Sunteți pe pagina 1din 4

ANAMNEZA SI EXAMINAREA IN PSIHIATRIA COPILULUI

Forma si extinderea evaluarii vor depinde de natura problemei actuale. Schema care urmeaza este reprodusa dupa
lucrarea lui Graham (1986), ce va fi consultata pentru informatii suplimentare. Graham sugereaza ca, in cazul
crizei de timp, clinicienii sa se concentreze asupra subiectelor subliniate.

1. Natura si severitatea problemei actuale. Frecventa. Situatia in care apare. Factorii ce o provoaca sau o
amelioreaza. Stresuri pe care parintii le considera importante.

2. Prezenta altor probleme si acuze curente.

(a) Somatice: cefalee, dureri gastrice. Auzul, vazul. Convulsii, lesinuri sau alte tipuri de atacuri.

(b) Probleme de alimentatie, somn sau excretie.

(c) Relatii cu parintii si fratii. Afectiune, intelegere.

(d) Relatii cu alti copii. Prieteni deosebiti.

(e) Nivelul de activitate, aria de atentie, concentrarea.

(f) Dispozitia, nivelul energetic, tristete, suferinta, depresie, sentimente legate de sinucidere. Nivelul general de
anxietate. Frici specifice.

(g) Raspunsul la frustrare. Crize de furie.

(h) Comportament antisocial. Agresivitate, furt, chiul.

(i) Achizitii educationale, atitudinea fata de mersul la scoala.

(j) Interesul si comportamentul sexual.

(k) Orice alte simptome, ticuri.

3. Nivelul curent de dezvoltare.

(a) Limbaj: intelegere, complexitatea vorbirii

(b) Aptitudini spatiale

(c) Coordonare motorie, neindemanarea.

4. Structura familiei

(a) Parinti. Varste, ocupatii. Starea somatica si emotionala curenta. Istoric de tulburare somatica sau psihiatrica.
Ce se intampla cu bunicii.

(b) Frati. Varste, existenta problemelor

(c) Conditii acasa, conditii pentru dormit

5. Functionarea familiei.

(a) Calitatea relatiei intre parinti. Afectiune mutuala. Capacitatea de a comunica si de a rezolva problemele.
Impartasirea atitudinilor fata de problemele copilului.

(b) Calitatea relatiei parinte-copil. Interactiune pozitiva agrearea reciproca. Nivelul de nemultumire, ostilitate,
respingere al parintilor.

1
(c) Relatia cu fratii.

(d) Modelul general al relatiilor de familie. Alianta, comunicare. Excludere, tendinta de a gasi tapi ispasitori.
Confuzii intre generatii.

6. Istoricul personal

(a) Sarcina complicatii. Medicatie, febra de natura infectioasa.

(b) Nasterea si starea la nastere. Greutatea la nastere. Nevoia de ingrijiri speciale dupa nastere.

(c) Relatia precoce mama copil. Depresia materna post partum. Modurile initiale de alimentatie.

(d) Caracteristicile temperamentale precoce. Comod sau dificil, schimbator, sugar si copil mic fara astampar.

(e) Date importante. Se vor obtine detalii exacte numai daca sunt in afara normalului.

(f) Boli si leziuni trecute. Spitalizari.

(g) Separari care au durat o saptamana sau mai mult. Felul ingrijirii de substitutie.

(h) Istoria scolarizarii. Usurinta de a urma scoala. Progresul educational.

7. Observarea starii emotionale si a comportamentului copilului.

(a) Aspect. Semne de dismorfism, stare nutritionala. Semne de neglijare, echimoze, etc.

(b) Nivelul de activitate. Miscari involuntare. Capacitate de concentrare.

(c) Dispozitie. Expresie sau semne de tristete, suferinta, anxietate, tensiune.

(d) Raportul creat, capacitatea de a intra in legatura cu medicul. Contactul ochi in ochi. Vorbirea spontana.
Inhibitie si dezinhibitie.

(e) Relatia cu parintii. Afectiunea aratata. Resentimente. Usurinta separarii.

(f) Obiceiuri si manierisme.

(g) Prezenta delirului, halucinatiilor, tulburarilor de gandire.

(h) Nivel de constiinta. Indicii de epilepsie minora.

8. Observarea relatiilor intrafamiliale.

(a) Modele de interactiune aliante, tapi ispasitori

(b) Claritatea limitelor intre generatii incurcaturi

(c) Usurinta comunicarii intre membrii familiei

(d) Atmosfera emotionala a familiei. Caldura mutuala. Tensiune, critici.

9. Examenul somatic al copilului.

10. Screening neurologic

(a) Se va nota orice asimetrie faciala

2
(b) Miscarile ochilor. Vom cere copilului sa urmareasca un deget care se misca si vom observa miscarile ochilor
(strabism, necoordonare).

(c) Apozitia deget police. Vom cere copilului sa puna fiecare deget pe police in succesiunea rapida. Vom
observa neindemanarea, slabiciunea.

(d) Copierea. Desenarea unui om.

(e) Observarea abilitatii si dexteritatii in desen

(f) Observarea competentei vizuale in desen

(g) Saritura pe loc

(h) Sarituri intr-un picior

(i) Auzul. Capacitatea copilului de a repeta numere soptite la doi metri in spatele lui

INTREBARI CARE CONDUC LA CRISTALIZAREA UNEI IERARHII IN FAMILIE

1) Cine se ocupa de asta sau de asta in familie?

2) Cine trebuie sa ceara permisiunea de a face ceva?

3) La ce se refera aceasta permisiune?

4) Care sunt regulile casei?

5) Ce consecine are nerespectarea acestor reguli?

6) Ce ateapt printele de la copilul lui?

Este de asemenea importamt sa se puna intrebari despre influenta pe care alte servicii sociale specializate o au in
relatia lor cu familia (in vederea colaborarii cu acestea).

Cercetand aceste surse de influenta, terapeutul trebuie sa determine cine are influenta si asupra cui in urmatoarele
domenii:

1. Manipularea banilor

2. Timpul (cine hotaraste cum ar trebui cineva sa-si petreaca timpul, fie direct, fie impunand alte pretentii care
consuma timpul celuilalt; cine din cuplu hotaraste cat timp va fi petrecut impreuna, etc.)

3. Schimbul de informatii (cine hotaraste ce se poate spune si ce nu....)

INTREBARI PE CARE TERAPEUTUL TREBUIE SA LE PUNA UNEI FAMILII

1. Cand a aparut simptomul, cum, unde si in prezenta cui?

2. Ce facea atunci fiecare membru al familiei?

3. Cum s-a dezvoltat simptomul?

4. Cine este in primul rand deranjat, ingrijorat, trist, suparat sau indispus de aceasta problema?

5. Cine in familie are o problema similara?

6. Cine se aseamana cu cine din familie?

3
7. Cu ce se ocupa fiecare membru al familiei la serviciu si la scoala?

8. Se descurca cu banii sau sunt saraci? Au cumva vreo situatie, o preocupare sau o ingrijorare speciala in
circumstante curente?

9. Care dintre rude este implicata in problema si in ce fel?

10. Care persoane sunt mai apropiate sau mai departate in familie acum, din pricina acestei probleme?

11. Ce s-ar schimba daca problema ar disparea?

Pe masura ce familia raspunde la aceste intrebari direct sau prin interactiunile dintre membrii ei, se lamuresc si
intrebarile referitoare la cine este ajutat in familie de aceste simptome si care este natura acestui ajutor. Odata cu
aceste puncte se clarifica, iese in evidenta si sistemul de relatii al membrilor familiei din jurul problemei
respective. Devine de asemenea limpede si relatia metaforica pe care actuala stare de lucruri o are cu alta similara
din familie. Astfel, terapeutul isi formuleaza o ipoteza asupra problemei.

11 Categorii pentru evaluarea problemelor clientului

1. Explicarea scopului evaluarii prezentarea motivelor interviului de evaluare

2. Identificarea intinderii problemelor- ajuta clientul sa identifice toate problemele prioritare si secundare relevante
pentru a obtine o imagine de ansamblu

3. Orientarea de prioritate si selectia problemelor ajuta clientul sa stabileasca ordinea de abordare si aria initiala de
concentrare/ focalizare

4. Identificarea comportamentelor asociate cu problema prezenta- ajuta clientul sa identifice cele 6 componente ale
comportamentului problema: afectiva; somatica; comportamentala; cognitiva; contextuala; relationala.

5. Identificarea antecedentelor ajuta clientul sa identifice sursele antecedentelor si efectul lor asupra problemei

6. Identificarea consecintelor originea si influenta lor asupra problemelor

7. Identificarea beneficiilor secundare identificarea solutiilor sau incercarilor anterioare de rezolvare a problemei si
efectul lor asupra problemei

8. Identificarea abilitatilor de a face fata identificarea comportamentelor adaptative trecute sau prezente si cum
aceste abilitati ar putea fi folosite in lucrul cu problema precedenta

9. Identificarea perceptiei clientului asupra problemei ajuta clientul sa descrie modul in care el intelege problema

10. Identificarea intensitatii (gravitatii) problemei ajuta clientul sa identifice impactul problemei sale asupra vietii
sale, incluzand severitatea problemei

11. Frecventa sau durata problemei