Bolile din spatele ametelilor

DATA PUBLICARII: 05/03/2008

Irina T., din Iasi: "Va rog daca poate vorbi un medic despre o problema cu care
cred ca se confrunta foarte multe persoane: ameteala. Am auzit tot felul de
variante:ca ameteala ar putea fi o urmare a lipsei de vitamine, ar fi din cauza
problemelor neurologice sau chiar din pricina spondilozei. As dori sa stiu care
ar putea fi cauzele ametelei si cind trebuie sa apelam la medic pentru
tratament. Va multumesc".
Prof. dr. Cristian Dinu Popescu, seful Clinicii de Neurologie din cadrul Spitalului de
Recuperare Iasi: „Ameteala sau vertijul este o senzatie neplacuta care se
caracterizeaza prin pierderea echilibrului, senzatia de rotire a obiectelor din jur,
clatinare si uneori cadere . Desigur, anterior ametelii pot sa apara si alte semne, cum
ar fi greata, varsaturile sau incetosarea vederii. