1.

Obiectul si continutul cursului SSM

Ob. SSM are ca scop instituirea de msuri privind promovarea mbuntirii
securitii i sntii n munc a lucrtorilor. SSM stabilete principii generale
referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protecia sntii i securitatea
lucrtorilor, eliminarea factorilor de risc i accidentare, informarea, consultarea,
participarea echilibrat potrivit legii, instruirea lucrtorilor i a reprezentanilor
lor, precum i direciile generale pentru implementarea acestor principii.

2. Instruirea in domeniul SSM.

Instruirea in material de SSM poarta un character obligatoriu permanent, se
desfasoara la toate nivelel de educatie si pregatire profesionala in activitatea de
munca si la locurile de lucru. Se efectueaza din mijloacele unitatii in timpul
programului de lucru in interiorul sau afara unitatii. Instruirea SSSM cuprinde
fazele:
- La incadrarea in munca ( introductiv-generala)
- La locul de muna
- Periodica
Durata fiecarei faze depinde de specificul de risc professional precum si de
activitatea de protective la prevenire la nivelul unitatii si va fi nu mai mica de 1
ora.
Inst. Introductiv-generala se desfasoara in cabinetul serviciului de protective si
prevenirede catre conducatorul sau lucratorul acestui serviciu cu verificarea
ulterioara a cunostintelor.
Instr. la locul de munca e fectuat de catre conducatorul locului de munca in
baza informatiilor si instructiunilor de SSM si urmareste scopul de a adduce
cunostinte lucratorului referitor la riscurile profesionale privind locul de munca
precum si masurile de protectie si prevenire
Intrui. periodica se efectueaza ori de cite ori este necesara dar nu mai rar decit
o data la 6 luni. Se mai efectueaza cea periodica si in cazurile :
- La modificarea instructiunilor SSM, la incalcarea de catre muncitor a
insttructiunilor de SSM.
- La reluareaactivitatii dupa accidental suferit de catre muncitor
- La executarea lucrarilor ocazionale
- La schimbarea conditiilor de lucru
- la schimbarea locului de munc sau la transfer
- la introducerea unui nou echipament de munc sau a unor modificri ale
echipamentului existent
- la introducerea oricrei noi tehnologii sau proceduri de lucru

- la executarea unor lucrri special

3.Certificarea locurilor de munca.

certificarea
este impus printr-un anumit ansamblu de legi, care
stabilete imperativ c activitile de producie sau prestaie de servici sunt
condiionate de obinerea autorizaiei de funcionare din punct de vedere al
proteciei muncii, acordat de Inspectoratul Teritorial de munc. n acest sens au
fost emise Normele metodologice privind autorizarea funcionrii persoanelor
juridice i fizice din punct de vedere al proteciei muncii, care precizeaz c
autorizaia de funcionare atest c, la data verificrii, persoana juridic sau
fizic ndeplinete condiiile minime stabilite prin standardele i normele de
securitate n vigoare, astfel nct s fie prevenite accidentele de munc i
mbolnvirile profesionale.
Procedura de autorizare s-a simplificat deoarece Guvernul a adoptat
la 6 iulie 2001 Procedura de autorizare a funcionrii comercianilor din punct de
vedere al proteciei muncii, care stabilete c autorizaia se elibereaz de
Inspectoratul Teritorial de Munc, prin reprezentantul delegat la Biroul unic din
cadrul Camerei de Comer i Industrie Teritorial.
Potrivit Procedurii, solicitantul depune la Biroul unic cererea de
nregistrare tip, la care trebuie s anexeze:
- declaraia pe proprie rspundere privind respectarea legislaiei de
protecie a muncii;
- lista cuprinznd echipamentele din dotare;
- copii de pe certificatele de conformitate ale echipamentelor
tehnice folosite n zone cu pericol de explozie;
- dovada achitrii tarifului aferent autorizrii.
Dup analiza dosarului i verificrile ntreprinse cu privire la
aplicarea msurilor minime necesare pentru prevenirea accidentelor de munc i
a bolilor profesionale, Inspectotarul Teritorial de munc va redacta referatul
cuprinznd concluziile evalurii. n situaia n care se constat c nu sunt
ndeplinite condiiile pentru autorizarea funcionrii trebuie precizate
neconformitile i actele normative ale cror prevederi nu sunt ndeplinite, care
motiveaz neeliberarea autorizaiei.
Autorizaia de funcionare din punct de vedere al proteciei muncii
este valabil atta timp ct nu s-au modificat condiiile iniiale pentru care
aceasta a fost modificat. Dac apar schimbri
n condiiile iniiale,
comerciantul are obligaia de a solicita Biroului unic revizuirea autorizaiei.

Anual, comercianii, trebuie s confirme la Inspectoratul Teritorial de Munc

faptul c se menin condiiile iniiale pentru care s-a eliberat autorizaia.

4.Notiunile de baza ale SSM.

a) lucrtor - persoan angajat de ctre un angajator, potrivit legii, inclusiv
studenii, elevii n perioada efecturii stagiului de practic, precum i ucenicii i
ali participani la procesul de munc, cu excepia persoanelor care presteaz
activiti casnice;
b) angajator - persoan fizic sau juridic ce se afl n raporturi de munc
ori de serviciu cu lucrtorul respectiv i care are responsabilitatea ntreprinderii
i/sau unitii;
c) ali participani la procesul de munc - persoane aflate n ntreprindere
i/sau unitate, cu permisiunea angajatorului, n perioada de verificare prealabil
a aptitudinilor profesionale n vederea angajrii, persoane care presteaz
activiti n folosul comunitii sau activiti n regim de voluntariat, precum i
omeri pe durata participrii la o form de pregtire profesional i persoane
care nu au contract individual de munc ncheiat n form scris i pentru care se
poate face dovada prevederilor contractuale i a prestaiilor efectuate prin orice
alt mijloc de prob;
d) reprezentant al lucrtorilor cu rspunderi specifice n domeniul
securitii i sntii lucrtorilor - persoan aleas, selectat sau desemnat de
lucrtori, n conformitate cu prevederile legale, s i reprezinte pe acetia n ceea
ce privete problemele referitoare la protecia securitii i sntii lucrtorilor
n munc;
e) prevenire - ansamblul de dispoziii sau msuri luate ori prevzute n
toate etapele procesului de munc, n scopul evitrii sau diminurii riscurilor
profesionale;
f) eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vtmri ale
organismului, produs n timpul procesului de munc ori n ndeplinirea
ndatoririlor de serviciu, situaia de persoan dat disprut sau accidentul de
traseu ori de circulaie, n condiiile n care au fost implicate persoane angajate,
incidentul periculos, precum i cazul susceptibil de boal profesional sau legat
de profesiune;
g) accident de munc - vtmarea violent a organismului, precum i
intoxicaia acut profesional, care au loc n timpul procesului de munc sau n
ndeplinirea ndatoririlor de serviciu i care provoac incapacitate temporar de
munc de cel puin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;
h) boal profesional - afeciunea care se produce ca urmare a exercitrii
unei meserii sau profesii, cauzat de ageni nocivi fizici, chimici ori biologici
caracteristici locului de munc, precum i de suprasolicitarea diferitelor organe
sau sisteme ale organismului, n procesul de munc;
i) echipament de munc - orice main, aparat, unealt sau instalaie
folosit n munc;

j) echipament individual de protecie - orice echipament destinat a fi purtat

sau mnuit de un lucrtor pentru a-l proteja mpotriva unuia ori mai multor
riscuri care ar putea s i pun n pericol securitatea i sntatea la locul de
munc, precum i orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a ndeplini
acest obiectiv;
k) loc de munc - locul destinat s cuprind posturi de lucru, situat n
cldirile ntreprinderii i/sau unitii, inclusiv orice alt loc din aria ntreprinderii
i/sau unitii la care lucrtorul are acces n cadrul desfurrii activitii;
l) pericol grav i iminent de accidentare - situaia concret, real i actual
creia i lipsete doar prilejul declanator pentru a produce un accident n orice
moment;
m) stagiu de practic - instruirea cu caracter aplicativ, specific meseriei
sau specialitii n care se pregtesc elevii, studenii, ucenicii, precum i omerii
n perioada de reconversie profesional;
n) securitate i sntate n munc - ansamblul de activiti instituionalizate
avnd ca scop asigurarea celor mai bune condiii n desfurarea procesului de
munc, aprarea vieii, integritii fizice i psihice, sntii lucrtorilor i a altor
persoane participante la procesul de munc;
o) incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia,
incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din
disfuncionalitatea unei activiti sau a unui echipament de munc sau/i din
comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrtorii, dar ar
fi fost posibil s aib asemenea urmri i/sau a cauzat ori ar fi fost posibil s
produc pagube materiale;
p) servicii externe - persoane juridice sau fizice din afara
ntreprinderii/unitii, abilitate s presteze servicii de protecie i prevenire n
domeniul securitii i sntii n munc, conform legii;
q) accident uor - eveniment care are drept consecin leziuni superficiale
care necesit numai acordarea primelor ngrijiri medicale i a antrenat
incapacitate de munc cu o durat mai mic de 3 zile; r) boal legat de
profesiune - boala cu determinare multifactorial, la care unii factori
determinani sunt de natur profesional.

5.Obligatiile angajatorilor in domeniul SSM

Din Codul Muncii: Articolul 225. Obligaiile angajatorului privind
asigurarea proteciei muncii
Angajatorul rspunde de asigurarea proteciei muncii n unitate i are
urmtoarele obligaii n acest domeniu:
a) s aprobe, n etapa de cercetare, proiectare i executare a construciilor i
echipamentelor tehnice, de elaborare a proceselor tehnologice, soluii conforme
normelor de protecie a muncii, aplicarea crora ar elimina riscurile de
accidentare a salariailor i de contractare a bolilor profesionale;

b) s activeze numai n temeiul autorizaiei de funcionare din punctul de

vedere al proteciei muncii, iar n cazul lansrii n producie a echipamentelor
tehnice, a echipamentului individual de protecie i de lucru - i n temeiul
avizului corespunztor, documente eliberate de organele abilitate, precum i s
menin condiiile pentru care s-au obinut acestea i s solicite revizuirea
documentelor menionate n cazul schimbrii condiiilor iniiale;
c) s stabileasc mputernicirile i obligaiile managerilor privind realizarea
msurilor de protecie a muncii;
d) s organizeze serviciul pentru protecia muncii i serviciul medical;
e) s achite instituiilor medicale cheltuielile pentru acordarea ajutorului
medical de urgen n caz de accidente de munc i acutizare a bolilor
profesionale;
f) s contribuie la constituirea n unitate a comitetului pentru protecia
muncii;
g) s asigure evaluarea factorilor de risc la locurile de munc;
h) s asigure elaborarea i realizarea planului anual privind msurile de
protecie a muncii n unitate;
i) s nu atrag mijloacele salariailor n acoperirea cheltuielilor legate de
realizarea msurilor de protecie a muncii n unitate;
j) s admit la lucru numai persoane care, n urma controlului (examenului)
medical, corespund sarcinilor de munc ce urmeaz s le execute; s asigure
periodicitatea acestor controale (examene);
k) s asigure informarea fiecrui salariat asupra riscurilor la care acesta este
expus n desfurarea activitii sale la locul de munc, precum i asupra
msurilor preventive necesare;
l) s asigure instruirea salariailor n materie de protecie a muncii, inclusiv
instruirea mputerniciilor pentru protecia muncii;
m) s elaboreze i s aprobe, de comun acord cu reprezentanii salariailor,
instruciuni cu privire la protecia muncii, corespunztoare condiiilor n care se
desfoar activitatea la locurile de munc;
n) s asigure dotarea salariailor cu echipament individual de protecie i de
lucru, precum i pstrarea, ntreinerea, repararea, curarea i dezintoxicarea
acestuia;
o) s acorde materiale igienico-sanitare salariailor care lucreaz la locuri
de munc cu condiii de murdrire excesiv a pielii sau unde este posibil
aciunea substanelor nocive asupra minilor;
p) s acorde alimentaie de protecie salariailor care lucreaz n condiii de
munc vtmtoare;
r) s asigure buna funcionare a sistemelor i dispozitivelor de protecie, a
aparaturii de msur i control, precum i a instalaiilor de captare, reinere i
neutralizare a substanelor nocive degajate n desfurarea proceselor
tehnologice;
s) s nu cear salariatului ndeplinirea unor sarcini de munc cu pericol
iminent de accidentare;

t) s asigure fiecare salariat contra accidentelor de munc i bolilor

profesionale;
u) s asigure publicitatea, cercetarea, evidena i raportarea corect i n
termenele stabilite a accidentelor de munc i a bolilor profesionale produse n
unitate, elaborarea i realizarea msurilor de prevenire a acestora;
v) s asigure, n caz de accidentare sau de mbolnvire la locul de munc,
acordarea primului ajutor i transportarea salariailor n instituii medicale;
x) s efectueze, n modul stabilit de prezentul cod, transferul la o munc
mai uoar a salariailor care au nevoie de aceasta din motive de sntate.
6.Definirea accidentului de munca
Accidentul de munc, const n vtmarea violent a organismului, precum i
intoxicaia acut profesional, care au loc n timpul procesului de munc sau n
ndeplinirea ndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridic a contractului
n baza cruia se desfoar activitatea, i care provoac incapacitate temporar
de munc de cel puin 3 zile, invaliditate ori deces.

7.Clasificarea accidentelor de munca.

