MATERIALE

COMPOZITE CU
MATRICE DIN
POLIMERI
 CUPRINS

 Materiale compozite polimerice

 Materiale compozite polimerice
 Elemente componente
 Clasificarea materialelor compozite polimerice
 Matricea polimerica
 Fibre de ranforsare
 Procedee de fabricatie, utilizari
 Procedee de fabricare
 Utilizari curente
 Intrebari
 Informatii suplimentare
 Bibliografie
 Concluzii
 MATERIALE COMPOZITE POLIMERICE

 materialele compozite polimericeau cea mai largă şi

variată paletă de utilizare.

 Compozitele polimerice sunt materiale alcătuite, în

principiu, dintr-un compus macromolecular şi un
agent de ranforsare ( fibre, particule dure) sau de
umplutură.

 Scopul acestei asocieri constă în obţinerea unor

materiale cu rezistenţe mecanice deosebite, capabile
să înlocuiască aluminiul şi aliajele sale, precum şi alte
materiale metalice.
 ELEMENTE COMPONENTE
 Compusul macromolecular utilizat în acest scop poate fi un
polimer termoplastic sau termoreactiv şi este denumit
matrice polimerică.

 Agentul de ranforsare sau de umplutură ( fibre, particule

dure) este dispersat omogen în matricea polimerică, dar nu
se dizolvă în aceasta.

 Fără îndoială însă, ambele componente acţionează

concertat. Componentele individuale şi interfaţa dintre
acestea pot fi identificate prin metode fizice, iar
comportarea şi proprietăţile interfeţei controlează
proprietăţile materialului compozit.

 Proprietăţile materialului compozit sunt total diferite şi net

superioare faţă de cele ale componentelor individuale.
CLASIFICAREA MATERIALELOR COMPOZITE
POLIMERICE
după natura componentelor participante la
formarea acestora este următoarea:

Compozite
polimerice

Cu umpluturi Compozite
Polimeri armati
poroase macroscopice
 Compozite
polimerice
cu
umpluturi
poroase

Cu
Cu
umpluturi
umpluturi Betoane
pe baza
ceramice
de lemn

Prin Monomer
Prin
Impregna- cu Prin
Cu emulsii Sisteme Polimeriza-
polimeriza- re materiale poli-
polimerice impregnate re
re cu polimeri de condensare
vinilica
in situ constructii
 Compozite
polimerice
macroscopice

Materiale
Materiale
Lacuri de plastice
Plastice Adezivi
acoperire expandate
stratificate
(celulare)

Cu tesaturi Cu pori Cu pori

Cu hartie
textile deschisi inchisi
 Polimeri armati

Cu materiale Cu umpluturi
Cu fibre
pulverulente lamelare

Elastomeri Materiale Cu fibre Cu fibre

Sarjati plastice sarjate Continue (lungi) scurte

Cu fibre inalt Cu fibre

orientate neorientate
 MATRICEA POLIMERICA
 Una din componentele de bază necesare obţinerii
materialelor compozite organice o constituie matricea
polimerică.

 Funcţie de proprietăţile compozitelor obţinute, polimerii

utilizaţi se pot grupa în trei clase:

I - Polimeri cu performanţe medii.

II - Polimeri cu "performanţe înalte", dar cu
termostabilitate redusă.
III - Polimeri termostabili cu performanţe ridicate.

 La rândul lor, toate cele trei clase de polimeri pot fi:

termoplastici, termoreactivi sau elastomeri.
 Compozitele polimerice sunt clasificate din punct de
vedere al tehnologiilor de obţinere în compozite
termorigide şi compozite termoplastice.
 Compozitele termorigide sunt cele care prin
încălzire suferă o transformare ireversibilă,
materialul nemaiputând reveni la starea iniţială
(bachelita), spre deosebire de compozitele
termoplastice la care procesul de încălzire prezintă
un caracter reversibil până la înmuiere, materialul
putând reveni ulterior, prin răcire, la structura sa
iniţială (smoala). Răşinile cel mai des utilizate pentru
obţinerea compozitelor termoplastice sunt: nylonul,
polietilena, polipropilena, acrilaţii, vinilul etc.

 Din categoria răşinilor folosite pentru realizarea
compozitelor termoplastice fac parte răşinile
poliesterice nesaturate, esterii, răşinile fenolice,
răşinile siliconice, răşinile epoxidice etc.
 Utilizarea compozitelor termoplastice se
recomandă atunci când se doreşte obţinerea unei
structuri compozite de formă complexă.
 Pentru realizarea compozitelor stratificate şi
armate cu fibre se folosesc mai des acrilaţii,
poliesterii, poliamidele [2], [3].
Compozite cu matrice polimerică
și fibre continue lungi

 Dezvoltarea compozitelor cu fibre lungi s-

a realizat prin:
 -ranforsarea cu fibre care permit diminuarea
defectelor compozitului și apropierea llui de
performanțele teoretice
 -folosirea fibrelor de natură diversă la prețuri
acceptabile
 -realizarea de structuri țesute 2D și 3D
 -realizarea de produse compozite matrițate
 Materialele compozite cu matricea din polimeri sunt
materiale ductile (modulul de elasticitate Em mic ) care
prezintă alungiri Ɛm mari la rupere, armate cu fibre având
caracteristici mecanice ridicate (rezistența la rupere Rf și
modulul de elasticitate Ef mari iar alungirea relativă Ɛf mica)
 În aceste tipuri de compozite tensiunile mecanice se transmit
fibrelor (în ipoteza unei excelente adeziune fibră matrice)
până la ruperea materialului.La aceste tipuri de materiale
compozite avem:
 Em > Ef și Ɛf < Ɛm
 Rezistența la rupere Rc, modulul de elasticitate Ec și
alungirea relativă Ɛc a compozitulu depinzând și de
procentul volumului de material al matricei Vm în raport cu
volumul fibrelor Vf

 Densitatea compozitului: ρc=Vm·ρm+Vf·ρf

Modalităţi de dispunere a fibrelor
continue în matrice :

a) b) c)
a — fibre dispuse unidirecţional ;
b — fibre dispuse bidirecţional (tip ţesătură);
c — fibre cu dispunere spaţială (împletitură în
volum).
Compozite pe bază de
fibre de siliciu
 Siliciul pur se prezintă ca o masă dură
cristalizată cenușie.Primele fibre au fost
obținute după 1945 din sticlă conținând
50-60% Si2O3, tratate chimic, extrem de
poroase cu 40% impurități având
caracteristici mecanice mediocre
 Obtinerea fibrelor de siliciu

a) Prin extrudare la viteze mari b) Prin tragere la viteze mari

1-corp cilindric fix 1-corp cilindric rotativ

2-surub melcat cu pas variabil 2-siliciu topit
3-siliciu topit 3-fibre
4-mănunchi de fibre
5–25 μm in diametru pentru E-Glass, 9 μm pentru S-Glass
 Atunci este extrudat prin izolatori, care sunt pachete de orificii
foarte mici (de obicei 5-25 microni în diametru pentru e-glass, 9
micrometri pentru S-Glass). Aceste filamente sunt apoi mijlocii
(acoperite), cu o solutie chimica. Filamentelor individuale sunt
acum grupate împreună în număr mare pentru a oferi o
rătăcire.Diametrul filamentelor, precum și numărul de filamente în
rătăcire determina greutatea sa. Aceasta este de obicei exprimată
în randament de metri pe kilogram-(câte metri de fibre dintr-o
jumătate de kilogram de material, astfel, un număr mai mic
înseamnă o rătăcire mai mare, de exemplu de randamentele
standard sunt 225yield, 450yield, 675yield), sau în tex-grame per
km (cate grame de 1 km de rătăcire cântărește, aceasta este
inversat din randament, astfel, un număr mai mic înseamnă o
rătăcire mai ușoare, exemple de iarnă tex sunt 750tex, 1100tex,
2200tex).
 COMPOZITE SILICIU –
RĂȘINĂ
 1.Mănunchiuri de fibre înfășurate
• Vf=67-83%
• Rezistenta la rupere la tracțiune 1100-1300 MPa
• Densitatea (1,6-1,8)x1000 kg/mc

 2.Compozite bidirecționale
 Țesute Vf=55%
 Rezistenta la rupere la tracțiune 330 Mpa
 Densitatea (1,6-1,8)x1000 kg/mc
 Cilindrice
2.Compozite tridimensionale
 Rezistenta la rupere la tracțiune 330 Mpa
 Densitatea (1,6-1,8)x1000 kg/mc
 3.Compozite pentru protecții termice
 Rezistenta la rupere la tracțiune 20 Mpa
 Densitatea (0,9 )x1000 kg/mc
 Compressive strength
Material Specific gravity Tensile strength MPa
MPa

Polyester resin (Not

1.28 55 (7.98) 140 (20.3)
reinforced)[4]

Polyester and Chopped Strand

1.4 100 (14.5) 150 (21.8)
Mat Laminate 30% E-glass[4]

Polyester and Woven Rovings

1.6 250 (36.3) 150 (21.8)
Laminate 45% E-glass[4]

Polyester and Satin Weave

1.7 300 (43.5) 250 (36.3)
Cloth Laminate 55% E-glass[4]

Polyester and Continuous

Rovings Laminate 70% E- 1.9 800 (116) 350 (50.8)
glass[4]

E-Glass Epoxy composite[5] 1.99 1,770 (257)

S-Glass Epoxy composite[5] 1.95 2,358 (342)

Materiale compozite – materialele viitorului

PROCEDEE DE FABRICARE
& UTILIZARI
 PROCEDEE DE FABRICARE
Procedeele de fabricare a pieselor din materiale compozite cu matrice organică
s-au diversificat foarte mult prin adaptarea lor la condiţiile concrete care pot
fi asigurate la nivelul producţiei, un rol însemnat avându-l de asemenea,
precizia dimensională şi cerintele de calitate impuse. În principiu, tehnicile
uzuale folosite în prezent constau în:

