Modernitatea culturii şi civilizaţiei greceşti

Grecia este o ţara de mare interes cultural, influenţată de poziţia sa la intersecţia dintre Est şi Vest, precum şi de multele meserii ale grecilor de-a lungul istoriei. Grecii din insule şi din Grecia sunt deosebiţi de mândri de cultura din ţara lor şi vorbesc desprea ea cu o pasiune intensă, cu un sentiment privind cultura ca fiind o definiţie a etniei lor. Obiceiurile şi traditiile greceşti sunt fie de caracter religios fie provenite de la pagânism. Grecii sunt un popor foarte superstiţios, foarte credincioşi, dar cred şi in fenomene supranaturale şi paranormale. Tradiţiile şi superstiţiile variază de la o insulă la alta, de la o regiune la alta. Probabil cel mai cunoscut fapt despre civilizația grecească sînt Jocurile Olimpice. Acestea se desfășurau din patru in patru ani în provincia Olimpia din Pelopones și ele întruneau reprezentanții tuturor statelor și regiunilor grecești, prilej de întâlnire, comunicare și cunoaștere reciprocă, de sudare a unității grecești. In acele zile înceta orice ostalitate militară și domnea pacea generală. Pe lângă întrecerile sportive se desfășurau și serbări în cinstea învingătorilor, stabilindu-se astfel obiceiuri și tradiții commune. Treptat, în cadrul Jocurilor Olimpice au început să participe și alte țări, această tradiție continuând pînă astăzi. Putem deci menționa că civilizația grecească veche a inspirat lumea contemporană să acorde prioritate sportului, să promoveze concurența sănătoasă și încetarea cel puțin pe o perioadă a tuturor conflictelor, demonstrând astfel modernitatea ideilor grecilor antici. Religia: În ceea ce privește religia, grecii antici credeau în zeițăți. Pantenonul grec cuprinde zei puternici, dar apropiați de oameni prin comportament și prin prezența în viața muritorilor. Grecii își venerau zeii, iar sărbătorile religioase erau evenimente importante în viața tuturor orașelor. Oracolele erau locurile unde preoții de la anumite temple care dădeau răspuns la întrebările puse de credincioși. Ele se bucurau de multă influență în rândurile grecilor de pretutindeni. Cel mai renumit este oracolul de la Delfi, din templul lui Apollo, unde preotesele făceau profeții inspirate de acest zeu. De la aceste oracole s-au inspirat preoții din religia creștină atunci cînd au construit bisericile și mănăstirile, ca mijloc de comunicare între Dumnezeu și oameni. Din nou, observăm că ideile grecilor antici sînt destul de moderne. Conform istoriei religiei ortodoxe, primul care a venit în lumea greacă să răspândească creştinismul a fost Sfântul Paul în anul 49 D.Hr. Dar adevăratul fondator al ortodoxiei a fost regele Constantin cel Mare. El s-a convertit la creştinism în secolul 4 dupa ce a avut o viziune a crucii. Religia este prezentă în multe secţiuni ale societăţii elene. De exemplu biserica ortodoxă

numeroși poeți ai renașterii au abordat acest gen de lirică. Sappho. Grecii dădeau o mare importanţă valorii educative şi morale ale muzicii datorita acestui fapt muzica este foarte dezvoltată şi apreicată în această perioadă. De asemenea. Solon si Pindar) înflorește in sec. tratate istorice. Datorită complexității și volumului mare de versuri. ulterior a fost adăugat al doilea și al treilea.este prezentă în sectorul educaţional. private sau publice. în teatre. Anii dea rîndul au fost studiate în școli și cercetate de către lingviști. Homer este cel mai cunoscut poet grec. Nu era considerat un om cult nici un grec care nu stia să cînte sau să recite versuri. Muzica: juca un rol important şi o parte integrante in viaţă locuitorilor Greciei antice. Epopeile sale. Literatura: Literatura antica a patrimoniului Greciei cuprinde poezie.Hr. Există fragmente semnificative despre notaţia muzicală utilizată de greci şi referinţe literare ale greciei antice. VI-V i. asupra rolului ei în societate. Bineînțeles că societatea modernă a preluat de la greci toate acestea și le-au dezvoltat în conformitatea cu dezvoltarea ulterioară. Grecii antici au fost primii care au abordat genurile literare și au inventat altele noi. de asemenea. acompaniaţi de o liră. Poezia lirică (reprezentată de către Tirteu. filozofie. hoinăreau din cetate în cetate transmiţând pe cale orală istoria Greciei şi legendele sale.Hr) se desprinde de lirica festiva a sărbătorilor dedicate zeităților. In acele vremuri muzica s-a relaţionat strâns cu filosofía. jocul actorilor și teatrul cu măști. Prin intermediul izvoarelor s-a putut investiga asupra modului în care s-a inventat şi dezvoltat muzica greacă. care. integrată în problemele politice ale ţării. Muzica în grecia antică era prezentă în societate în mod universal: la festivităţi. Inițial pe scenă era un singur actor și corul de cîntăreți. Iliada şi Odiseea . Apar barzii. care. grecii au inventat tragedia. cu cele două ramuri. Drama greacă. Cuvantul música provine de la numele unei muze. teatru. copii având cursuri religioase obligatorii şi se roagă în fiecare dimineaţă înainte de a începe orele în toate şcolile. la ceremonii funerare. Este. exprimă pe lîngă faptele pur istorice. operele lui Homer sânt considerate adevărate izvoare istorice. La acea vreme muzicienii aveau un statut special în societate. prin intermediul muzicii populare sau a baladelor se cîntau poemele epice. acesta a colectat și a notat 2 din cele mai cunoscute opere lirice ale antichității. concepția dintre om și lume a vechilor greci. inspirau toate activităţile creative şi intelectuale ale muritorilor.prima istorisind asediul Greciei și a doua prezintă întoarcerea lui Ulise în patrie -. (din totalul de 9 muze) fiica lui Zeus. după mitologia greacă. tragedia și comedia (creată în sec. acest proces continuă și în prezent: încă se caută în versuri răspuns la toate misterele acestor timpuri. Intelepţii vremii pun în valoare importanţa culturală a . Fiind inspirați de către aceștia.VI i. şi despre problemele economice relaţionate cu această arta.

ionic si corintic. Constructiile publice mai importante erau grupate de obicei in jurul agorei (piaţa publică) în care se desfăşura viaţa politică şi comercială a oraşului. In epoca dezvoltării democraţiei (Epoca de aur a lui Pericle) s-a format şi desăvârşit medicina greacă. ajungând la culminanţa ei prin activitatea lui Hipocrat (460 . era ridicat in locuri cu semnificatie religioasa sau in legatura cu existenta unor izvoare tamaduitoare: Delphi. Arhitectura greacă a insiprat artiştii şi a stat la baza curentului umanist în artă. Capacitatea creatoare a arhitecţilor greci s-a concentrat în realizarea unor volume cu caracter scuptoral. ştiinţelor şi gândirii filozofice. personificat printr-o statuia simbolică.n. conţinutul acesteia fiind în permanenţă îmbogăţit de către mai multe generaţii de greci de geniu. altare. Construit la înălţime. au deţinut un loc însemnat în arhitectura greacă. Arhitectura: Templul a fost cea mai importantă temă a arhitecturii Greciei antice. Sanctoarele cuprindeau temple. urmărind stabilirea unor raporturi expresive între clădirile ce alcătuiau ansamblul. mesopotamiene şi indiene.e. Construcţiile pentru spectacol. forma de organizare politică a cetăţilor greceşti a fost cea a aristocraţiei sclavagiste. întemeietori de şcoli filozofice sau medicale din mileniul I i. monumente votive. Efecte speciale erau obţinute prin compoziţii bazate pe o asimetrie plină de rafinament. In epoca lui Pericles au fost create condiţiile unei maxime înfloriri a artei. Sanctuarul. templul îndeplinea rolul de locuinţă a zeului căruia îi era dedicat. statui. teatre.n. Sub conducerea abilă şi înţeleaptă a lui Pericles (450-430 i. folosite de intregul popor grec. Eleusis. cu idei inovatoare care pot fi surse de inspiraţie şi în prezent. legate şi de unele practici religioase.377 . unde se desfasurau mistere. epoca de aur a culturii greceşti. cu o larga participare a cetăţilor libere la viata politică: democraţia