Accidentele de munc pot fi clasate dup numrul persoanelor vtmate, dup
urmrile produse i dup momentul n care i produc efectele. n raport cu
primul criteriu, accidentele de munc pot fi individuale sau collective. Normele
metodologice arat c accidentul colectiv este acela n care au fost accidentate
cel puin trei persoane, n acelai timp i din aceeai cauz, n cadrul aceluiai
eveniment,bineneles dac s-a produs i incapacitatea temporar de munc de
cel puin trei zile calendaristice pentru fiecare persoan.
Dup urmrile produse, accidentele de munc sunT:
- accidente care produc incapacitate temporar de munc de cel
puin trei zile calendaristice;
- accidente de munc care produc invaliditate;
- accidente mortale, cnd desecul salariatului se produce imediat sau
dup un interval de timp;
n funcie de momentul n care s-au produs efectele, accidentele de
munc pot fi:
- accidente ale cror efecte se produc imediat;
- accidente ale cror efecte se manifest ulterior;
- accidente cu efecte imediate nsoite i de alte efecte.

8.Comunicarea despre accident si evidenta accidentelor de munca.

Comunicarea accidentelor de munc este reglementat de Normele
metodologice privind comunicarea, care stabilesc c orice eveniment produs n
incinta persoanei juridice sau fizice, sau n orice alt loc de munc organizat de
aceasta trebuie comunicat, de ndat, conducerii unitii, de ctre conductorul
locului de munc sau de orice alt persoan care are cunotin despre
producerea acestuia. Comunicarea despre producerea accidentelor va cuprinde
urmtoarele date:
denumirea, adresa unitii sau a angajatorului persoanei fizice;
numele, prenumele, starea familial, vrsta i profesia accidentatului /
accidentailor;
data i ora producerii accidentului;
locul i circumstanele care se cunosc n legtur cu accidentul produs;
caracterul vtmrii violente a organismului accidentatului;
numele i funcia persoanei care a transmis comunicarea, numrul telefonului de
legtur.

Orice eveniment, va fi comunicat de ndat angajatorului, de ctre conductorul

locului de munc sau de orice alt persoan care are cunotin despre
producerea acestuia.
Angajatorul are obligaia s comunice evenimentele, de ndat, dup cum
urmeaz:
-inspectoratelor teritoriale de munc, toate evenimentele aa cum sunt definite;
-asigurtorului, potrivit Legii privind asigurarea pentru accidente de munc i
boli profesionale, cu modificrile i completrile ulterioare, evenimentele
urmate de incapacitate temporar de munc, invaliditate sau deces, la
confirmarea acestora;
-organelor de urmrire penal, dup caz.
-Orice medic, inclusiv medicul de medicin a muncii aflat ntr-o relaie
contractual cu angajatorul, conform prevederilor legale, va semnala obligatoriu
suspiciunea de boal profesional sau legat de profesiune, depistat cu prilejul
prestaiilor medicale

Evidenta:
Evidena accidentelor de munc, se ine de persoana juridic i persoana fizic,
care este obligat, din Normele metodologice s ntocmeasc trei registre: a)
registrul de eviden a accidentailor n munc; b) registrul de eviden a
incidentelor periculoase; c) registrul de eviden a accidentelor uoare.
Accidentele se nregistreaz i se in n eviden de ctre uniti, ale cror
salariai snt sau au fost accidentaii, iar cele produse la angajator - persoan
fizic se nregistreaz i se in n eviden de ctre autoritatea administraiei
publice locale (primrie) pe teritoriul creia este nregistrat contractul individual
de munc.
33. Accidentele suferite de elevi i studeni n timpul prestrii muncii sau n
cadrul practicii profesionale la uniti se nregistreaz de unitate.
34. Accidentele de munc se nregistreaz i se in n eviden separat de
accidentele n afara muncii.
35. Dosarele de cercetare a accidentelor se in n eviden i se pstreaz la
unitate (primrie) timp de 50 de ani, iar la organele interesate - n funcie de
necesitate.
n cazul lichidrii unitii (primriei) sau neasigurrii integritii documentelor,
dosarele de cercetare a accidentelor se vor transmite spre pstrare arhivei de stat.
36. Unitile (primriile) vor raporta anual organelor de statistic, n modul
stabilit, despre situaia statistic a accidentelor de munc nregistrate n perioada
de referin.
n baza formularelor de nregistrare a accidentelor de munc i a proceselor
verbale de cercetare a incidentelor periculoase, Inspectoratul Teritorial de
Munc are obligaiade a nregistra i de a ine evidena tuturor accidentelor de
munc i a incidentelor periculoase petrecute pe raza de competen.
9.Cercetarea ADM cu incapacitate temporara de munca.
Cercetarea accidentelor de munc are ca scop stabilirea mprejurrilor i a
cauzelor care au determinat producerea acestora, a reglementrilor legale care nu
au fost respectate, a rspunderilor i a msurilor care se impun a fi luate pentru
prevenirea producerii altor cazuri similare.
Normele metodologice fac referire la cercetarea evenimentelor, care, aa cum
s-a artat au o sfer mai larg dect cea a accidentului de munc. In Normelor
Metodologice, se arat c cercetarea oricrui eveniment este obligatorie, inclusiv
n cazul persoanelor date disprute, indiferent dac sunt ntrunite sau nu
condiiile unui accident de munc.
Cercetarea se efectueaz de ctre Persoana juridic la care a avut loc
evenimentul care a antrenat incapacitatea temporar de munc; n cazul n care

accidentul a produs vtmri grave, cercetarea se face de ctre persoana juridic,

sub supravegherea Inspectoratului Teritorial de Munc. Accidentul uor (cel
care necesit numai acordarea primelor ngrijiri medicale i cele care au produc
incapacitate temporar de munc mai mic de trei zile) sunt de asemenea,
cercetate de unitate;
procesul verbal de cercetare a evenimentului se ntocmete n dou exemplare,
n cazul accidentului urmat de incapacitate temporar de munc(un exemplar
rmne la dosarul de cercetare, iar cellalt se nainteaz la Inspectoratul
Teritorial de Munc)
Normele metodologice, cercet[rile se ncheie n termen de 5 zile care poate fi
prelungit cu cel mult nc 5 zile n cazul accidentelor care au provocat
incapacitate temporar de munc
Dosarul cercetrii trebuie s cuprins :
a) opisul actelor aflate la dosar;
b) procesul verbal de cercetare;
c) schie, fotografii referitoare la eveniment;
d) declaraia accidentatului, n cazul accidentului urmat de
incapacitate temporar de munc sau de invaliditate;
e) declaraiile martorilor;
f) declaraiile
prevederilor legale;

persoanelor

rspunztoare

de

nerespectarea

g) copii de pe actele i documentele necesare pentru elucidarea

mprejurrilor i a cauzelor evenimentului;
h) alte documente, declaraii necesare pentru a determina caracterul
accidentului;
i) formularul pentru nregistrarea accidentului de munc
Dosarul de cercetare a evenimentelor se ntocmete ntr-un exemplar, pentru
accidentul care produce incapacitate temporar de munc, care se pstreaz la
persoana juridic sau fizic la care se nregistreaz accidentul;

10.Cercetarea accidentelor de munca grave, mortale si colective.

Cercetarea accidentelor de munc are ca scop stabilirea mprejurrilor i a
cauzelor care au determinat producerea acestora, a reglementrilor legale care nu
au fost respectate, a rspunderilor i a msurilor care se impun a fi luate pentru
prevenirea producerii altor cazuri similare.
Normele metodologice fac referire la cercetarea evenimentelor, care, aa cum
s-a artat au o sfer mai larg dect cea a accidentului de munc. In Normelor
Metodologice, se arat c cercetarea oricrui eveniment este obligatorie, inclusiv
n cazul persoanelor date disprute, indiferent dac sunt ntrunite sau nu
condiiile unui accident de munc.
Cercetarea se efectueaz de ctre Inspetoratul Teritorial de Munc din judeul pe
teritoriul cruia s-a produs evenimentul, n cazul accidentelor mortale, al
situaiilor cu persoane disprute, al accidentelor care produc invaliditate, al celor
colective, n cazul incidentelor periculoase, precum i n cazul accidentelor care
au produs invaliditate temporar de munc angajailor la persoane fizice, ori
Inspecia muncii, n cazul accidentelor colective i al incidentelor periculoase,
care prezint un grad ridicat de complexitate.
Procesul verbal de cercetare constituie un mijloc de prob, pe baza lui
stabilindu-se persoanele vinovate de neluarea unor msuri de protecie a muncii.
Conform Normelor metodologice, cercet[rile se ncheie n 7 zile, n cazul
accidentelor urmate de vtmri grave de la data producerii acestora i n cel
mult 10 zile de la comunicarea accidentului mortal, colectiv, a celui n care sunt
persoane date deisprute i a incicentului periculor.
Dosarul cercetrii trebuie s cuprins (:
a) opisul actelor aflate la dosar;
b) procesul verbal de cercetare;
c) schie, fotografii referitoare la eveniment;
d) declaraia accidentatului, n cazul accidentului urmat de
incapacitate temporar de munc sau de invaliditate;
e) declaraiile martorilor;
f)

declaraiile

prevederilor legale;

persoanelor

rspunztoare

de

nerespectarea

g) copii de pe actele i documentele necesare pentru elucidarea

mprejurrilor i a cauzelor evenimentului;
h) alte documente, declaraii necesare pentru a determina caracterul
accidentului;
i) formularul pentru nregistrarea accidentului de munc
Dosarul mai poate cuprinde: expertize tehnice, actul de constatare medicolegal, n cazul accidentului mortal, copii de pe certificatele de concediu
medical.
Dosarul de cercetare a evenimentelor se ntocmete
n dou exemplare, pentru accidentele mortale, inclusiv pentru persoanele date
disprute, pentru accidentele colective i pentru cele care au produs inveliditate,
confirmate prin decizie, din care exemplarul original se nainteaz organului de
urmrire penal, iar un exemplar se pstreaz la Inspectoratul Teritorial de
Munc care a fcut cercetarea;

11.Legea RM SSMsi sfera ei de actiune.

Legii securitii i sntii n munc nr. 186 din 10 iulie 2008
Domeniul de aplicare
(1) Dispoziiile prezentei legi se aplic n toate domeniile de activitate att
publice, ct i private.
(2) Dispoziiile prezentei legi se aplic:
a) angajatorilor;
b) lucrtorilor;
c) reprezentanilor lucrtorilor;
d) persoanelor care solicit angajarea n cmpul muncii, aflate n unitate cu
permisiunea angajatorului, n perioada de verificare prealabil a aptitudinilor
profesionale;
e) persoanelor care desfoar munc neremunerat n folosul comunitii sau
activiti n regim de voluntariat;

f) persoanelor care nu au contract individual de munc ncheiat n form

scris i pentru care dovada clauzelor contractuale i a prestaiilor efectuate se
poate face prin orice alt mijloc de prob;
g) persoanelor care, pe durata ispirii pedepsei n locuri de detenie, lucreaz
n atelierele instituiilor penitenciare sau la alte locuri de munc;
h) omerilor, pe durata participrii acestora la o
profesional.

form de pregtire

(3) Prezenta lege nu este aplicabil dac unele caracteristici inerente anumitor
activiti specifice forelor armate, poliiei sau serviciilor de protecie civil snt,
n mod inevitabil, n contradicie cu dispoziiile ei. n acest caz, securitatea i
sntatea lucrtorilor se vor asigura inndu-se cont, n msura posibilitii, de
dispoziiile prezentei legi.

12.Organele de stat de supraveghere si control in domeniul SSM.

Coordonarea securitii i sntii n munc
(1) Ministerul Economiei i Comerului este organul central de specialitate al
administraiei publice care coordoneaz securitatea i sntatea n munc.
Ministerul Economiei i Comerului are urmtoarele atribuii principale n
domeniul securitii i sntii n munc:
a) organizeaz elaborarea proiectelor de acte normative privind securitatea i
sntatea n munc i, dup consultarea patronatelor i sindicatelor, le nainteaz
Guvernului spre aprobare;
b) asigur monitorizarea aplicrii legislaiei privind securitatea i sntatea n
munc;
c) organizeaz elaborarea instruciunilor-cadru de securitate i sntate n
munc pentru anumite ocupaii sau pentru desfurarea unor lucrri complexe;
d) avizeaz proiectele de instruciuni-cadru de securitate i sntate n munc;
e) asigur publicarea anual a informaiei privind msurile luate n realizarea
politicii statului n domeniul securitii i sntii n munc, privind accidentele
de munc i bolile profesionale;
f) asigur ntreinerea de legturi cu reeaua internaional de informare n
domeniul securitii i sntii n munc;
g) reprezint statul n relaiile internaionale n domeniul securitii i sntii
n munc.

Ministerul Sanatatii:
a) coordoneaz activitatea de medicin a muncii la nivel naional; b)
elaboreaz sau avizeaz reglementri pentru protecia sntii n relaie
cu mediul de munc, pentru promovarea sntii la locul de munc,
precum i pentru medicina muncii; c) supravegheaz starea de sntate a
lucrtorilor; d) asigur formarea i perfecionarea profesional n
domeniul medicinei muncii; e) coordoneaz activitatea de cercetare,
declarare, nregistrare i eviden a bolilor profesionale i a celor legate de
profesiune; f) autorizeaz/avizeaz i controleaz calitatea serviciilor
medicale acordate lucrtorilor la locul de munc; g) colaboreaz cu alte
instituii implicate n activiti cu impact asupra sntii lucrtorilor;

Inspectia muncii:
a) controleaz realizarea programelor de prevenire a riscurilor profesionale;
b) solicit msurtori i determinri, examineaz probe de produse i de
materiale n uniti i n afara acestora, pentru clarificarea unor
evenimente sau situaii de pericol; c) dispune sistarea activitii sau
scoaterea din funciune a echipamentelor de munc, n cazul n care
constat o stare de pericol grav i iminent de accidentare sau de
mbolnvire profesional i sesizeaz, dup caz, organele de urmrire
penal; d) cerceteaz evenimentele conform competenelor, avizeaz
cercetarea, stabilete sau confirm caracterul accidentelor; e)
coordoneaz, n colaborare cu Institutul Naional de Statistic i cu
celelalte instituii implicate, dup caz, sistemul de raportare i eviden a
accidentelor de munc i a incidentelor, iar, n colaborare cu Ministerul
Sntii Publice, sistemul de raportare a bolilor profesionale sau legate
de profesie; f) analizeaz activitatea serviciilor externe prevzute la art. 8
alin. (4) i propune retragerea abilitrii, dup caz; g) raporteaz
Ministerului Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei situaiile deosebite
care necesit mbuntirea reglementrilor din domeniul securitii i
sntii n munc; h) furnizeaz informaii celor interesai despre cele
mai eficace mijloace de respectare a legislaiei din domeniul securitii i
sntii n munc.

13.Responsabilitatea pentru incalcarea legislatiei de SSM.

1) Neluarea vreuneia dintre msurile legale de securitate i sntate n munc de
ctre persoana care avea ndatorirea de a lua aceste msuri, dac se creeaz un
pericol grav i iminent de producere a unui accident de munc sau de
mbolnvire profesional, constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de

la un an la 2 ani sau cu amend. (2) Dac fapta prevzut la alin. (1) a produs
consecine deosebite, pedeapsa este nchisoarea de la un an la 3 ani sau amend.
(3) Fapta prevzut la alin. (1) svrit din culp se pedepsete cu nchisoare de
la 3 luni la un an sau cu amend, iar fapta prevzut la alin. (2) svrit din
culp se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la un an sau cu amend.
Art. 38.
- (1) Nerespectarea de ctre orice persoan a obligaiilor i a msurilor stabilite
cu privire la securitatea i sntatea n munc, dac prin aceasta se creeaz un
pericol grav i iminent de producere a unui accident de munc sau de
mbolnvire profesional, constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de
la un an la 2 ani sau cu amend. (2) Dac fapta prevzut n alin. (1) a produs
consecine deosebite, pedeapsa este nchisoarea de la un an la 3 ani sau amend.
(3) Dac nerespectarea const n repunerea n funciune a instalaiilor, mainilor
i utilajelor, anterior eliminrii tuturor deficienelor pentru care s-a luat msura
opririi lor, pedeapsa este nchisoarea de la un an la 2 ani sau amend. (4) Faptele
prevzute la alin. (1) i (3) svrite din culp se pedepsesc cu nchisoare de la 3
luni la un an sau cu amend, iar fapta prevzut la alin. (2) svrit din culp se
pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la un an sau cu amend.

14.Garantiile angajatilor in exercitarea dreptului la SSM

Fiecare lucrtor este n drept:
a) s aib un post de lucru corespunztor actelor normative de securitate i
sntate n munc;
b) s obin de la angajator informaii veridice despre condiiile de lucru,
despre existena riscului profesional, precum i despre msurile de protecie
mpotriva influenei factorilor de risc profesional;
c) s refuze efectuarea de lucrri n cazul apariiei unui pericol pentru viaa
ori sntatea sa pn la nlturarea acestuia;
d) s fie asigurat, din contul angajatorului, cu echipament individual de
protecie;
e) s fie instruit i s beneficieze de reciclare profesional n domeniul
securitii i sntii n munc din contul angajatorului;
f) s se adreseze angajatorului, sindicatelor, autoritilor administraiei
publice centrale i locale, instanelor judectoreti pentru soluionarea
problemelor ce in de securitatea i sntatea n munc;
g) s participe personal sau prin intermediul reprezentanilor si la examinarea
problemelor legate de asigurarea unor condiii de lucru nepericuloase la postul

su de lucru, la cercetarea accidentului de munc sau a bolii profesionale

contractate de el;
h) s fie supus unui examen medical extraordinar potrivit recomandrilor
medicale, cu meninerea postului de lucru i a salariului mediu pe durata
efecturii acestui examen.

15.Obligatiunile lucratorilor in domeniul SSM.

Obligaiile lucrtorilor
(1) Fiecare lucrtor i va desfura activitatea n conformitate cu pregtirea
profesional i instruirea sa, precum i cu instruciunile de securitate i sntate
n munc primite din partea angajatorului, astfel nct s nu expun la pericol de
accidentare sau de mbolnvire profesional nici propria persoan i nici alte
persoane care ar putea fi afectate de aciunile sau de omisiunile lui n timpul
lucrului.
(2) Pentru realizarea dispoziiilor alin.(1), lucrtorii snt obligai:
a) s utilizeze corect mainile, aparatele, uneltele, substanele periculoase,
echipamentele de transport i alte mijloace de producie;
b) s utilizeze corect echipamentul individual de protecie pus la dispoziie i,
dup utilizare, s l napoieze sau s l pun la locul destinat pentru pstrare;
c) s exclud deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrar a dispozitivelor
de protecie ale mainilor, aparatelor, uneltelor, instalaiilor, cldirilor i altor
construcii, precum i s utilizeze corect aceste dispozitive;
d) s comunice imediat angajatorului i/sau lucrtorilor desemnai orice
situaie de munc pe care au motive ntemeiate s o considere un pericol grav
pentru securitate i sntate, precum i orice defeciuni ale sistemelor de
protecie;
e) s aduc la cunotin conductorului locului de munc i/sau angajatorului
orice caz de mbolnvire a lor la locul de munc sau orice accident de munc
suferit de ei;
f) s coopereze cu angajatorul i/sau cu lucrtorii desemnai, atta timp ct este
necesar, pentru a face posibil realizarea oricror msuri sau cerine dispuse de
inspectorii de munc sau pentru a da posibilitate angajatorului s se asigure c
mediul de lucru este n siguran i nu prezint riscuri profesionale n activitatea
lucrtorului;
g) s nsueasc i s respecte instruciunile de securitate i sntate n munc.

16.Responsabilitatea intreprinderilor pentru zdruncinarea sanatatii

angajatilor.
Indemnizaia unic n cazul reducerii capacitii de munc sau decesului
lucrtorului n urma unui accident de munc sau a unei boli profesionale
(1) Lucrtorului cruia i s-a stabilit gradul de reducere a capacitii de munc
ca urmare a unui accident de munc sau a unei boli profesionale i se pltete, din
contul unitii care poart vina pentru accidentul de munc sau pentru boala
profesional, pe lng despgubirea stabilit de lege, o indemnizaie unic,
lundu-se ca baz salariul mediu lunar pe ar, pentru fiecare procent de pierdere
a capacitii de munc, dar nu mai puin de un salariu anual al accidentatului.
(2) n caz de deces al lucrtorului n urma unui accident de munc sau a unei
boli profesionale, unitatea care poart vina pentru accidentul de munc sau
pentru boala profesional repar prejudiciul material persoanelor care au dreptul
la aceasta, n modul i n mrimea stabilit de lege, i, n plus, le pltete, din
contul mijloacelor proprii, o indemnizaie unic, lundu-se ca baz salariul
mediu anual al celui decedat, nmulit la numrul anilor complei pe care acesta
nu i-a trit pn la vrsta de 62 de ani, dar nu mai puin de 10 salarii medii
anuale.
(3) Plata indemnizaiei unice prevzut la alin.(1) i alin.(2) se efectueaz
ncepnd cu data de 30 mai 2008.
(4) Dac reducerea capacitii de munc sau decesul lucrtorului a survenit n
urma unui accident de munc nu numai din vina unitii ci i a accidentatului, se
aplic rspunderea mixt conform legii i mrimea indemnizaiei unice se
reduce n dependen de gradul de vinovie a accidentatului.
(5) Indemnizaia unic se pltete persoanelor care au dreptul la aceasta de
ctre unitatea care poart vina pentru accidentul de munc sau pentru boala
profesional, n modul stabilit de Guvern.
(6) n cazul n care unitatea nu dispune de mijloacele respective, plata
indemnizaiei unice se efectueaz, n baza hotrrii instanei judectoreti, din
contul oricror bunuri sau mijloace ale unitii.
(7) Litigiile ce in de achitarea indemnizaiei unice se examineaz de ctre instana
judectoreasc.
17. Microclimatul aerului ZdM.Influenta microclimatului asupra org.
uman.
Prin microclimate se subintelege totalitatea meteorologice
(temperature,umiditatea relative, % viteza miscarii aerului, m/s, presiunea

atmosferica, Pa ;intensitatea iradierii calorice, J/(m3*s)) ,caracteristice pentru un

anumit loc.
La temperature majore ale aerului vasele sangvine de pe suprafata pielii se dilate
si caldura din interiorul corpului se elimana in mediul inconjurator.La
temperature reduse vasele sangvine se contracteaza si in mediul ambient se
elimina mai putina energie termica.
Daca omul se gaseste timp indelungat in conditii termice nefavorabile(
temperature aerului depaseste limitele admisibile), poate avea loc
supraincalzirea sau racirea corpului insotite de anumite efecte negative.
La temperature sporite:
1) Supraincalzirea corpului uman:
a. Starea usoara ,insotita de dureri de cap,ameteli,sete,slabiciune ,transpiratie
excesiva, inrosirea pielii si temperature corpului uman creste pinala la 39
grade.
b. Starea grea (socul termic) insotita de aceleasi simptome dar intr-o stare
mai grava si temperature corpului depaseste 39 grade.Daca angajatul ,
care se gaseste in stare de soc termic nu I se acorda ajutor medical el
poate deceda.Socul trmic prezinta un pericol foarte mare.
2) boala de circei de muschi , care este rezultatul eliminarii indelungate a
sarurilor din corpul uman prin transpiratie abundenta si drept consecinta
dereglarea echilibrului salin.
In conditii de temperature majorate, daca ele n-au adus la dereglarea
termoreglarii , capacitatea de munca scade, starea psihologica se inrautateste ,
creste oboseala din cauza ca organelle interne se alimenteaza mai putin cu singe.
La temperature reduse:
a. Imbolnavirea organelor respiratorii (raceala, pneumanie)
b. Supraracire grava,care duce la somnolenta,pierderea cunostintei si la
deces
c. Boli profesionale de muschi legate cu spasmele vaselor sangvine
(contractarea permanenta a vaselor sangvine irautateste alimentarea
muschilor cu substante necesare)
Umiditatea relativa.Umiditatea relative majorata (>85%) inrautateste
eliminarea caldurii prin evaporare, duce la dereglarea termoreglarii la
temperature majore,multiplica actiunea temperaturii asupra organismului

omului: la umiditate mare, temperaturile majore omul le sezizeaza ca si inca

mai mari, iar temperaturile reduse le sesizeaza ca si mai mici.
Umiditattea relative scazuta (<18%) duce la uscarea mucoasei, cee ace
provoaca dereglarea functiilor organelor respiratorii si organelor de vedere.
Viteza miscarii aerului.Miscarea aerului in incaperi este un factor
considerabil, care actioneaza asupra starii termice a angajatilor.La
temperature sporite ale aerului miscarea lui este binevenita in limitele de la
0.2 pina la 1.0 m/s dar numai daca temperature lui nu depaseste 36 . La
temperaturile aerului mai mare decit 40 miscarea aerului are actiuni
negative asupra organismului uman.La temperature joase miscarea aerului cu
o viteza mai mare de 1.5 m/s este foarte periculoasa deoarece poate duce la
supraracirea locala (la schimbarea configuratiei muschilor)
18.Principiul de normare a microclimatului aerului ZdM.
Din cele spuse rezulta ca omul se simte normal, in conditii de confort, cind
parametrii microclimei sunt in careva limite.In conformitate cu GOST
12.1.005-88(tab.1)sunt stabilite conditiile meterologice optime si admisibile
pentru zona de lucru in incaperi,in functie de:
1. Periada anului care poate fi:
a. Rece, cu temperature medie zilnica (24 ore)a aerului din afara incaperii
mai jos de +10
b. Calda, cutemperatura medie zilnica a aerului din afara incaperii +10
si mai sus;
2. Categoria lucrului fizic ,care in functie de eforturile fizice depuse se
divizeaza in 3 categorii: I-categoria usoara, II-medie, III-grea. Primele 2
categorii

Conditiile meteorologice optime sunt o imbinare a parametrilor

microclimei,care,actionind systematic si timp indelungat asupra organismului
uman,asigura starea termica si fuctionala normal a lui.Ele asigura senzatia
confortului termic si creeaza conditii pentru capacitatea de munca sporita.

Conditiile meteorologice admisibile sunt o imbinare a parametrilor

microclimei, care, actionind systematic sit imp indelungat asupra
organismului uman, pot provoca schimbari in starea termica si functionala a

lui, ce se normalizeaza sit rec intr-un timp relative scurt.Duc la incordari ale
mecanismului de termoreglare, se simte un disconforttermic, inrautatirea
starii psihologice, reducerea capacitatii de munca, dar nu duc la schimbari in
starea sanatatii.Conditiile admisibile sunt elaborate pentru cazurile cind
cerintele tehnologice tehnice sau economice nu permit asigurarea conditiilor
optime.

Daca parametrii masurati ai microclimei difera de valorile optime ,atunci

pot fi luate urmatoarele masuri de protective,a angajatilor sau de normalizare
a microclimatului:
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
h.
i.
j.

Ventilarea
Conditionarea aerului
Mecanizarea si automatizarea proceselor tehnologice
Dirijarea de la distanta
Racirea utilajului
Termoizolarea
Ecranarea
Incalzirea incaperilor
Optimizarea timpului de munca si odihna
Folosirea mijloacelor de protective individuala (imbracaminte speciala,
palarii din material termoabsorbant,incaltaminte speciala)
k. Aprovizionarea cu apa salina.

19.Substantele daunatoare>Clasificarea.Masurile si mijloacel de protectie

gaze0.01 %.In cimpul muncii un sir de procese tehnologice sunt insotite de
degajari de diferite substante sub forma de gaze,vapori,particule solide si
lichide,care actioneaza daunator asupra organismului uman.Vaporii si gazelle
formeaza cu aerul amestecaturi, iar particulele solide si lichide-aerozoli ,care se
divizeaza in:
fum-particule solide cu dimensiuni 1 m
preafuri-particule solide >1 m
ceata-particule solide 10 m
Tipul de degajari depinde de procesul tehnoogic,substantele intermediare
folosite si produsul final.Astfel ,fumul se formeaza la arderea

carburantilor,gazelle-la prelucrarea termica a materialelor, prafurile la

prelucrarea materialelor pulverulente,metalelor etc.
O mare parte din substantele daunatoare patrunzind in organismal uman prin
diferite cai (prin caile respiratorii,piele si singe,prin stomac cu produsele
alimentare) se dizolva in mediul biologic (singe,saliva,limfa) ,intra in reactie cu
el si schimba functiile fiziologice ale luui.Rezultatult acestei actiuni este
otravirea organismului ,pericolul caruia depinde de durata actiunii,concentratiei
si tipul substantei.
Conform caracterului actiunii asupra organismului uman, substantele nocive se
impart in :
1. General toxice (duc la intoxicarea organismului intreg) :
CO,Pb,benzol,trioxide de arseniu etc.
2. Iritante (irita caile respiratorii si musculoase ) :
ammoniac,Cl,ozon,acetona, hidrogenul sulfurat etc.
3. Alergene: solvent pe baza nitro , formaldeghida etc
4. Mutagene (schimba informatia genetica) :Pb,Hg, substante radioactive
etc.
5. Cancerogene:Ni ,asbest,oxizi de crom etc.
6. Care duc la schimbarea functiei reproductive a organismulul uman :
miercur,sterol,substante radioactive etc.
In conformitat
Cu gradul de pericol toate substantele nocive se divizeaza in 4 clase
confosrm STAS (GOST 12.1.007-76)
Clasa 1 extreme de periculoase (Pb,miercur ,ozon,etc) CMA<0.1mg/m3
Clasa 2 inalt periculoase (Cl, oxizi de azot,acid sulfuric etc.) CMA0.11.0 mg/m3
Clasa 3 moderat periculoase (oxid de sulf,xilol,toluoi etc) CMA-1.1.10
mg/m3
Clasa 4- putin periculoase (acetone,benzina,ammoniac etc) CMA >10 mg/m3
Daca concentratia depaseste normativele ,trebuie de luat masuri de
protective.Metodele de protective pot fi urmatoarele:
1. Ventilarea
2. Curatirea aerului

3.
4.
5.
6.

Ermetizarea utilajului unde se degaja substante nocive

Mecanizarea si automatizarea proceselor tehnologice
Inlocuirea substantelor nocivecu alte substnte mai putin nocive
Folosirea mijloacelor de protective individuala: masti antigaz,
respiratoare,ochelari de protective,manusi de latex,manusi biologice
(paste si crme care acopera pielea), halite de cauciuc.

Mastile antigaz pot fi folosite numai n cazul cind se cunoaste ce substanta se

degaja in aerul zonei de lucru.Daca nu se cunoaste substant degajata, atunci pot
fi folosite mastile antigaz izolante.

20.Praful de productie.Clasificarea.Masuri si mujloace de protectie

Un sir de procese tehnologice in constructii , industria materialelor de
constructive si in alte domenii ale industriei sunt insotite de formarea si
raspindire in mediul de productie a prafului care influienteaza negative asupra
organismului uman si indeosebi asupra organelor respiratorii.Praful de productie
influienteaza negative nu numai asupra organismului uman,adesea el
inrautateste mediul de productie (vizibilitatea, orientarea) in limetele zonei de
lucru, duce la uzarea rapida a pieselor si agregatelor supuse frecarii.Afara de
aceasta,praful de electricitate static.Praful se formeaza in timpul
maruntirii,macinarii, fractionarii diferitelor materiale; la transportarea
,incarcarea si descarcarea materialelor pulverulente; la pregarirea suprafetelor
constructiilor pentru izolare si finisare;in timpul executarii executarii lucrarilor
de terasament;la demolarea constructiilor si instalatiilor etc.
Gradul de influenta a prafului asupra organismului uman depinde de
proprietatile lui fizico-chimice, toxicitate,dispersitate si concentratie.Dupa
provinienta praful poate fi de origine organica si combinat.
Praful organic ( de origine animal si vegetala) praful de lemn ,hirtie ,lina,
grine, textile etc.
Praful neorganic (mineral) praful de ciment , ipsos, cuart , calcar ,azbest,
precum si prafurile metalice.
Praful combinat (de origine organica +neorganica) se formeaza in industriile
unde se prelucreaza sau se folosesc in acelasi timp material organice si
neorganice.
Conform gradului de dispersitate prafurile se impart in 2 grupe:

a. Praf vizibil dimensiunile particulelor mai mari de 10 m

b. Praf invizibil dimensiunile particulelor mai mici de 10 m
Conform nocivitatii prafurile pot fi :
a. Inerte (funinginea ,praful de zahar etc)-care constau din substante fara
actiunea toxica asupra organismului uman
b. Agresive (praful de plumb ,arseniu etc) care poseda proprietati toxice.

Protectia de prafuri se efectueaza printr-un sir de masurari si

procedee;amplasarea depozitelor de material
pulverulante,concasoarelor,ciururilor si altor utilaje ce scot praf izolat de alte
locuri de munca in partea opusa directiei dominante a vinturilor ,mecanizarea
complexa si automatizarea proceselor de productie insotite de praf cu control si
dirijare automata sau comunicatiilor,amplasarea lor in afara zinelor de
lucru;inlocuirea procedeelor uscate de prelucrare a materialelor ce scot praf cu
procedee umede ,daca permite procesul tehnologic;amenajarea instalatiilor
aspirative locale in locurile de formare a prafului (utilaje,aparate etc); blocarea
automata a demaroarelor instalatiilor tehnologice si utilajului sanitarotehnic;desprafuirea hidraulica.Aceste metode ,mijloace tehnice si procedee
poarta in caracte de protective colectiv atit a muncitorilor cit si a utilajului de
productie.
Pentru asigurarea purirarii aerului in zona de munca (spatial cu inaltimea de 2
m de la nivelul pardoselei sau podinei pe care sunt amplasate locurile
permanente sau vremelnice de lucru) se prevad de regula un sir de masuri de
desprafuire: la macinarea uscana a materialelor se instaleaza captoare de praf;se
organizeaza transportaeea pneumatica a produsului final;se asigura aspirarea
prafului direct din locurile de formare etc.
In cazul cind metodele de desprafuirea a aerului zonei de munca nu asigura
micsorarea concentratiei prafului pina la valoarea admisibila sau curatatea
mediului aerian este imposibila sau neefectiva (lucrarile de incarcare-descarcare
a materialelor pulverulente,transportarea lor et.) pentru protectia vremelnica a
organelor omului sunt folosite haine special si mijloace individuale de
protective.
Imbracamintea speciala trebuie sa protejeze corpul angajatorului de actiunea
nefavorabila a factorilor mediului de natura mecanica ,fizica si
chimica.Imbracaminta ,pe linga functiile de protective contra noxelor de

productie,trebuie sa asigure libertatea miscarilor,schimbului termic normal a

organismului cu mediul sis a se curate usor si bine de murdarie,pastrindu-si dupa
aceasta calitatile functionale.
Cele mai periculoase in construtie sunt procesele de lucru cu cimentul
,ipsosul,varul si alt material pulverulante.Pentru protctia organelor de respiratie
sunt folosite diferite mijloace individuale de protective de tipul respiratoarelor.
Respiratorul prezinta prin sine un filtru amplasat pe o semimasca cu sistem de
fixare care o lipeste strins de fata si izoleaza de mediul prafuit numai organelle
de respiratie.
La executarea lucrarilor cu formare excesiva de praf se recomanda folosirea
respiratoarelor filtrante, care ofera o protective sigura ,datorita gradului inalt de
retinere a particulelor fine de praf de catre filte.Filtrele pot fi schimbate usor la
necessitate.Se folosesc ochelari speciali antipraf.Pentru protectia corpului sunt
folosite folosite costume si combenizoane contra prafului confectionate dintr-o
tesatura speciala,care se curate usor prin scuturare.
21.iluminatul de productie.Marimile de baza ce caracterizeaza iluminatul.
Capacitatea inalta a lucrului visual si productivitatea muncii sunt strins legate
de iluminatul rational al lucrurilor de munca.Pentru analizatorul visual
diversitatea lumii inconjuratoare este reprezentata de deosebirile lucrurilor si
obiectelor , caracterizate de dimensiunii, culoare, contrast cu fondul si distanta
de la ochi.
Iluminatul este caracterizat de indecii cantitativi si calitativi.Indecii cantitativi
sunt: fluxul de lummina,intensitatea luminii ,iluminarea si luminanta.
Fluxul de lumine () este puterea iradierii luminiase ipreciate dupa senzatia
de lumina de catre ochiul in stare normal a omului.
Dreotu unitate de masura a fluxului de lumimna este acceptat lumenul
(lm).Spre exemplu, fluxul de lumina a nuni bec de incandescenta cu putere de
25 W la tensiunea de 220 V alcatuieste 200 lm.
Repartizarea fluxului de lumina in diferite directii poate fi heuniforma.Astfel, in
proiectoare se atinge o concentratie maxima a fluxului de lumina dea-a lungul
axei proiectorului; analogic fluxul de lumina se concentreaza in faruri,lantern
etc.
INtensitatea luminii 1 este raportul dintre fluxul de lumina si unghiul solid
, in limitele caruia fluxul de lumina se repartizeaza uniform.

I= /.
Drept unitate a intensitatii luminii este acceptata luminarea internationalkandela (kd), determinarea de sursa de lumina etalon.
Iluminarea E raportul dintre fluxul de lumina si aria suprafetei
iluminatoare S.
E= /S.
Unitatea de masura a iluminarii este luxul (lx), 1lx=1/m/1m2.Iluminarea
suprafetei nu depinde de proprietatile ei fotometrice.Calitatea iluminarii de
productie este caracterizata de iluminarea suprafetelor si sectoarelor de lucru.
Luminanta (B) caracterizeaza iradierea suprafetei ce lumineaza sau refracteaza
intr-o anumita directive.Aceasta valoare fotometrica este nemijocit receptionata
de ochi.Numeric ea este egala cu puterea luminii unei unitati de suprafata:
B=I/S.
Drept unitate de luminanta este acceptata luminanta unei astfel de surse ,care
iradiaza de pe 1m2 de suprafata luminoasa lumina cu puterea de o candela (1
kd).
Coeficientul de reflectare ( ) caractrizeaza capacitatea suprafetei de a reflecta
fluxul de lumina ce cade asupra ei.Se determina ca raportul fluxului de lumina
reflectat catre fluxului de lumina ce cade pe suprafata data
= ref/ cad
Unde ref-fluxul de lumina reflectat de suprafata;
caf=fluxul de lumina ce cade pe suprafata
Indicii calittivi ai iluminatului sunt: coeficientul de pulsatie,indicele de orbire si
discomfort, component spectrala a luminii.Pentru aprecierea conditiilor lucrului
visual exista urmatoarele caractristici: fondul,contrastul obiectului cu fondul
vizibilitatea obiectului.
22.Felurile de iluminat. Normarea.Cerinte fata de iluminat.
Exista 3 tipuri de iluminat de productie: natural (creat de lumina directa si
reflectata a cerului), artificial (cind sint folosite doar surse artificiale de lumina)
si combinat (cind iluminatul natural neindestulator este completat de cel
artificial).

Iluminatul natural poate fi lateral, prin ferestre, in peretii exterior, superior, prin
lucarne de diferite tipuri si constructii si combinat, prin ferestre si lucarne.
Folosirea unei sau altui system de iluminat depinde de destinatia functionala si
de dimensiunile incaperii, situarea ei in planul cladirii precum si de
particularitatile climaterice ale localitatii.
Dupa realizarea constructive iluminatul artificial poate fi de 2 sisteme: general si
combinat, atunci cind la iluminatul general se adauga cel local, care
concentreaza fluxul de lumina nemijlocot la locurile de munca.
Dupa destinarea functionala iluminatul artificial se imparte in urmatoarele
tipuri: de lucru, de avarie, de evacuare, de paza, de serviciu.
Iluminatul de lucru este obligatoriu in toate incaperile si pe teritoriile illuminate
pt asiguratea lucrului normal, deplasarea oamenilor si miscarea transportului.
Iluminatul de avarie este prevazut pt continuarea lucrului in acele cazuri, cind
deconectarea iluminatului de lucru (In cazul avariilor) si in legatura cu aceasta
dereglarea deservirii normale a utilajului poate duce la incendii, explozii,
intreruperea lucrului a astfel de obiecte cum ar fi statiile electrice, punctele de
dispecerat, instalatiiel de pompare a apei si alte incaperi.
Iluminatul de evacuare trebuie prevazut pt ecacuarea oamenilor din incaperi la
deconectare de avarie a iluminatului de lucru in locurile periculoase pt trecerea
oamenilor, pe scari, dea lungul trecerilor de baza ale incaperior industirale in
care lucreaza mai mult de 50 oameni.
Problema principala a iluminatului crearea celor mai bune conditii pt lucrul
visual. Aceasta problema poate fi rezolvata numai de un system de iluminat,
care satisfice urmat. Cerinte:
Iluminarea la locul de munca trebuie sa corespunda caracterului lucrului
visual care este determinat de urmatorii 3 parametri: obiectul de
distingere, fondul si contrastul obiectului.
Este necesara asigurarea uniformitatii indestulatoare a luminantei pe
suprafata de lucru, precum si in limitele spatiului inconjurator.
Pe suprafata de lucru nu se admit aubre puternice. Prezenta lor creaza
cimpuri cu diferite luminante, denatureaza formele si dimensiunile
obiectelor de distingere cee ace duce la scaderea productivitatii muncii si
sporirea oboselii organelor vizuale.

 In cimpul de vedere nu se admit sclipirile, cum directa asa ri reflectata.

Sclipirile provoaca fenomenul orbirii cee ace duce la inrautatirea
vizibilitaii obiectelor.
Valoarea iluminarii trebuie sa fie const. in timp.
E necesar de a allege directia optima a fluxului de umina , cee ace permite
in unele cazuri de a cerceta suprafetele interioare ale detaliilor.
Enecesar de a allege component spectrala a luminii, aceasta cerinta este
deoebilt de important apt transmiterea corecta a culorilor.
Toate elem. Instalatiilor de iluminat luminatoare, panouri collective,
trasformatoare de reducere, retele trebuie sa fie durabile, nepericuloase
din p. de vedere al electrocutarii, sa nu cauzeze incendii sau explozii.
Instalatia trebuie sa fie comoda si simpla in exploatare, sa corespunda
cerintelor estetice.
Iluminatul natural este caracterizat de faptul ca iluminarea create de el se
schimba in limite extreme de largi. Aceste schimbari sint consitionate de
perioada zilei, anului. De aceea iluminatul natural cantitativ nu poate fi dat prin
valoarea iluminarii.

Normarea iluminatului artificial, ca si a celui naturat, se efectueaza in

conformitate cu NRC. Iluminatul artificial este apreciat dupa iluminarea
suprafetei date. La aprecierea iluminatului se ia in consideratie caracterului
lucrului visual, contrstul obiectului cu fondul, fondul si sistemul de iluminat.
Caracterul lucrului visual este determinat de dimensiunea obiectului. Sunt
stabilite 8 categorii si 4 subcategorii ale lucrarilor in dependenta de gradul de
incordare vizuala.
23.Sursele de zgomot si vibratie si clasificarea lor
Sursele vibratiilor sunt : compresoarele; pompele;elementele sistemelor de
ventilatie;conductele de lichide,gaze,prafuri ;diferite instalatii de macinat si
maruntit;montoare electrice si alt utilaj tehnologic.
In constructive si industria materialelor de constructive sursele vibratiei pot fi
grupate in felul urmator:
1. Masini de constructive mogile-excavatoare,buldozere,tavalugi,macarale
de diferetie tipuri si constructii,instalatii de impintat piloti cu ciocane
Diesel electrovibratoare,compresoare mobile

2. Masini pentru pregatirea ,distribuirea si compactarea betonuluimalaxoare,instalatii dozatoare,bucnare de distributie cu vibratoare

electrice,vibratoare de fuprafata si adincime ,turnatoare de beton, instalatii
pentru fasonarea elementelor cu goluri prin vibrare etc.
3. Instrumente mecanizate de mina cu motoare electrice pneumatice.
24. Influenta zgomotului si vibratiei asupra organismului uman.
Caracterul actiunii vibratiei este determinat de nivelurile parametrilor, de
spectrul frecventelor si particularitatile fiziologoce ale corpului uman. Vibratia
locala de intensitate mica poate avea o influenta pozitiva asupra organismului
omului: restabilirea schimbarilor trofice, imbunatatire starii functionale a
sistemului nervos central, accelerarea cicatrizarii ranilor s.a. La cresterea
intensitatii oscilatiilor si duratei actiunii lor apar schimbari, care intr-un sir de
cazuri duc la dezvoltarea patologiei profesionale boala vibratiei.
In conditii de productie masinile de mina cu nivelul maxim al vibrivitezei in
bandele frecventelor joase(pina la 35 Hz) duc la patologia vibrationala cu afectarea
prioritara a aparatelor neuromuscular si locomotor.
La manifestarile de baza ale patologiei vibrationale se refera dereglarile
neurovasculare ale miinilor, insotite de boli acute dupa lucru si noaptea, scaderea
sensibilitatii pielii, slabiciuni in palmele miinilor. Paralele se dezvolta schimbari in
muschi si oase, precum si dereglari ale sistemului nervos precum nevrozele.
Una din primele simptome ale patologiei vibrationale la operatorii ce lucreaza
cu masini de mina se considera schimbarea analizatorului epidermic- cresterea
pagului vibrosenzitiv .
Cele mai caracteristice manifestari ale patologiei vibratiei sunt considerate
dereglarile neurovasculare ale membrelor superioare. Ele se manifesta clar in
schimbarile asigurarii cu singe a tesuturilor antebratului, degetelor.
Vibratia generala de frecventa joasa duce la traumarea discurilor coloanei
vertebrale si a tesuturilor osoase, deplasarea organelor abdominale, schimbarea
ritmului musculaturii stomacale si intestinale etc.
Actiunea indelungata a vibratiei generale poate duce la dezvoltarea bolii
vibratiei. Pentru tabloul clinic al eisunt caracteristice fenomenele polinevritei
vegetative periferice, iar la formele accentuate schimbari ale aparatului
vestibular.
Caracteristicile fundamentale ale unui zgomot sunt:
- Nivelul de decibel;
- Continutul de frecventa;
- Durata totala si variatia nivelului in timp.

In functie de nivelul de intensitate, apar mai multe tipuri de efecte ale zgomotului
asupra executantului.
Zgomotul unui agregat reprezinta fenomene acustice utile, care trebuie sa se
detaseze de un fond sonor parazit, pentru a putea constitui semnale sonore
informative despre modul de functionare a utilajelor. In caz contrar executantul
posibil sa nu poata sesiza la timp o dereglare generatoare de accidente de munca.
Surditatea profesionala are un debut insidious, cu dificultati in perceperea
sunetelor slabe cu frecvente inalte, cu importanta in comunicarile verbale curente.
Dupa un timp vocea normal nu mai este perceputa decit la mica distanta.
Primul semn care marcheaza starea de exceptie datorita zgomotului este
cefaleea, insotita de greata, mai ales pe fondul unei distonii neurovegetative.
Dintre simptomele cele mai frecvente este oboseala. Starea de oboseala
nejustificata de alte cauze, persista in absenta oricaror altor semne clinice.cu toata
aparenta unei stari fiziologice normale, poate aparea o scadere ponderabila
importanta, cu o etiologie imposibil de precizat in afara agresiunii sonore.
25. Clasificarea zgomotului. Caracteristicile fizice si psihologice ale zgomotului.
Dupa caracteristicile temporare zgomotele se impart in constant si variabile.
Zgomote constant se considera acelea, la care nivelul sunetului p edurata intregului
schimb de munca se schimba nu mai mult decit cu 5 dB.
Zgomote variabile se considera acelea, la care nivelul sunetului pe durata
schimbului de munca se schimba mai mult decit cu 5 dB.
Zgomotul variabil la rindul sau, poate fi:
-oscilator in timp nivelul sunetului permanent se schimba in timp;
-intrerupt nivelul sunetului brusc scade pina la valoarea de fond, iar durata actiunii
zgomotelor ce ce depasesc valoarea de fond este mai mare de 1 secunda;
-impulsiv zgomot ce consta din una sau mai multe semnale sonore cu durata mai
mica de 1 secunda.
Caracteristicile fizice ale sunetului sunt: frecventa, intensitatea, presiunea Sonora.
Caracteristicile psihofiziologice sunt: intervalul de frecventa, volumul sonor si
nivelul volumului sonor.

26. Vibratie. Felurile si categoriile vibratiilor. Parametrii vibratiilor.

Oscilatoriu se considera orice process, care se deosebeste printr-o multipla si
succesiva crestere si descredtere in timp a parametrului ce il caracterizeaza.

Procesele oscilatorii care au loc in sistemele mecanice se numesc oscilatii

mecanice sau vibratii.
Clasifiarea vibratiilor:
-dupa modul de transmitere asupra organismului uman a osciatiilor, vibratia se
imparte in generala si locala.
Vibratia generala se transmite prin suprafetele de sprijin ale omului ce sede sau
sta, iar virbatia locala se transmite prin miini (de la masinile de mina electrice
sau pneumatice, panouri de comanda).
Conform caracterului spectrului vibratiile se impart in:
-Vibratii de banda ingusta, la care parametrii controlati 1/3 de octava a
frectentelor depasesc valorile din treimile megiese de octava cu mai mult de 15
dB.
-Vibratii de banda lata, care nu corespund cerintei mai sus indicate.
Conform frecventei, vibratiile se impart:
-De frecventa joasa cu prevalarea nivelelor maxime in octavele de 8 si 16 Hz
(locala), 1 si 4 Hz (generala).
-De frecventa medie- 31,5 si 63 Hz (locala), 8 si 16 Hz (generala).
Conform caracteristicilor temporare vibratiile locale se impart in:
- Continue, pt care valoarea vibro-vitezei se schimba nu mai mult de 2 ori
(6 dB) pe o durata mai mare de 1 min.
- Variabile, pt care valoarea vibrovitezei se shimba mai mult de 2 ori (6 dB)
la durata observatiei mai mare de 1 min.
Vibratiile variabile se impart in:
-oscilatorii in timp pt care valoarea vibrovitezei permanet se schimba in timp.
- intrerupte, cind contactul operatorului cu vibratia in procesul muncii se
intrerupe, iar intervalele de contact cu vibratia sint mai mari de 1 sec.
- impulsive, care constau din una sau citeva actiuni vibratorii (de ex.
Lovituri) cu durata actiunii mai mica de 1 sec.
Conform sursei de provenienta, vibratiile locale pot fi de la:
-masini de mina cu motor, organe de dirijare cu masinile si utilajul
-unelte de mina fara motor (ciocane de redresare de diferite modele) si de la
detaliile prelucrate.
Vibratia genrala conform sursei de provenienta se imparte in urmatoarele
categorii:
Categoria I vibratia de transport, care actioneaza asupra muncitorilor,
masinilor autopropulsate a unitatilor de transport la miscarea pe terenuri,
cimpii si drumuri. Sursele vibratiei de transport: tractoare, masini agricole,
autocamioane, tavaluge, screpere, greidere, transport minier.

Categoria II vibratia de transport tehnologica care actioneaza asupra

muncitorilor masinilor cu rute limitate, pregatite in prealabil in hale, terenuri
de productie. Sursele acestei categorii de vibratii: excavatoare (inclusive
excavatoare cu motor), macarale industrial si de constructive, masini pt.
incarcarea cuptoarelor in industria siderurgica, combine miniere, instalatii de
foraj, transportul industrial intern, masini miniere de incarcare.
Categoria III vibratia tehnologica care actioneaza asupra omului la locurile
de munca ale masinilor stationare sau care se transmite la locurile de munca
ce nu poseda surse proprii de vibratii. Sursele virbatiei tehnologice: strunguri
de prelucrare a lemnului si metalului, utilajul de forjarie, masini de turnat,
masini electrice, instalatii electrice stationare, ventilatoare, strunguri de foraj,
masini pt. vitarit, curatarea si sortarea grinelor (inclusive uscatoriile), utilajul
industriei materialelor de constructive (exclusive turnatoarele de beton),
instalatiile industriei chimice si petrochimice.
Vibratia generala de categoria III dupa locul de actiune este impatrita in
urmatoarele tipuri:
a) La locurile permanente de munca ale incaperilor industriale din
intreprinderi
b) La locurile de munca din depozite, in cantine, incaperi de menire sociala,
incaperi de serviciu si alte destinatii, unde lipsesc masinile ce produc
vibratii.
c) La locuriel de munca in incaperile administrative, birouri de constructie,
laboratoare, centre de calcul, puncte medicale, incaperi de lucru si alte
incaperi pt. muncitorii angajati in activitatea intelectuala.

27. Normarea zgomotului si vibratiei la locurile de munca.

Normarea vibratiilor se executa:
-prin analiza spectrala a parametrului de normare
-aprecierea integral dupa frecventa parametrului de normare
-doza de vibratie
Principalele acte legislative ale normarii igienice a vibratiei sunt: Normele
sanitare si regulile de lucru cu masinile si utilajul ce creeaza vibratie locala si
Normele sanitare cu privire la vibratia locurilor de munca.
Normele sanitare stabilesc: clasificarea vibratiei: metodele aprecierii igienice
a vibratieu, parametrii normati si valorile lor admisibile, regulile sanitare a
lucrarilor cu utilaj vibrant, masurile de baza tehnico-organizatorice si profilacticocurative de limitare a vibratiei

Normare zgomotului se efectuiaza prin 2 metode:

1) Dupa spectrul limita- se normeaza normele presiunii sonore, p-u zgomotul
constant in timp in octavele de frecventa cu frecventa medie geometrica a
octavelor 63, 125, 250, 500, 1000, 2000, 4000, 8000.
2) Dupa nivelul sunetului (dBA) masurat la conectarea caracteristicii de corectie a
frecventei A a sonometrului- se foloseste p-u aprecierea aproximativa a
zgomotului constant si variabil, deoarece in acest caz nu este determinat
spectrul zgomotului. Nivelul sunetului (dBA) este legat de spectrul limita(SL)
prin urmatoarea relatie:
LA=SL+5
28. Masuri de combatere si mijloace de protective de zgomot si vibratii
5.6 Metodele de combatere ale vibratiilor masinilor si agregatelor
Elaborarea masurilor de combatere a vibratiilor trebuie infaptuita in acelasi
timp cu solutionarea problemei de baza a ramurii constructoare de masini
mecanizarea si automatizarea complexa a proceselor. Aplicarea dirijarii de la
distanta cu sectiile si sectoarele de productie va permite rezolvarea complete a
problemei protectiei de vibratii.
In procesele neautomatizate sunt utilizate urmatoarele metode de combatere a
vibratiilor: in sursa de aparitie, in calea de raspindire, micsorarea influentei
negative aa vibratiilor asupra muncitorilor datorita organizarii corespunzatoare a
muncii, precum si prin folosirea mijloacelor individuale de protective si
amasurilor profilacyico-curative.
Metodele de combatere a vibratiilor se bazeaza pe analiza ecuatilor ce descriu
oscilatiile masinilor si agregatelor in conditiile de lucru. Aceste ecuatii sunt
destul de complicate, deoarece orice tip de utilaj tehnologic si elementele lui
constituante sunt sisteme cu multe grade de mobilitate si poseda un sir de
fregvente rezonabile.
Analizind rezolvarea ecuatiei oscilatiilor fortate (aceasta rezolvare este
prezentata in manualele de fizica) cu un singur grad de mobilitate, se poate
conclude, ca principalele metode de combatere a vibratiilor masinilor si
utilajului sunt
1)miscatea vibratiilor prin actiunea asupra sursei de excitare (micsorarea sau
lichidarea fortelor excitante)

2)reglarea de la regimul de rezonanta prin alegerea rationala a masei sau

rigiditatii sistemului oscilatoriu;
3)vibroamortizarea marirea impredantei mecanice aelementelor constructive
oscilatorii prin marirea fortelor de disipare la oscilatiile cu fregventa ,apropiate
de cele rezonabile;
4)atenuarea dinamica a oscilatiilor-unirea unui system la obiectul protejat ,
reactile caruia micsoreaza amplitudinea vibratiei obiectului in punctele de unire
a sistemului;
5)modificarea elementelor constructive ale masinilor si instalatiilor.

In conformitate cu STAS 12.4.046.78 metodele de vibroprotectie pot fi impartite

in metode ce micsoreaza parametrii vibratiei,actionind asupra sursei de exitare si
metode care micsoreaza parametrii vibratiei in cuile de raspindire de la
sursa.Ultimele include metodele 2,3,4 din clasificarea data mai sus .
Combaterea vibratiei prin actiunea asupra sursei de excitare.La construirea
masinilor si proiectarea proceselor tehnologice prioritate vor avea acele scheme
cinematice la care procesele dinamice,provocate de lovituri,acceleratii bruste s.a
ar fi excluse sau micsorate la limita. Astfel , inlocuirea mecanismelor cu came
simanivele cu cele cu rotire uniforma si mecanisme hidraulice contribuie
considerabil la micsorarea vibratiilor.La acelasi rezultat duce inlocuirea fotjarii
si stantarii prin presarea , nituirii si stemuirii pneumatice prin nituirea hidraulica
sau sudare.
Ajustarea de la regimul de rezonatata
Pentru slabirea vibratiilor o insemnatate considerabila o are excluderea
regimuriloe rezonabile de lucru, adica indepartarea frecventelor proprii ale
agregatului si partilor lui o component de la frecventa fortata frecventele proprii
ale elementelor constructive sunt determinate sau prin calculul, sau
experimentalla standuri speciale. Calcularea se efectueaza in conformitate cu
valorilecunoscute ale mesei (m) si regiditatii (q) ale sistemului.
Amortizarea vibratiilor.
Este procesul de miscare a nivelului vibratiilor obiectului protejat prin
transformarea energiei oscilatori mecanice a sistemului oscilatoriu dat in energie
termica.

Atenuarea dinamica a vibratiilor

Cel mai des atenuarea este realizata prin instalarea agregatelor pe fundatii
separate. Masa fundatiei se allege astfel ca amplitudinea oscilatiilor talpii
fundatiei pentru orice caz sa nu intreaca valoarea de 0.10.2 mm , iar pentru
instalatii de mare importanta -0.005mm.
Schimbarea elementelor constructive ale masinilor elementelor de constructive
Pentru micsorarea vibratiei in caile ei de raspandire se efectueaza adesea din
contul maririi rigiditatii sistemului (prin includirea nervurilor de rigiditate).
Inacest caz , pe langa schimbarea proprietatilor elastic ale sistemelor oscilatorii
se deregleaza concidenta fazelor oscilatiilor unor suprafete separate se
micsoreaza amplitudinea.
Vibroizolatia
Acest procedeu de protective consta in micsorarea transmiterii oscilatiilor de la
sursa de excitare spre obiectul protejat cu autorul dispozitivelor instalate intre
ele.Vibroizolatia se efectueaza prin includirea in sistemul oscilatoriu al unei
legaturi elastic suplimentare, care impiedica transmiterea vibratiilor de la sursa
de vibratii spre fundatie sau elementele megiese ale constructiilor.
Vibroprotectia active prevede includerea unei surse suplimentarea de energie
care realizeaza legatura inversa a ei de la obiectul izolat catre sistemul de
vibroizolatie si permite reglarea in timp a caracteristicilor ultimei. Aceasta duce
la atenuarea rapida a oscilatiilor in sistemul vibroizolator in cazul actiunilor
exterioare.
Mijloacele individuale de protective in cazul vibratiilor.Organizarea muncii
lucratorilor de profesii cu pericol de vibratie.Aparate de masura si masurarea
parametrilor vibratiilor
In timpul lucrului cu instrumentele mecanizate de mana electrice sau pneumatice
sunt folosite mijloace de protective individuala a mainilor de diferite modele,
precum si captuselile , garniturile, lamelele de vibroprotectie asigurate cu
dispositive de fixare la maini.
Cand se lucreaza cu utilaj vibratoriu se recomanda de a include in ciclul de
munca operatii tehnologice ce nus sunt legate de actiunea vibratiilor.
Muncitorii, la care a fost consemnata boala vibratiei, vremelnic, pana la emitarea
hotararii CEMM (comisia expertilor medicali ai muncii) trebuie sa fie transferati
la lucrari fara vibratii, incordari fizice considerabile si racirea mainilor.

In conditiile vibratiei generale muncitorii vor fi asigurati cu incaltaminte

speciala conform STAS 12.4.024-76.
Masurarea vibratiei se efectueaza in conformitate cu cerintele Standardului
CAER 1931-78 Vibratii. Cerinte generale fata de executarea masurarilor.
Normelor sanitare in vigoare , precum si a standardelor ce limiteaza vibratiile
anumitor tipuri de utilaj tehnologic.Din varietatea aparatelor de masura a
vibratiilor pot fi mentionate aparatele ISV-1 cu filter de banda standard si VIP-2,
precum si aparatele de import ale firmelor Briuli si Kier (Danemarca) si RFT
(Germania).
Metodele de combatere a zgomotului
Cunoscand factorii ce influenteaza asupra presiunii sonore, pentru combaterea
zgomotului pot fi folosite urmatoarele metode si mijloace: 1) metode ethnic
organizatorice; 2)metode architectural planificatoare; 3) mijloace acustice.
Metodele thenic_organizatorice: - folosirea proceselor tehnologice cu zgomot
redus; -controlul automat si dirijarea de la distanta a masinilor si utilajului
zgomotos, -perfectionarea tehnologiilor de deservire si reparative a masinilor si
utilajului; - folosirea masinilor si utilajului cu zgomot redus, schimbarea
elementelor constructive , nodurilor de asamblare, materialului de confectionare;
- stabilirea regimurilor rationale de munca si odihna pentru muncitorii ce
deserves utilaj sau muncesc la intreprinderi cu nivel sporit al zgomotului.
Metodele architectural- planificatoare: -amplasarea rationala, din punct de
vedere acustic , a intreprinderilor , cladirilor si instalatiilor; -amplasarea
rationala a zonelor de productie , utilajuluitehnologic si locurilor de munca; crearea zonelor de protective antizgomot. Mijloacele acustice: a) mijloace de
fonoizolare-imprejmuiri fonoizolatoare ale cladirelor si incaperilor, capote
fonoizolatoare,cabine fonoizolatoare,despartiruri si ecrane acustice; b) mijloace
de vibroizolare-sprijine vibroizolate, captuseli elastic, interval constructive; d)
mijloace de amortizarecu frecare interna ,frecare uscata si frecare vascoasa; e)
tobe de esapament absorbante,reactive si combinate.
In raport cu sursa de
zgomot masurilor de protectie antizgomot pot fi : a) care micsoreaza zgomotul
sau capacitatea de emitere sonora; b)care micsoreaza transmiterea zgomotului
aerian sau structural. In cazul, cand practice este imposibil de micsorat (in
cazul unor lucrari speciale cum sunt : nituirea , taierea metalelor, stantarea,
probarea motoarelor cu ardere interna etc.) sau acest lucru este neefectiv din
punct de vedere economic , pentru prevenirea bolilor profesionale sunt folosite
mijloacele individuale de protectie (bucse, casti, coifuri antizgomot).

29. Ergonomia si cerintele ergonomice fata de organizarea locurilor de

munca
Ergonomia este o stiinta despre acomodarea conditiilor de munca la
posibilitatile functionale ale omului, solutioneaza un sir de problem ce tin de
activitatea de productie: aprecierea sigurantei, acuratetei si a stabilitatii
lucrului operatorului. Ea este legata de toate stiintele care au obiect de studiu
omul si are ca scop crearea unui mediu obiectiv armonios, care ar corespunde
cerintelor material si spiritual ale omului.
La organizarea si locului de munca este necesar de prevazut: mijloace necesare
de protectie de factorii periculosi, masuri care previn sau reduc oboseala
muncitorului amplasarea rationala a panourilor indicatoarelor si a organelor
de dirijare.
La constructia locurilor de munca trebuie de prevazut: prezenta spatiului
suficient pentru executara miscarilor de lucru, asigurarea iluminatului natural
si artificial, asigurarea trecerilor nepericuloase pentru muncitori, asigurarea
suficienta a legaturilor fizice vizuale si auditive dintre muncitor si utilaj precum
si dintre muncitori in procesul executarii unui lucru comun..

30. Pericolul electrocutarii si masurile de profilaxie ale traumatismului

electric
Electrotrauma poate fi rezultatul : atingerii a unei din faze a omului neizolat de
pamint sau atingerii simulatane a doua faze, apropierea omului la distanta
periculoasa in instalatii cu tensiunea mai mare de 1000V, a conectarii omului la
tensiunea de pas in zone de scurgere a curentului la sol, influentii elecricitatii
atmosferice in timpul descarcarilor atmosferice, influentei arcului electric.
Gravitatea electrotraumei depinde de tipul retelei, regimul neutralei schema
conectarii la reteaua electrica gradul de izolare a partilor conductoare fata de
pamint pericolul electrocutarii omului la atingere de reteaua de curent
continuu (380V) se apreciaza identic ca si pentru retelele de curent alternative
(220V).
Masurile de profilaxie: daca accidentatul nu sia pierdut cunestinta atunci este
necesar de ai asigura o liniste complete pina la sosirea medicului sau trebuie
transportat la spital, daca accidentatul sia pierdut cunostinta dar se simpte
respiratia si pulsul, atunci el trebuie culcat pe un asternut moale, descheinduise hainele asigurindui aer proaspat. I se va da sa miroase hidroxid de amoniu

se va stropi cu apa, se vor face frectii pentru incalzirea corpului. Si pina la

sosirea medicului se vor face fara intrerupere respiratie artificiala si masajul
indirect al inimii..

31. Cauzele traumatismului electric in constructive

In urma accidentelor sau determinat uramatoarele cause:
-Incalcarea regulilor de constructive, exploatare si securitate a retelelor
electrice.
-organizarea incorecta a muncii.
-lucrul masinilor de constructii in zonele de protectie a retelelor electrice.
-atingerea partilor metalice ce au nimerit sub tensiune in rezultatul unor defecte
de izolatie.
-folosirea utilajelor electrice defectate.
-repararea conductorului neutru fara deconectarea retelei monofazice.
-executarea lucrarilor in instalatii ce se afla sub tensiune.
-folosind tipuri de cabluri ce nu corespund tensiunilor utilizate.
-lasarea sub tensiune a consumatorilor in timpul liber.
-executarea lucrarilor fara mijloace individuale de protective impotriva
electrocutarilor.
-abandonarea probarii periodice a utilajului electric pentru.
-instruirea necalitativa, controlul intirziat al cunostintelor personalului ce
deserveste instalatiile electrice.
Majoritatea accidentelor se produc in instalatiile cu tensiunea pina la 1000V,
care au o raspindire larga in constructii si sunt deservite de un personal mai
putin calificat.

32. Actiunile curentului electric asupra organismului uman.

Curentul electric provoaca: actiune termica-se manifesta prin arsuri ale unor
sectoarea ale corpului precum si prin inalzirea tesuturilor, vaselor sangvine si a

organelor interne, actiunea electrolitica-se manifesta in descompunerea

plasmei singelui si a altor lichide ale corpului, actiunea biologica-se manifesta
in excitarea tesuturilor provocind contractii involuntarea ale muschilor precum
si in dereglarea proceselor bioelectrice interne strins legate de functiile
principalelor organe vitale (inima, plaminii). Diversitatea curentulu electric
deseori duce la diferite trauma electrice: traume locale - arsuri electrice,
semen electrice, metalizarea pielii, afectiuni mecanice si oftalmia electrica,
traume generale socul electric, moartea clinica, moartea biologica.

