Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Forma si extinderea evaluarii vor depinde de natura problemei actuale. Schema care urmeaza este reprodusa dupa
lucrarea lui Graham (1986), ce va fi consultata pentru informatii suplimentare. Graham sugereaza ca, in cazul
crizei de timp, clinicienii sa se concentreze asupra subiectelor subliniate.
1. Natura si severitatea problemei actuale. Frecventa. Situatia in care apare. Factorii ce o provoaca sau o
amelioreaza. Stresuri pe care parintii le considera importante.
(a) Somatice: cefalee, dureri gastrice. Auzul, vazul. Convulsii, lesinuri sau alte tipuri de atacuri.
(f) Dispozitia, nivelul energetic, tristete, suferinta, depresie, sentimente legate de sinucidere. Nivelul general de
anxietate. Frici specifice.
4. Structura familiei
(a) Parinti. Varste, ocupatii. Starea somatica si emotionala curenta. Istoric de tulburare somatica sau psihiatrica.
Ce se intampla cu bunicii.
5. Functionarea familiei.
(a) Calitatea relatiei intre parinti. Afectiune mutuala. Capacitatea de a comunica si de a rezolva problemele.
Impartasirea atitudinilor fata de problemele copilului.
(b) Calitatea relatiei parinte-copil. Interactiune pozitiva agrearea reciproca. Nivelul de nemultumire, ostilitate,
respingere al parintilor.
1
(c) Relatia cu fratii.
(d) Modelul general al relatiilor de familie. Alianta, comunicare. Excludere, tendinta de a gasi tapi ispasitori.
Confuzii intre generatii.
6. Istoricul personal
(b) Nasterea si starea la nastere. Greutatea la nastere. Nevoia de ingrijiri speciale dupa nastere.
(c) Relatia precoce mama copil. Depresia materna post partum. Modurile initiale de alimentatie.
(d) Caracteristicile temperamentale precoce. Comod sau dificil, schimbator, sugar si copil mic fara astampar.
(e) Date importante. Se vor obtine detalii exacte numai daca sunt in afara normalului.
(g) Separari care au durat o saptamana sau mai mult. Felul ingrijirii de substitutie.
(a) Aspect. Semne de dismorfism, stare nutritionala. Semne de neglijare, echimoze, etc.
(d) Raportul creat, capacitatea de a intra in legatura cu medicul. Contactul ochi in ochi. Vorbirea spontana.
Inhibitie si dezinhibitie.
2
(b) Miscarile ochilor. Vom cere copilului sa urmareasca un deget care se misca si vom observa miscarile ochilor
(strabism, necoordonare).
(c) Apozitia deget police. Vom cere copilului sa puna fiecare deget pe police in succesiunea rapida. Vom
observa neindemanarea, slabiciunea.
(i) Auzul. Capacitatea copilului de a repeta numere soptite la doi metri in spatele lui
Este de asemenea importamt sa se puna intrebari despre influenta pe care alte servicii sociale specializate o au in
relatia lor cu familia (in vederea colaborarii cu acestea).
Cercetand aceste surse de influenta, terapeutul trebuie sa determine cine are influenta si asupra cui in urmatoarele
domenii:
1. Manipularea banilor
2. Timpul (cine hotaraste cum ar trebui cineva sa-si petreaca timpul, fie direct, fie impunand alte pretentii care
consuma timpul celuilalt; cine din cuplu hotaraste cat timp va fi petrecut impreuna, etc.)
4. Cine este in primul rand deranjat, ingrijorat, trist, suparat sau indispus de aceasta problema?
3
7. Cu ce se ocupa fiecare membru al familiei la serviciu si la scoala?
8. Se descurca cu banii sau sunt saraci? Au cumva vreo situatie, o preocupare sau o ingrijorare speciala in
circumstante curente?
10. Care persoane sunt mai apropiate sau mai departate in familie acum, din pricina acestei probleme?
Pe masura ce familia raspunde la aceste intrebari direct sau prin interactiunile dintre membrii ei, se lamuresc si
intrebarile referitoare la cine este ajutat in familie de aceste simptome si care este natura acestui ajutor. Odata cu
aceste puncte se clarifica, iese in evidenta si sistemul de relatii al membrilor familiei din jurul problemei
respective. Devine de asemenea limpede si relatia metaforica pe care actuala stare de lucruri o are cu alta similara
din familie. Astfel, terapeutul isi formuleaza o ipoteza asupra problemei.
2. Identificarea intinderii problemelor- ajuta clientul sa identifice toate problemele prioritare si secundare relevante
pentru a obtine o imagine de ansamblu
3. Orientarea de prioritate si selectia problemelor ajuta clientul sa stabileasca ordinea de abordare si aria initiala de
concentrare/ focalizare
4. Identificarea comportamentelor asociate cu problema prezenta- ajuta clientul sa identifice cele 6 componente ale
comportamentului problema: afectiva; somatica; comportamentala; cognitiva; contextuala; relationala.
5. Identificarea antecedentelor ajuta clientul sa identifice sursele antecedentelor si efectul lor asupra problemei
7. Identificarea beneficiilor secundare identificarea solutiilor sau incercarilor anterioare de rezolvare a problemei si
efectul lor asupra problemei
8. Identificarea abilitatilor de a face fata identificarea comportamentelor adaptative trecute sau prezente si cum
aceste abilitati ar putea fi folosite in lucrul cu problema precedenta
9. Identificarea perceptiei clientului asupra problemei ajuta clientul sa descrie modul in care el intelege problema
10. Identificarea intensitatii (gravitatii) problemei ajuta clientul sa identifice impactul problemei sale asupra vietii
sale, incluzand severitatea problemei