Sunteți pe pagina 1din 11

Materiale polimerice si compozite.

© UPB 2012

Materiale polimerice şi
compozite
Curs 6:
- Materiale compozite – generalităţi
- Răşini poliesterice nesaturate

Materiale compozite

Materiale compozite:
- sistem complex, alcătuit din mai multe materiale de natură diferită
- au apărut din necesitatea de a obţine noi materiale cu performanţe
ridicate

Materiale compozite naturale - rezistenţe mecanice deosebite: lemnul,


bambusul, oasele, muşchii.

Materialele compozite - realizate de om din cele mai vechi timpuri, în


construcţii:
- chirpiciul = material compozit pe bază de lut şi paie
- garduri de apărare = nuiele şi pământ
- betonul armat = mortar şi otel-beton

1
Materiale polimerice si compozite. © UPB 2012

Materiale compozite

Clasificarea materialelor compozite după provenienţa acestora

Materiale compozite

Naturale Sintetice

Lemn Oase Bambus Muşchi Metalice Ceramice Polimerice

Materiale compozite polimerice

Definiţie în 3 puncte:

1. MC sunt alcătuite din 2 sau mai multe materiale distincte d.p.d.v. fizic

2. MC se realizează prin amestecarea componentelor individuale astfel încât


dispersarea unui material în celălalt se poate face controlat pentru a
obţine proprietăţi optime
3. MC au proprietăţi superioare componentelor individuale

Nu numai componentele MC sunt importante, ci şi interfaţa dintre ele


- componentele individuale şi interfaţa dintre acestea pot fi identificate
prin metode fizice
- comportarea şi proprietăţile interfeţei controlează proprietăţile
materialului compozit

2
Materiale polimerice si compozite. © UPB 2012

Materiale compozite polimerice

Compozitele polimerice sunt materiale alcătuite, în principiu, din:

- matrice polimerică - poate fi un polimer termoplastic sau termoreactiv –


faza continuă
- agentul de ranforsare (armare) sau de umplutură - dispersat omogen în
matricea polimerică, dar nu se dizolvă în aceasta – faza discontinuă

- agent de reticulare (întărire) – necesar în cazul matricilor termoreactive –


duce la întărirea răşinii polimerice lichide şi obţinerea produsului final

Caracteristica de bază a compozitelor polimerice: proprietăţi mecanice


specifice foarte ridicate (raportul rezistenţă/greutate) → materialele
compozite performante întrec cele mai bune oţeluri

Materiale compozite polimerice

Clasificare după forma, dimensiunea şi distribuţia fazelor în MC:


- fibre continue în matrice
- fibre scurte în matrice
- particule dispersate în matrice
- structuri lamelare
- multicomponente, fibre, particule

Clasificare după formele structurilor componente:


- fibroase (alcătuite din fibre într-o matrice)
- laminare (straturi de materiale aşezate unele peste altele)
- sub formă de particule

3
Materiale polimerice si compozite. © UPB 2012

Materiale compozite polimerice


Istoric:

- 1907 - Leo H. Baekeland - tehnologie de obţinere şi modificare a răşinilor


fenol-formaldehidice → bakelita – utilizări în domeniul electric: bun
izolator, rezistenţă la temperatură

- 1936 – N. de Bruyne – răşină ureo-formaldehidică armată cu fibre de in –


Aerolite - primul compozit structural – utilizat în aviaţie pentru a înlocui
aluminiul

- 1940 - materiale compozite polimerice armate cu fibre de sticlă – ecranele


transparente ale antenelor radar, pentru aviaţia militară

- 1941 - materiale compozite pe bază de fibre de bumbac impregnate cu


poliesteri – utilizări în aviaţie.

Materiale compozite polimerice

Istoric
- 1941-1946 – dezvoltare rapidă ca urmare a necesităţilor impuse de WW2

- după terminarea războiului → utilizarea MC în viaţa civilă

- fibre: 1966 – fibre de bor


1968 – fibre carbon
1972 – fibre aramidice

Astăzi - materiale compozite cu proprietăţi deosebite, capabile să răspundă


celor mai exigente pretenţii – indispensabile în domenii de vârf ca:
microelectronica, tehnica medicală, construcţiile aerospaţiale.

4
Materiale polimerice si compozite. © UPB 2012

Matrici polimerice

Polimeri cu
performanţe medii

Termoplastici Termoreactivi Elastomeri de uz general

Butadien-stirenic (SBR)
Polipropilena (PP) Fenoplaste
Polibutadienic (PBR)
Răşini fenol-
formaldehidice (FFR)
Poliizoprenic (PIZR)
Răşini ureo-
formaldehidice (UFR) Policloroprenic (Neopren)

Răşini melamino-
formaldehidice (MFR)

Matrici polimerice

Polimeri cu "înalte performanţe", dar


cu termostabilitate redusă

Termoplastici Termoreactivi Elastomeri

Poliamide (PA) Poliesteri nesaturaţi (PEN)


Poliuretani
Policarbonaţi (PC) Răşini epoxidice (ER)

Poliesteri saturaţi (SPE) Răşini vinil-esterice (VER)

Poliacetali (PAC)

5
Materiale polimerice si compozite. © UPB 2012

Matrici polimerice
Polimeri termostabili cu
performanţe ridicate

Termoplastice Termoreactivi Elastomeri

Polifenilensulfură (PPS) Poliimide (PI)


Siliconici
Polisulfone (PS) Polistirilpiridine (PSTP)

Poli(eter-eter)cetone (PEEK)

Polietercetone (PEK)

Polifenilensulfone (PPS)

Polietersulfone (PES)

Poliamidimide (PAI)

Matrici polimerice termoreactive

Răşini Poliesterice Nesaturate (RPN)

6
Materiale polimerice si compozite. © UPB 2012

Răşini Poliesterice Nesaturate (RPN)

HO CH2 CH O C C O CH2 CH O C C O CH2 CH O C C OH


CH3 O O CH3 O O CH3 O O
n m

RPN = compuşi macromoleculari ce conţin în catena principală atât grupe


esterice –COO– cât şi duble legături C=C.

Aceste dublele legãturi permit reticularea rãşinii cu ajutorul unor monomeri


de polimerizare (uzual stiren)

- poliesterii saturaţi au fost obţinuţi de Gay-Lussac şi Pelouze în 1833 şi


de Berzelius în 1847.
- poliesterii nesaturaţi au fost obţinuţi în 1936 de C. Ellis
- aplicaţi industrial în S.U.A., în 1942, de U. S. Rubber.

Răşini Poliesterice Nesaturate (RPN)


Reticularea (întărirea) RPN

- întãrirea rãşinilor poliesterice nesaturate are loc prin copolimerizarea


dublelor legãturi prezente în macromolecule cu monomeri vinilici,
acrilici etc.

- rãşina se livreazã sub formã de soluţie în monomer (conţinut de 35-40%


monomer în produsul livrat)

- pentru a preveni gelifierea în timpul depozitãrii se introduc inhibitori


(hidrochinonã, fenoli substituiţi etc.), în cantitate de 50-100 ppm.
- procesul de reticulare (întãrire) are loc în prezenţa iniţiatorilor peroxidici
(la temp. ridicată) sau a sistemelor redox de iniţiere (la temp. camerei,
ex: peroxid de metil-etil-cetonă / naftenat sau octoat de cobalt)

7
Materiale polimerice si compozite. © UPB 2012

Răşini Poliesterice Nesaturate (RPN)


Reticularea (întărirea) RPN
Procesul de întãrire cuprinde mai multe etape:
- inducţia (când se consumã stabilizatorul)
- gelifierea
- întãrirea propriu-zisă
- definitivarea sau postcoacerea (reacţii în starea solidã a rãşinii)
În urma copolimerizãrii rãşinii cu monomerul vinilic se obţine un produs
tridimensional total insolubil şi infuzibil.

A
R R R R R
R R R R
R R
Cat
R R
R R R R R
B R Cat R
R R R R
Cat
Cat R R R
A

Răşini Poliesterice Nesaturate (RPN)

Proprietăţile RPN depind de:

- masa moleculară - creşte masa moleculară → cresc proprietăţile


mecanice şi duritatea, rezistenţa la temperatură şi la agenţi chimici

- gradul de nesaturare (numărul de duble legături) → determină densitatea


reticulării → creşte gradul de nesaturare → cresc proprietăţile
mecanice şi duritatea, rezistenţa la temperatură

- compoziţia chimică a răşinii → factor hotărâtor care influenţează


proprietăţile funcţie de scopul urmărit

8
Materiale polimerice si compozite. © UPB 2012

Răşini Poliesterice Nesaturate (RPN)


Tipuri de RPN
-(n+m) H2O
n + (n+m+1) HO HO CH2 CH O C C O CH2 CH O C C O CH2 CH O C C OH
C C + (m+1) CH2 CH OH
O O O CH3 O O CH3 O O CH3 O O
CH3 m
C C n
O O O

Răşini Poliesterice Nesaturate (RPN)


RPN avantaje:
- obţinere uşoară şi accesibilitate a materiilor prime
- întărire rapidă, fără eliminare de produşi secundari
- bună stabilitate dimensională
- bune proprietăţi mecanice ale materialului ranforsat
- posibilităţi multiple de colorare
- transparenţă
- bună rezistenţă chimică la acţiunea acizilor neoxidanţi şi la alcooli

RPN dezavantaje:
- contracţie ridicată la formare (care poate fi diminuată prin şarjare,
ranforsare sau adaos de adjuvanţi termoplastici)
- comportare proastă la flacără a răşinilor standard
- rezistenţă redusă la medii alcaline şi apă fierbinte.

9
Materiale polimerice si compozite. © UPB 2012

Răşini Poliesterice Nesaturate (RPN)

Domenii de utilizare a RPN


Poliesterii nesaturaţi se pot utiliza sub forma nearmată sau ranforsaţi cu fibre
de sticlă (în general).

Poliesteri nearmaţi:
- lacuri pentru mobilă
- butoane
- chituri / masticuri
- aditiv în mortare şi betonuri
- înlocuiri de lemn

Răşini Poliesterice Nesaturate (RPN)

Domenii de utilizare a RPN


Poliesteri nesaturaţi armaţi cu fibre de sticlă:

Construcţii:
- plăci plane sau ondulate folosite pentru acoperişuri sau elemente de
faţadă
- articole sanitare
- mobilier urban
- cabine telefonice
- barăci de şantier
- panouri de semnalizare
- prefabricate pentru piscine etc.

10
Materiale polimerice si compozite. © UPB 2012

Răşini Poliesterice Nesaturate (RPN)


Domenii de utilizare a RPN
Poliesteri nesaturaţi armaţi cu fibre de sticlă:
Rezervoare, cisterne, conducte:
- cisterne pentru îngrăşăminte lichide
- silozuri (pentru materiale pulverulente, cereale, furaje etc.)
- containere marine
- conducte pentru staţii de epurare
- fose septice
- conducte pentru ventilaţie, pentru transportul produselor chimice
Electrotehnică şi electronică:
- cutii, şeminee pentru cabluri, cabine izolante
- izolatori
- antene
- suporturi pentru circuite imprimate

Răşini Poliesterice Nesaturate (RPN)


Domenii de utilizare a RPN
Poliesteri nesaturaţi armaţi cu fibre de sticlă:

Transporturi:
- piese de caroserie pentru automobile şi autovehicule sportive
- bare de protecţie pentru autovehicule
- cabine pentru camioane şi tractoare
- caroserii utilitare (camioane izoterme, frigorifice)
- telecabine

Industria nautică şi sportivă:


- ambarcaţiuni sportive
- accesorii (geamanduri, pontoane, rame etc.)
- undiţe de pescuit

11