33.
Definirea electrotraumei si factorii ce influienteaza rezultatul
electrocutarii.
Electrotrauma ese cauzata de influenta curentului electric sau a arcului
electric, gravitatea ei depinde de tipul retelei, regimul neutralei schema
conectarii la reteaua electrica gradul de izolare a partilor conductoare fata de
pamint.
Acesti factori sunt: puterea curentului electric curentul limita perceptibil este
de 0,61,5mA, curentul limita de retinere este de 1015mA duce la contractii
involuntare, curentl de fibrilatie este de 50..80mA, duce la dereglarea inimii si
plaminilor, curentul de 100mA este considerat mortal. Rezistenta corpului
uman cind pielea este uscata reistenta variaza intre 2000200000ohmi, iar
cind eset umeda sau vatamata rezistenta ei se echivaleaza cu cea a organelor
interne de 500ohmi, in calucule rezistenta se ia de 1000ohmi presupuninduse
cele mai nefavorabile conditii. Durata actiunii curentului influnteaza negative
rezultatul electrocutari. Genul cureantului pina la tensiuni de 500v este curent
alternative (20-100Hz) si este mai periculos decit cel continuu, la curentul
cpmtinuu valorile de prag cresc de citeva ori: curentul perceptibil 6..7mA, de
retinere 5070mA, de fibrilatie 300mA. Fregventa curentului cela mai mare
pericol prezinta in limetele 20-100Hz.. Calea curentului de la mina la picior
este cel mai periculos deorece cuprende un numar mai mare de invelusuri
nervoase.. Starea fiziologica aomului starea sanatatii, gradul de oboseala,
Starea mediului inconjurator - umezeala sporita, prezenta prafului conductibil.

34. clasificarea conditiilor de munca si incaperilor dupa pericolul

electrocutarii
Toate incaperile dupa pericolul electrucuatrii se grupeaza in trei clase:
1. Incaperi cu pericol inalt de electrocutarea care se carracterizeaza prin: umiditatea relative depaseste 75%, prezenta prafului conductibil in aer,
prezenta pardoselelor conductibile, - temperatura inalta timp indelungat
T>30C.
2.incaperi extreme de periculoase caracterizata prin: - umiditate deosebita, mediu chimic activ in care timp indelungat se afla vapori, - prezenta simultana a
doua si mai multe conditii nominalizate la clas 1
3.incaperi fara pericol inalt de electrocutare, in care lipsesc conditiile
enumerate la classele 1-2.. de incaperi.

35protectia de cimpurile elecromagnetice

Problema e ca aceste c?mpuri penetreaza organismele vii. C?mpurile puternice
sunt generate de mai multe lucruri: transformatoare pentru echipament
electronic, toate motoarele electronice, cabluri de ?nalta tensiune, iar ?n casele
noastre, cuptorul cu microunde, calculatoare, televizoare, masini de spalat,
uscatoare de par, ceasuri, frigidere. Acestea pot fi o mare problema, mai ales
daca stam ?n apropierea lor perioade lungi de timp.
Aplicarea de masuri de protectie ?n desfasurarea unor activitati cu surse de
c?mpuri electromagnetice, dintre care se pot mentiona :
Protectia fata de c?mpuri magnetice puternice, constante si de joasa frecventa,
realiz?nd ecrane din materiale feromagnetice care au o permeabilitate ridicata,
ca de exemplu din aliaje fiernichel.
Protectia prin limitarea timpului de expunere, utiliz?nd aparate de avertizare
acustica sau optica.
Protectia prin desfasurarea activitatilor la distanta calculata fata de sursa de
c?mp electromagnetic, se face utiliz?nd relatii empirice ?n care intervin
parametrii sursei radiante.

Protectia prin utilizarea unor ecrane ale locului de munca, ca de exemplu a

unor ?ncaperi formate din plase metalice.
Protectia prin utilizarea unor suprafete reflectorizante ale c?mpului
electromagnetic, ca de exemplu a unor folii metalice.
Protectia prin utilizarea unor halate sau alte articole de ?mbracaminte de
protectie, realizate din tesaturi din bumbac, matase, etc. , ?n structura carora
intrt fire subtiri metalice, care de exemplu formeaza ochiuri de dimensiunile 0,5
0,5 mm.

36mijloace individuale de protectie contra electrocutarilor

37acordarea primului ajutor in caza de electrocutare

Primul ajutor consta din doua etape: eliberarea accidentatului de sub influienta
curentului prin deconectarea curentului de la intrerupator daca acest lucru nu
se poate face atunci accidentatul poate fi tras de haina daca aceasta este uscata.
a doua etapa consta in acordarea primului ajutor medical.
daca accidentatul nu sia pierdut cunestinta atunci este necesar de ai asigura o
liniste complete pina la sosirea medicului sau trebuie transportat la spital, daca
accidentatul sia pierdut cunostinta dar se simpte respiratia si pulsul, atunci el
trebuie culcat pe un asternut moale, descheindui-se hainele asigurindui aer
proaspat. I se va da sa miroase hidroxid de amoniu se va stropi cu apa, se vor
face frectii pentru incalzirea corpului. Si pina la sosirea medicului se vor face
fara intrerupere respiratie artificiala si masajul indirect al inimii..

38vase ce functioneaza sub presiune.. cauzele avariilor si exploziilor

Aceste tipuri de case sunt inchise ermetic, destinate desfasuarii unor procese
chimice sau termice, precum si pentru pastrarea si transportarea gazelor si
lichidelor sub presiune.

Cauzele principale de avariere sunt:

1La exploatarea cazanelor: depasirea excesiva si indelungata a presiunii de
calcul, - scaderea nuvelului apei in comparatie cu cel admisibil si ca rezultat
incalzirea peretilor, - defecte de sudare, nituire, turnare, - uzura cazanului din
cauza exploatarii indelungate, - incalcarrea cerintelor tehnice in timpul
exploatarii.
2la exlpoatarea compresoarelor: - supraincalzirea peretilr compresorului, aprinderea si explozia vapporilor de ulei, - depasirea presiunii admisibile, absorbtia arului poluat cu prafuri sau gaze inflamabile, - incalcarea regulilor
de securitate in timpul exploatarii.
3la exploatarea buteliilor: - lovirea sau caderea, - nimerirea uleiurilor sau
grasimilor in buteliile cu xigen, - uzura din cauza exploatarii indelungate
acumularea ruginii, umplurea cu alte gaze s.a.m.

39 Cerinte constructive fata de VFP

Principalele cerinte sunt:
1 comstructia vaselor trebuie sa fie asigura, sa prevada posibilitatea golirii
complete, curatirii, controlului si reparatia lui.
2. Dispozitivele carea impiedica efectuarea controlul vasului treuie sa fie de
regula demontabile.
3constructia dispozitivelor interne trebuie sa asigurea eliminarea aerului din
vas la efectuarea probarii hidraulice si dupa terminarea acesteia.
4.vasele trebuie sa posede duze pentru umplere, golire, si eliminarea aerului
la probarea hidraulica
5.fiecare vas trebuie sa fie dotat cu robinet, supapa care permite controlul
lipsei presiunii.
6 vasele trebuie sa fie dotate cu dispozitii care preintimpina rasturnarea lor.
7.vasele sub temperaturi ridicate trebuie sa fie asigurate cu dispositive de
racire a peretilor lui pina la temperature de calcul.

8materialele folosite pentru confectionarea vaselor trebuie sa asigure

durabilitate vasului pe tot termenul de exploatare a lui.
9fiecare vas trebuie sa posede pasaport ethnic si instructiuni ce vizeaza
montarea si exploatarea lui.

40aparatele de masura si control, dispozitiile de securitate ale VFP.

Aparate pentru masurarea presiunii, monometrile se instaleaza direct pe vas pe
duze sau conducte pina la armature de inchidere-deschidere, monometrile
trebuie sa aiba clasa de precizie nu ma joasa de: 2,5 la presiunea de lucru al
vaselor pina la 2,5MPa,, si de 1,5 la presiunea mai mare de 2,5MPa.
Aparate pentru masurarea temperaturii, necesitatea dotarii cu astfel de aparate
sunt determinate de proiectant si se indca de uzina producator in pasaportul
vasului.
Dispozitivele de siguranta, preintimpina cresterea presiunii mai sus de valoarea
admisibila. Acestea sunt: - supape de siguranta cu arc, - supape de suguranta
cu pirghie si greuate, - dispositive de siguranta cu impuls, - dispositive de
siguranta ce se distrug.
Inducatoarele de nivel, se folosesc la vase ce au granita de separare a mediilor
pentreu a controla nivelul fazei lichide, la vasele ce se incalzesc cu flacara sau
gaze fierbinti in care este posibil scaderea nivelului sub nivelul admisibil se vor
instala ce putin doua indicatoare de nivel cu actiune directa.

41.instalarea, inregistrarea, revizia tehnica si autorizarea exploatarii VFP.

Instalarea vaselor se admite: - pe terenuri deschise in locuir ce exclude
concentrari ale maselor de oameni sau in cladiri aparte, - cu ingropare in sol
cu conditia asigurarii protectiei peretilor de coroziunea provocata de sol, -

instalarea vaselor trebuie sa excluda rasturnarea lor, si sa asogure posibilitatea

deservirii lor.
Inregistrarii vaselor nu sunt supuse: - vasele cu exploziv ce lucreaza la
temperature peretilor mai mica de 200 C si la care presiunea si capacitatea in
litri nu depaseste 500,, buteliile pentru gazelle comprimate cu capacitatea pina
la 100 l, vasele instalate pe unitatile de transport, - vasele instalate in
excavatiilr miniere,.. pentru inregistrarea vasului se vor prezenta urmatoarele
acte: - pasaportul, certificatul calitatii montarii, - schema de conectare a
vasului, - pasaportul sipapei de siguranta,
Revizia tehnica a vaselor inregistrate se efectuaiaza de catre organele de stat
unde au fost inregistrate iar cele ce nu sunt supuse inregistrarii de catre
organizatia posesoare a vasului.. volumul, metodele si periodicitatea reviziei
tehnice trebuie sa fie determinate de catre uzina producatoare si indicate in
pasaport.. probarea vaselor cu exceptia celor turnate se realizeaza la o presiune
de probare care se determina cu formula:
P-presiunea de calcul a vasului; si
vasului

tensiunile admisibile pentru materialul

Probarea vaselor turnate se face cu formula:

Se considera ca vasul a sustinut probarea daca nu se observa umflaturi,

scurgeri, picaturi, umeziri in locurile de imbinare, deformatii remanente.
Autorizatia exploatarii
se elibereaza dupa inregistrare, revizia tehnica,
controlul deservirii si supravegherii, autorizatia se consemneaza in pasaport,
sip e fiecare vas trebuie sa fie indicat cu vopsea pe o placuta urmatoarele:
numarul de inregistrare, presiunea permisa, data luna si anul urmatorului
control.

42.cerinte de securitate la exploatarea, transportarea si pastrarea VFP.

Compresoarele: --trebuie sa fie dotate cu monometre si supape de siguranta
pentru prevenirea ridicarii presiuni si temperaturii mai sua de valorile
admisibile, --absorbtia aerului trebuie sa fie facuta la inaltimea de cel putin
1,5m de la suprafata solului pentru a exclude absorbtia prafului, --temperatura
apei de racire nu trebuie sa depaseasca pe cea initiala mai mult decit 20..30 C,
--este interzis de a lasa compresorul in timp ce functioneaza fara supraveghere.

Buteliile : -- trebuie sa fie vopsite in culorile indicate pentru a exclude confuziile

la umplerea lor, --manipularea lor trebuie efectuata cu o atentie deosebita
pentru evitarea loviturilor, --robinetele buteliilor la transportare vor fi
protejate cu capace, --recipientele trebuie folosite numai in pozitie verticala, -este interzis pastrarea buteliillor cu oxygen si acelor cu gaze inttro incapere.
Este interzisa umplerea buteliilor cu caze in cazul cind; ..a expirat termenul
de verificare, .este defectat corpul buteliei, sunt defectate robinetele,
..lipseste coloratia sau instructia respective.
Cisterne si butoaie, Se interzice umplerea lor daca: --a expirat termenul
reviziei tehnice, --este defectat corpul sau alte elemente, ---lipsesc sau sunt
defectate armatura sau aparatele de masura si control, --lipseste culoarea
respective, ---lipseste presiunea remanenta care ca si pentru butelii trebuie sa
fie de cel putin 0,05mpa (0,5kgf/cm2),
dupa umplerea lor cu gaz duzele
laterale ale robinetelor trebuie sa fie inchise ermetic cu flanse oarbe, iar
armature cisternelor inchise cu capac de protective care se va sigila.

43.scopul si problemele activitatii de profilxie a incendiilor

Profilaxia incendiilor este un complex de masuri tehnico-ingineresti si
organizatorice, ?ndreptate spre asigurarea protectiei ?mpotriva incendiilor a
obiectivelor din gospodaria naaionala.
Scopul activitatii de profilaxie a incendiilor este mentinerea unui nivel ?nalt de
securitate ?mpotriva incendiilor ?n orase, localitati, locuri de concentrare a
bunurilor materialei la alte obiective din gospodaria nationala prin stabilirea
unui regim de paza ?mpotriva incendiilor.
Problemele principale ale activitatii de profilaxie sunt: elaborarea si realizarea
masurilor orientate spre lichidarea cauzelor ce pot provoca incendiile;
limitarea in spatiu a posibilelor incendii si crearea conditiilor favorabile de
evacuare a oamenilor si bunurilor materiale in caz de incendiu; asigurarea
conditiilor de descoperire la timp a incendiului aparut, anuntarii rapide a
serviciului de combatere a incendiilor si lichidarii cu succes a incendiului.

44clasificarea materialelor de constructii conform pericolului de incendiu

Toate substan?ele solide, materialele ?i construc?iile conform combustibilit??ii
se ?mpart ?n necombustibile, greu combustibile ?i combustibile.
Necombustibile sunt substan?ele care nu sunt capabile s? ard? ?n atmosfera
obi?nuit?. La ele se refer? toate metalele folosite ?n construc?ie, materialele
neorganice naturale ?i artificiale, vata mineral? cu un con?inut p?n? la 6 % de
liant organic, plitele de ipsos ?i fibroipsos cu un con?inut de mas? organic?
p?n? la 8 %.
Greu combustibile - materialele ?i substan?ele care sub ac?iunea temperaturii
?nalte se aprind la ele se refer? materialele
care au ?n componen?a lor substan?e organice ?i neorganice sau frac?ii
combustibile ?i necombustibile: asfalto-betonul, betoanele cu con?inut mai
mare de 8 % de umplutur? organic?, lemnul ?mbibat cu substan?e antipirene,
unele materiale polimerice.
Combustibile - materialele ?i substan?ele care sub influen?a focului se aprind
?i continu? s? ard? sau s? mocneasc? ?i dup? ?nl?turarea sursei de foc. La ele
se refer? toate materialele organice ce nu corespund cerin?elor ?naintate fa??
de materialele necombustibile ?i greu combustibile.

45.propietatile de incendii si explozii ale sibstantelor si materialelor

Gradul de pericol de incendiu este caracterizat de urmatoarele proprietati:
--Combustibilitatea ,capacitatea substantelor si materialelor de a arde
--temperatura izbucnirii, temperature minimala a substantei combustibile la
care deasupra ei se formeaza vapori sau gaze capabile sa izbucneasca de la
sursa de aprindere.
--temperatura aprinderii,
--temperatura autoaprinderii, temperatura la care loc cresterea brusca a
reactiilor exotermice ce duce la aparitia arderii cu flacara.
--limita de sus de aprindere, concentratia maxima de gaze in aer la care este
posibila explozia.

--limita de jos de aprindere, concentratia maxima de gaze in aer mai jos de care
explozia este imposibila.
--explozie, transformare chimica insotita de degajare de energie capabila sa
efectuieze lucru mechanic.
--limita de jos si de sus de raspindire a flacarii.
--limitele termice de propagare a flacarii,
--viteza de ardere, contitatea de combustil ce arde intro unitate de timp.

46categoriile industriilor dupa pericolul de incendiu explozie.

Categoriile se stabilesc pentru perioada cea mai nefavorabila vizind incendiul
sau explozia
Categoria A , incaperi in care se afla gaze sau lichide usor iinflamabile cu
temperatura de izbucnire pina la 28 C, Cladirea este atribuita acestei categorii
daca in ea suprafata sumara a incaperilor din categoria A depasesete 5% din
suprafata totala a incaperilor.
Categoria B, incaperile in care se afla prafuri sau fibre combustibil, lichide
usor inflamabile cu temperatura de izbucnire mai mare de 28 C, cladirea este
atribuita acestei categorii daca se respecta concomitent doua conditii, cladirea
nu este din categoria A si suprafata incaperilor de categpria A si B nu depaseste
5% din suprafata totala.
Categoria C, incapere unde se afla lichide inflamabile si greu inflamabile,
substante si materiale solide.
cladirea este atribuita acestei categorii daca se respecta concomitent doua
conditii: cladirea nu este stribuita la categoria A si B, si totalitatea incaperilor
de categoria A B si C nu depaseste 5% din suprafata totala.
Categoria D, incaperile in care se afla substante simateriale necombustibile
instare fierbinte incalzite pina la rosu. cladirea este atribuita acestei categorii
daca se respecta concomitent doua conditii: cladirea nu este stribuita la
categoria A B si C, si totalitatea incaperilor de categoria A B C si D nu
depaseste 5% din suprafata totala.

Categoria E , incaperile in care se afla substante si materiale necombustibile in

stare rece. Cladirea se atribuie la aceasta categorie daca ea nu se refera la
categoriile A B C D.

47. ...autoaprinderea, autoinflamarea, incendiul, factorii periculsi ai

incendiului.
Autoinflamarea fenomenul de crestere brusca a reactiilor de oxidare ce duc la
aparitia arderii substantei sau materialului in lipsa sursei de aprindere.
Autoaprinderea autoinflamarea insotita de aparitaia flacarii.
Incendiul - ese arderea necontrolata care se dezvolta
provoaca pagube materiale si pericol pentru oameni.

in timp si spatiu,

Factorii:
Felul si cantitatea substantelor folosite in procesul dat.
Regimul de lucru al aparatelor de productie tind cont de substantele ce se
afla in ele.
Cauzile posibile ale degajarii de substante combustibile din aparate,
conducte.
Cauzile aparitiei surselor de aprindere si posibilitatea contactarii lor cu
substante combustibile.
Cauzile posibile si caile de extindere a incendiului ce sa produs, cu
considerarea amplasarii materialilor combustibile.

48. ....Rezistenta la foc a constructiilor si cladirilor (RF).

Prin rezistenta la foc se subintelege capacitatea elementelor de constructie de a
se opune actiunii temperaturii inalte si focului deschis. Timpul dupa care
constructia isi pierde capacitatea portanta sau de izolare termica si etanseetate
se numeste limita de rezistenta la foc si se masoara in ore de la inceputul
probarii constructiei la RF pina la aparitia unuia din urmatoarele criterii:
Formarea in constructie a fisurilor prin care poate patrunde flacara.
Ridicarea temperaturii pe suprafata neincalzita a constructiei.

 Pierderea de catre constructie a capacitatii portante.

Gradul de RF se stabileste in dependenta de destinatia cladirii, numarul de
etaje, suprafata etajului intre peretii antifoc, si prezenta sistemelor de stingere a
focului.

49....ridicarea limitei de RF a elementelor de constructie.

Ridicarea limetei de RF a betonului armat se poate efectua prin urmatoarele
procedee:
Elemente ce lucreaza la comprimare centrala mrirea sectinii transversale
micsorarea sarcinei asupra elementului folosirea betoanelor cu
conductibilitate termica mica si rezistenta la foc, si fatuirea cu materiale ce
conduc rau caldura.
Elemente ce lucreaza la iincovoiere, intindere sau comprimare necentrala cu
excentricitate mare marirea stratului de protectie a armaturii, folosirea
armaturii cu temperatura critica sporita, folosirea betoanelor cu
conductibilitate mica.
Ridicarea limetei de RF a elementelor din otel se face prin:
Fatuirea cu materiale necombustibile
Tencuirea cu materiale rau conductoare de caldura
Aplicarea vopselelor si straturilor de material compozitional spumant.
Ridicarea limetei de RF a constructiilor din lemn se face prin:
Tencuirea cu mortar pe baza liantilor var-ipsos.
Fatuirea cu placi din ipsos, azbociment.
Imbinarea lemnului cu materiale antipirene in instalatii speciale,
Muruirea constructiilor din lemn cu compozitii spumante.
Invelisul protecto se aplica cind umiditatea lemnului nu depaseste 20%

50....arderea, clasificarea felurilor de ardere

Arderea se numeste reactia rapida chimica insotita de deagajarea unei cantitati
mari de caldura si lumina. Cea mai mare viteza a arderii poate fi observata in

oxigen curat, cea mai mica la un continut in aer de 14-15% de oxigen dupa
volum.
Pot fi deosebite doua feluri de ardere: completa-la cantitate sufiecienta de
oxigen, si incompleta la insuficienta de oxigen. In acelasi timp arderea poate fi
difuza atunci cind oxigenul patrunde in zona de ardere prin difuzie si cinetica
atunci cind combustibilul gazos si aerul sunt amestecati in prealabil. Arderea
gazelor este o ardere omogena, iar a substantelor lichide sau solide eterogena.

51... masurile de profilaxie incendiara.

Msurile de protecie mpotriva incendiilor se mpart n urmaioarele grupe:
organizatorice, de exploatare, tehnice i speciale.
- Msurile organizatorice: instruirea angajailor privind regulile cu privire la
securitatea mpotriva incendiilor, organizarea leciilor, convorbirilor, editarea
instruciunilor, materialelor ilustrative ele.
- Msurile de exploatare prevd exploatarea corect a sistemelor de nclzire,
ventilare i condi|ionnre a acnilui. proteciei nnlifulger. utilajului tehnologic i
mainilor, ntreinerea exemplar a cldirilor, instalaiilor teritoriilor etc.
- Msurile tehnice - respectarea normelor i regulilor cu privire la securitatea
mpotriva incendiilor la instalarea sistemelor de in.i..ire, ventilaie,
condiionare a acnilui, proteciei antifulger, utilajului tehnologic, precum i la
edificarea cldirilor.
- Msurile speciale - interzicerea sau limitarea folosirii focului deschis n
locurile cu pericol de incendiu, fumatului n locurile nestabilite, respectarea
obligatorie a normelor regulilor la executarea lucrrilor cu substane
periculoase din punct de vedere exploziv i incendiar etc.

52... protectia oamenilor in caz de incendiu

Securitatea oamenilor n caz de incendiu se asigur prin:
* msuri constructive de amenajare a cilor de evacuare, amplasarea
raional a ncperilor;

* msuri ndreptate spre limitarea extinderii incendiului i a produselor

arderii (barier anii foc. sisteme de protecie antifum, instalaii di- stingere etc);
* elaborarea planurilor de evacuare a oamenilor, instruirea personalului
privind regulile de securitate contra incendiilor, ndeosebi comportarea n caz
de incendiu;
* organizarea evacurii la timp a oamenilor prin folosirea mijloacelor
colective i individuale de protecie, precum i conectarea la timp a mijloacelor
de protecie antifum;
* meninerea n ordine a utilajului special ce favorizeaz evacuarea cu succes
a personalului n caz de incendiu sau situaie de avarie (sistemele de informare,
iluminare, semnele de securitate etc.);
* limitarea folosirii materialelor combustibile, precum i a materialelor
capabile s rspndeasc repede arderea pe suprafa pentru fauirca
ncperilor prin cure trec cile de evacuare;
* stabilirea unui control sistematic din partea administraiei asupra pstrrii
t circulaiei materialelor i substanelor combustibile i explozive, respectrii
masurilor de securitate la executarea lucrrilor cu foc deschis, exploaiarea
corect a instalaiilor electrice.

53....procedee de intrerupere ale arderii si mijloacele de stingere ale

incendiilor
In practica lichidrii incendiilor sunt folosite urmtoarele procedee de
ntrerupere a arderii:
a) izolarea focarului de ardere de aer sau micorarea coninutului de oxigen n
spaiul aerian din zona focarului pn la concentraii insuficiente pentru
ntreinerea procesului de ardere
b) rcirea focarului de ardere mai jos de temperatura critic
c) micorarea intensiv a vitezei reaciei chimice de oxidare;
d) ruperea mecanic a flcrii cu uvoi puternic de ap, gaze, prafuri,

e) crearea condiiilor de barare a focului, adic astfel de condiii la care flacra

nu se poate rspndi prin canale nguste.
Ca mijloace de stingere ale incendiilor se poate de folosit apa, spumele, gazele
inerte (azotul, argonul, heliu, dioxidul de carbon), solutii apoase de saruri
(bicarbonat de natriu , clorura de calciu), hidrocarbohalogenii, prafurile
stingatoare ( carbonati si bicarbonati de natriu si calciu), nisipul, invelitoarele (
paturi din azbest).

54.... mijloace primare de stingere a incendiilor

Mijloacele primare de stingere a incendiilor sunt: hidrantele de incendiu
interioare, Stingtoarele de mn. pompele de mn, hidromonitoarele.
butoaiele cu ap. lzile cu nisip. nvelitoarele din azbest sau prelat, inventarul
i sculele pompiereti de mna (cldri, topoare, rngi, lopei, trncoape,
cngi, standuri i panouri pompiereti etc).
Mijloacele de stingere a focarelor de incendiu care pot fi folosite cel mai electiv
la stadiul iniial sunt hidrantele interioare, stingtoarele, Invelitoarele. nisipul.

55.....instalatii automate de stingere a incendiilor

In dependent de substana folosit pentru stingere aceste instalaii pot fi cu
ap, spuma, gaze inerte, vapori de apa, praf, iar in dependen de procedeul de
stingere i destinaie pot fi instalaii de stingere spaial (cu gaze inerte sau
prafuri, care asigur crearea n ncperile protejate a unui mediu ce nu
ntreine arderea) i de suprafa (cu ap, spum sau praf, destinate pentru
influena nemijlocit asupra suprafeelor ce ard). Cea mai larg
rspndire o au inslalaiiile de lipul "spinkler" cu ap sau spum. Instalaiile
sprinkler se conecteaz automat la creterea temperaturii mediului n ncpere
pn la o anumit limit. Drept detector servete nsui dispozitivul sprinkler

dotat cu un lact uor fuzibil ce se topete la creterea temperaturii,

deschiznd gaura din conducta cu ap deasupra focarului de incendiu.

56.....cerintele protectiei constra incendiilor la elaborarea planului general al

intreprinderii
La elaborarea planului este necesar de asigurat:
de asigurat distante nepericuloase de la granitele intreprinderii industriale
pina la zona locativ-sociala.
De respectat spatiile de securitate impotriva inciendiilor dintre cladiri si
instalatii in conformitate cu normele privind rezistenta lor la foc.
De grupat in zone aparte cladirile si instalatiile inrudite dupa destinatia
functionala sau indicele de pericolde incendiu.
De amplasat cladirea tinind cont de relieful localitatii si directia vinturilor
dominante.
De asiguarat teritoriul intreprinderii cu drumuri si un numar suficient de
intrari-iesiri.