sclavagistă. oracole si alte forme de cult. în cadrul incintei sacre a cetăţii sau făcând parte din ansamblul marilor sanctuare panelenice.) cetatea Atenei a devenit un adevărat model de organizare democratică pentru toate celelalte oraşe greceşti. Un progres însemnat l-a constituit trecerea la o formă evoluată de conducere a comunităţii.e. in raza lor ridicandu-se diferite edificii destinate gazduirii vizitatorilor (un fel de hanuri). ansamblul de mari dimensiuni. fiind socotită. împreună cu deceniile ce l-au urmat. De-a lungul istoriei arhitecturii grecesti s-au constituit cele trei tipuri principale de colonade apartinand ordinelor doric.muzicii. deomstrând încă o dată că cultura greacă este de natură modernistă. Politica: până câtre secolul al V-lea. Olimpia. Pitagora o considera “un medicament pentru suflet” iar Aristotel o foloseste pentru a ajunge la catharsis. Medicina: Medicina greacă antică s-a format sub influenţa incontestabilă a ştiinţei medicale egiptene.

Prin el. Secolul ce a urmat dupa Euclid. au fost clasificate patru temperamente: coleric. Acesta este rostit de către toţi medicii atunci cînd aceştia absolvesc o instituţie medicală. Matematica : Elementul nou în matematica greacă a fost inventarea unei matematici abstracte. nu numai pe linie biologică. melancolic şi sangvin. au devenit punctul de pornire spre credinta că tot ce exista în lume şi în univers pot fi. Arhimede a utilizat o metoda de cercetare. numerele patrate şi proprietăţile lor. axiome şi demonstraţii. care a descoperit formula corecta a volumului unei piramide si Hipocrate din Chios. flegmatic. adică prin profilacţie. Pentru Hipocrat dominant era principiul indidualizării bolii în fiecare caz în parte. Acesta a fost declarat de urmaşii din toate timpurile ca "Părinte al medicinei". -Hippokrates). bazata pe evaluarea teoretica a figurilor infinitesimale. Ulterior medicina s-a dezvoltta cu o viteză foarte mare. ultimul fiind un conducător religios care predica importanţa studierii numerelor în scopul înţelegerii lumii înconjurătoare. Observatiile lui Pitagora asupra corzilor vibrante au dus la a se crede ca si muzica este o stiinta matematică.i. prin Thales din Milet şi prin Pitagora din Samos. In sec. care era considerată o ştiinta perfectă. A rămas peste timp ca un monument viu al medicinei antice şi juramantul lui Hipocrate. In raport cu dominanta unora dintre caracteristici individuale. trebuie să se ţină seama de aceste temperamente. Unii dintre discipolii săi au facut descoperiri importante despre teoria numerelor si geometrie.e. exprimate în mod matematic. El a reuşit să facă "o sinteză creatoare a cunoştinţelor şi a gândirii medicale din epoca sa". în oarecare masura.Hr. După Hipocrate. fiind descoperite noi metode de a preveni bolile prin igienă şi nutriţie. în actul terapeutic. aici discutându-se şi dezvoltându-se cea mai mare parte din ştiinta numerelor şi geometrie avansată. Şcoala lui Pitagora a luat fiinţă în 518 iH in Creta. Ştiinta numerelor.Hr.V i. care a descoperit faptul ca aria figurilor geometrice concave rezultă din intersecţia arcelor de cerc este egală cu aria unor anumite triunghiuri. Apolonius din Perga. reprezentat prin lucrarile lui Arhimede din Siracusa si ale unui contemporan al sau. ca şi în diagnosticul şi prognosticul bolilor. pentru a determina ariile si volumele figurilor generate de sectiunile conice. Discipolii lui Pitagora credeau de asemenea ca sufletul uman se poate .VI i. doi dintre cei mai mari cunoscători ai geometriei au fost Democrit din Abdera. bazată pe o structură logică de definiţii. toate fiind atribuite lui Pitagora. ci şi psihică. a fost marcat de geniul matematic. acesta se obligă să-şi respecte obligaţiile şi să cinstească bolnavii pe care îi îngrijeşte. Aceasta dezvoltare a început în sec. Această descoperire legată de faimoasa problema a quadraturii cercului – construirea unui pătrat de arie egală cu cea a unui cerc dat.n.