Formarea prin pulverizarea

Formarea prin compactare
Formarea prin răsucire filamentară
Formarea prin pultruziune
Turnarea gravitaţională
Turnarea sub presiune
Formarea prin injecţie
Infiltrarea prin centrifugare
Formarea prin stratificare continuă sau laminarea
Formarea prin presare la rece sau la cald sau matriţarea
Extrudarea
Tehnologii moderne (ex. structuri hibride de tip „sandwich”)
 UTILIZĂRI CURENTE ALE MATERIALELOR
COMPOZITE POLIMERICE
 Industria aeronautică
 Aplicaţii la temperaturi ridicate
 Sisteme aerospaţiale şi rachete
 Aplicaţii în marină
 Protecţia clădirilor împotriva efectelor cutremurelor
 Construcţia de maşini şi aplicaţii comerciale
 Construcţii şi lucrări publice
 Industria chimică
 Transporturi şi telecomunicaţii
 Industria mobilei
 Artă
 Aplicaţii particulare:
 Veliere multicoc (catamaran)
 Skiurile
 Eolienele
 Butelii de gaz
 Tuburi pentru instalaţiile off-shore
 Aplicaţii biomecanice
 Cabine de teleferic
Prima construcţie protejată împotriva efectelor
cutremurelor a fost clădirea Foothill Communities Law and

Justice Center, SUA (la 20 km de San Andreas)

Cea mai scumpă maşină din lume cu caroserie
din compozit (după cele din tehnica spaţială)
DiMora Natalia SLS2 – 2 milioane de dolari
 Bibliografie
 [1] Hadăr Anton, Structuri din compozite stratificate, Ed. Academiei Române şi Ed. AGIR 2002.
 [2] N Cristescu, Mecanica materialor compozite. Universitatea Bucureşti 1983.
 [3] Hadăr, A., Probleme locale la materiale compozite, Teză de doctorat, U.P.B., 1997.
 [4] Alămoreanu, E., Negruţ, C., Gheorghiu, H., Hadăr, A., Studiul caracteristicilor şi metodelor de
calcul adecvate materialelor compozite , Contract M. C. T., 1991-1992.
 [5] Alămoreanu, E., Negruţ, C., Jiga, G., Calculul structurilor din materiale compozite, Universitatea
„Politehnica” – Bucureşti, 1993.
 [6] Gay, D., Matériaux composites, Editions Hermes, Paris, 1991
 [7] Gheorghiu, H., Hadăr, A., Constantin, N., Analiza structurilor din materiale izotrope şi anizotrope,
Editura Printech, Bucureşti, 1998.
 [8] Constantinescu, I. N., Dăneţ, G., Metode noi pentru calcule de rezistenţă, Ed. Tehnică, 1989.
 [9] Dorin Roşu, Contribuţii teoretice şi experimentale la structuri din materiale compozite noi, Teza
de Doctorat, 2010, Universitatea „Transilvania“ – Braşov, Facultatea de Inginerie Mecanică.
Materiale compozite – materialele viitorului

INTREBARI
 ? INTREBARI ?

 Ce este un compozit?

 Care sunt avantajele principale ale materialelor

compozite?

 Care sunt elementele componente ale compozitelor

polimerice?

 Enumerati cateva procedee de fabricare a materialelor

compozite polimerice.

 Enumerati cateva modalitati de utilizare a materialelor

compozite polimerice.
INFORMATII SUPLIMENTARE

http://ro.wikipedia.org/wiki/Material_compo
zit
http://facultate.regielive.ro/cursuri/stiinta-
materialelor/materiale-compozite-
74512.html
http://www.compozite.net/
http://mihaelabucur.blogspot.ro/2009/05/ma
teriale-compozite-i.html
 BIBLIOGRAFIE

 Hubca Gh., ş.a., Materiale compozite, Editura

Tehnică, Bucureşti, 1999
 Ştefănescu Florin, ş.a., Materialele viitorului se
fabrică azi: Materiale compozite, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1996
 Daniel Gay, Matériaux Composites – 3e édition
revue et augmentee, Hermes, Paris, 1991
 *** Les Composites dans l'art, Centre de Promotion
des Composites, Paris, 1992
 Liana Balteş, Introducere în structura, proprietăţile şi
utilizările materialelor compozite, Editura Luxlibris,
Braşov, 2003
 RETINEM!
 Conceptul de "compozit" este atribuit unui sistem complex, alcătuit din mai
multe materiale de natură diferită.

 Avantaje:
domeniului extrem de larg
posibilitatea modulării proprietăţilor

 Compozitele polimerice sunt materiale alcătuite, în principiu, dintr-un compus

macromolecular şi un agent de ranforsare sau de umplutură.

 Proprietăţile materialului compozit sunt total diferite şi net superioare faţă de

cele ale componentelor individuale.

 Procedee de fabricare:
formarea prin pulverizare, prin compactare, prin răsucire filamentară, prin
pultruziune, turnarea gravitaţională , sub presiune, formarea prin injecţie,
infiltrarea prin centrifugare, formarea prin stratificare continuă sau laminarea,
formarea prin presare la rece sau la cald sau matriţarea, extrudarea,
tehnologii moderne (ex. structuri hibride de tip „sandwich”)

 Utilizarea materialelor compozite polimerice: