-au inspirat preoții din religia creștină atunci cînd au construit bisericile și mănăstirile, ca mijloc de comunicare între Dumnezeu și oameni. Din nou, observăm că ideile grecilor antici sînt destul de moderne. Conform istoriei religiei ortodoxe, primul care a venit în lumea greacă să răspândească creştinismul a fost Sfântul Paul în anul 49 D.Hr. Dar adevăratul fondator al ortodoxiei a fost regele Constantin cel Mare. El s-a convertit la creştinism în secolul 4 dupa ce a avut o viziune a crucii. Religia este prezentă în multe secţiuni ale societăţii elene. De exemplu biserica ortodoxă

la ceremonii funerare. care. Inițial pe scenă era un singur actor și corul de cîntăreți. numeroși poeți ai renașterii au abordat acest gen de lirică. Prin intermediul izvoarelor s-a putut investiga asupra modului în care s-a inventat şi dezvoltat muzica greacă.Hr) se desprinde de lirica festiva a sărbătorilor dedicate zeităților. Homer este cel mai cunoscut poet grec. tratate istorice. De asemenea. Bineînțeles că societatea modernă a preluat de la greci toate acestea și le-au dezvoltat în conformitatea cu dezvoltarea ulterioară.VI i. In acele vremuri muzica s-a relaţionat strâns cu filosofía. de asemenea. Cuvantul música provine de la numele unei muze.prima istorisind asediul Greciei și a doua prezintă întoarcerea lui Ulise în patrie -. exprimă pe lîngă faptele pur istorice. după mitologia greacă. integrată în problemele politice ale ţării.este prezentă în sectorul educaţional. Apar barzii. Nu era considerat un om cult nici un grec care nu stia să cînte sau să recite versuri. Solon si Pindar) înflorește in sec. Muzica în grecia antică era prezentă în societate în mod universal: la festivităţi. acompaniaţi de o liră. Epopeile sale. Iliada şi Odiseea . concepția dintre om și lume a vechilor greci. şi despre problemele economice relaţionate cu această arta. grecii au inventat tragedia. (din totalul de 9 muze) fiica lui Zeus. în teatre. jocul actorilor și teatrul cu măști. VI-V i. Literatura: Literatura antica a patrimoniului Greciei cuprinde poezie. Sappho. private sau publice. Grecii dădeau o mare importanţă valorii educative şi morale ale muzicii datorita acestui fapt muzica este foarte dezvoltată şi apreicată în această perioadă. Există fragmente semnificative despre notaţia muzicală utilizată de greci şi referinţe literare ale greciei antice. Fiind inspirați de către aceștia. inspirau toate activităţile creative şi intelectuale ale muritorilor. cu cele două ramuri. Poezia lirică (reprezentată de către Tirteu.Hr. Muzica: juca un rol important şi o parte integrante in viaţă locuitorilor Greciei antice. Este. tragedia și comedia (creată în sec. operele lui Homer sânt considerate adevărate izvoare istorice. filozofie. teatru. prin intermediul muzicii populare sau a baladelor se cîntau poemele epice. Anii dea rîndul au fost studiate în școli și cercetate de către lingviști. Grecii antici au fost primii care au abordat genurile literare și au inventat altele noi. hoinăreau din cetate în cetate transmiţând pe cale orală istoria Greciei şi legendele sale. care. La acea vreme muzicienii aveau un statut special în societate. Drama greacă. copii având cursuri religioase obligatorii şi se roagă în fiecare dimineaţă înainte de a începe orele în toate şcolile. Intelepţii vremii pun în valoare importanţa culturală a . asupra rolului ei în societate. acest proces continuă și în prezent: încă se caută în versuri răspuns la toate misterele acestor timpuri. ulterior a fost adăugat al doilea și al treilea. Datorită complexității și volumului mare de versuri. acesta a colectat și a notat 2 din cele mai cunoscute opere lirice ale antichității.

forma de organizare politică a cetăţilor greceşti a fost cea a aristocraţiei sclavagiste. legate şi de unele practici religioase. De-a lungul istoriei arhitecturii grecesti s-au constituit cele trei tipuri principale de colonade apartinand ordinelor doric. deomstrând încă o dată că cultura greacă este de natură modernistă. fiind socotită. ansamblul de mari dimensiuni. Politica: până câtre secolul al V-lea. Pitagora o considera “un medicament pentru suflet” iar Aristotel o foloseste pentru a ajunge la catharsis. Arhitectura: Templul a fost cea mai importantă temă a arhitecturii Greciei antice.) cetatea Atenei a devenit un adevărat model de organizare democratică pentru toate celelalte oraşe greceşti. oracole si alte forme de cult. Un progres însemnat l-a constituit trecerea la o formă evoluată de conducere a comunităţii. Efecte speciale erau obţinute prin compoziţii bazate pe o asimetrie plină de rafinament. templul îndeplinea rolul de locuinţă a zeului căruia îi era dedicat. Arhitectura greacă a insiprat artiştii şi a stat la baza curentului umanist în artă. ionic si corintic. ştiinţelor şi gândirii filozofice. Constructiile publice mai importante erau grupate de obicei in jurul agorei (piaţa publică) în care se desfăşura viaţa politică şi comercială a oraşului. Olimpia. mesopotamiene şi indiene. Capacitatea creatoare a arhitecţilor greci s-a concentrat în realizarea unor volume cu caracter scuptoral. conţinutul acesteia fiind în permanenţă îmbogăţit de către mai multe generaţii de greci de geniu. teatre. Sanctoarele cuprindeau temple. In epoca lui Pericles au fost create condiţiile unei maxime înfloriri a artei. cu idei inovatoare care pot fi surse de inspiraţie şi în prezent. unde se desfasurau mistere. In epoca dezvoltării democraţiei (Epoca de aur a lui Pericle) s-a format şi desăvârşit medicina greacă. Medicina: Medicina greacă antică s-a format sub influenţa incontestabilă a ştiinţei medicale egiptene.e. folosite de intregul popor grec.n.muzicii. era ridicat in locuri cu semnificatie religioasa sau in legatura cu existenta unor izvoare tamaduitoare: Delphi.e. Sanctuarul. personificat printr-o statuia simbolică.377 . Construcţiile pentru spectacol. întemeietori de şcoli filozofice sau medicale din mileniul I i. Eleusis. au deţinut un loc însemnat în arhitectura greacă. împreună cu deceniile ce l-au urmat. monumente votive. Construit la înălţime. cu o larga participare a cetăţilor libere la viata politică: democraţia sclavagistă. in raza lor ridicandu-se diferite edificii destinate gazduirii vizitatorilor (un fel de hanuri).n. în cadrul incintei sacre a cetăţii sau făcând parte din ansamblul marilor sanctuare panelenice. altare. statui. epoca de aur a culturii greceşti. ajungând la culminanţa ei prin activitatea lui Hipocrat (460 . urmărind stabilirea unor raporturi expresive între clădirile ce alcătuiau ansamblul. Sub conducerea abilă şi înţeleaptă a lui Pericles (450-430 i.

El a reuşit să facă "o sinteză creatoare a cunoştinţelor şi a gândirii medicale din epoca sa". pentru a determina ariile si volumele figurilor generate de sectiunile conice. aici discutându-se şi dezvoltându-se cea mai mare parte din ştiinta numerelor şi geometrie avansată. Arhimede a utilizat o metoda de cercetare. acesta se obligă să-şi respecte obligaţiile şi să cinstească bolnavii pe care îi îngrijeşte. fiind descoperite noi metode de a preveni bolile prin igienă şi nutriţie. axiome şi demonstraţii. Unii dintre discipolii săi au facut descoperiri importante despre teoria numerelor si geometrie. în oarecare masura. care era considerată o ştiinta perfectă. ci şi psihică. Aceasta dezvoltare a început în sec. Şcoala lui Pitagora a luat fiinţă în 518 iH in Creta. au devenit punctul de pornire spre credinta că tot ce exista în lume şi în univers pot fi. bazată pe o structură logică de definiţii. adică prin profilacţie. A rămas peste timp ca un monument viu al medicinei antice şi juramantul lui Hipocrate. Prin el. Această descoperire legată de faimoasa problema a quadraturii cercului – construirea unui pătrat de arie egală cu cea a unui cerc dat. ca şi în diagnosticul şi prognosticul bolilor.n.V i. prin Thales din Milet şi prin Pitagora din Samos. Discipolii lui Pitagora credeau de asemenea ca sufletul uman se poate . care a descoperit faptul ca aria figurilor geometrice concave