In jurul anilor 450 i. credea ca Pământul. putem să afirmăm cu toată convingerea că cultura şi civilizaţia greacească a avut un impact foarte puternic asupra civilizaţiilor ulterioare şi că constituie un izvor de inspiraţie pentru numeroase ştiinţe. numeroşi termeni s-au păstrat până şi acum şi se folosesc în mod curent. şi descrie cum pot fi folosite stelele ca ghid pentru navigatie. în diferite anotimpuri pentru a şti care este timpul potrivit pentru arat. au descoprit marile minuni ale lumii. Fiind un popor destul de decurăreţ. acuns vederii de o planetă înterpusă. Astronomia: vechii greci au avut importante contribuţii în domeniul astronomiei. Contribuţiile ştiinţifice sunt asociate numelor filozofilor greci Thales din Milet si Pitagora din Samos. nu s-au unit impotriva străinilor. mişcarea de rotaţie în jurul focului era influenţată de mişcarea zilnică a soarelui şi stelelor. Ulterior această teorie a fost confirmată de către astronomi. ustensile medicale. au inventat numeroase instrumente. Aceasta explicaţie a fost respinsă de majoritatea filozofilor greci care priveau Pamantul ca pe un glob inert in jurul căruia se rotesc lumina şi corpurile imateriale. putem să menţionăm că modernitatea culturii şi civilizaşiei greceşti există în toate sferele societăţii contemporane. dar nici una dintre scrierile lor nu a dăinuit până în zilelele noastre. . Toatea acestea fiind spuse. Orion şi Pleiade. au avut cei mai cunoscuți și insipați filosofi.a. se roteşte zilnic în jurul soarelui. dacă ne gândim că grecii. Aproape toate ştiinţele ce există în prezent au fost iniţiate de cultura greacească. Pitolaus. instrumente muzicale ș. ci au continuat să se dușmănească și chiar să se războiască între ei. grecii au început studiul miscărilor planetare.ridica către divin prin gândire filozofică ca mod de purificare. In concordanţă cu această teorie a sa. în anumite perioade critice din istoria lor. pornind de la perfecționarea metodelor de scriere pînă la construirea vaselor pentru transportul maritim. împreună cu celelalte planete. Soarele. Odiseea lui Homer face referire la constelaţii percum: Ursa Mare. fapt uimitor. El credea ca miscările cosmice puteau fi explicate prin ipoteza că Pământul se roteşte în jurul axei sale şi că. asa că practicau un mod de viaţă strict. luna şi planetele se roteau împreună în jurul unui foc central. În concluzie. Poemul “Munci si zile” al lui Hesiod îi informa pe fermieri ce constelaţii apar înainte de răsărit.Hr. Grecii au avut parte de o origine și o limba unică. Probabil cel mai original observator antic al cerului a fost grecul Aristarh din Samos. semanat si recoltat. un ucenic al lui Pitagora. Cultura greacă ni se înfățișează unitară în formele și continutul ei.