rezultă din intersecţia arcelor de cerc este egală cu aria unor anumite triunghiuri.i. în actul terapeutic. melancolic şi sangvin. bazata pe evaluarea teoretica a figurilor infinitesimale. doi dintre cei mai mari cunoscători ai geometriei au fost Democrit din Abdera. flegmatic. a fost marcat de geniul matematic. exprimate în mod matematic. Acesta a fost declarat de urmaşii din toate timpurile ca "Părinte al medicinei". După Hipocrate. In sec. In raport cu dominanta unora dintre caracteristici individuale. Secolul ce a urmat dupa Euclid.e.Hr. Matematica : Elementul nou în matematica greacă a fost inventarea unei matematici abstracte. nu numai pe linie biologică. -Hippokrates). Ştiinta numerelor. trebuie să se ţină seama de aceste temperamente. Observatiile lui Pitagora asupra corzilor vibrante au dus la a se crede ca si muzica este o stiinta matematică. Pentru Hipocrat dominant era principiul indidualizării bolii în fiecare caz în parte. Ulterior medicina s-a dezvoltta cu o viteză foarte mare. Apolonius din Perga. reprezentat prin lucrarile lui Arhimede din Siracusa si ale unui contemporan al sau. Acesta este rostit de către toţi medicii atunci cînd aceştia absolvesc o instituţie medicală.VI i. au fost clasificate patru temperamente: coleric. care a descoperit formula corecta a volumului unei piramide si Hipocrate din Chios. numerele patrate şi proprietăţile lor.Hr. toate fiind atribuite lui Pitagora. ultimul fiind un conducător religios care predica importanţa studierii numerelor în scopul înţelegerii lumii înconjurătoare.

numeroşi termeni s-au păstrat până şi acum şi se folosesc în mod curent. Soarele.a. Ulterior această teorie a fost confirmată de către astronomi. Poemul “Munci si zile” al lui Hesiod îi informa pe fermieri ce constelaţii apar înainte de răsărit. Aceasta explicaţie a fost respinsă de majoritatea filozofilor greci care priveau Pamantul ca pe un glob inert in jurul căruia se rotesc lumina şi corpurile imateriale. Astronomia: vechii greci au avut importante contribuţii în domeniul astronomiei. luna şi planetele se roteau împreună în jurul unui foc central. mişcarea de rotaţie în jurul focului era influenţată de mişcarea zilnică a soarelui şi stelelor. In jurul anilor 450 i. au inventat numeroase instrumente. . dar nici una dintre scrierile lor nu a dăinuit până în zilelele noastre. fapt uimitor. acuns vederii de o planetă înterpusă. Toatea acestea fiind spuse.ridica către divin prin gândire filozofică ca mod de purificare. pornind de la perfecționarea metodelor de scriere pînă la construirea vaselor pentru transportul maritim. au descoprit marile minuni ale lumii. putem să afirmăm cu toată convingerea că cultura şi civilizaţia greacească a avut un impact foarte puternic asupra civilizaţiilor ulterioare şi că constituie un izvor de inspiraţie pentru numeroase ştiinţe. nu s-au unit impotriva străinilor. Orion şi Pleiade. Odiseea lui Homer face referire la constelaţii percum: Ursa Mare. semanat si recoltat. au avut cei mai cunoscuți și insipați filosofi. putem să menţionăm că modernitatea culturii şi civilizaşiei greceşti există în toate sferele societăţii contemporane. instrumente muzicale ș. În concluzie. In concordanţă cu această teorie a sa. în diferite anotimpuri pentru a şti care este timpul potrivit pentru arat. împreună cu celelalte planete. ci au continuat să se dușmănească și chiar să se războiască între ei. Pitolaus. se roteşte zilnic în jurul soarelui. în anumite perioade critice din istoria lor. Probabil cel mai original observator antic al cerului a fost grecul Aristarh din Samos. şi descrie cum pot fi folosite stelele ca ghid pentru navigatie. ustensile medicale. Fiind un popor destul de decurăreţ. credea ca Pământul. El credea ca miscările cosmice puteau fi explicate prin ipoteza că Pământul se roteşte în jurul axei sale şi că. Contribuţiile ştiinţifice sunt asociate numelor filozofilor greci Thales din Milet si Pitagora din Samos.Hr. un ucenic al lui Pitagora. Aproape toate ştiinţele ce există în prezent au fost iniţiate de cultura greacească. Cultura greacă ni se înfățișează unitară în formele și continutul ei. dacă ne gândim că grecii. asa că practicau un mod de viaţă strict. Grecii au avut parte de o origine și o limba unică. grecii au început studiul miscărilor planetare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful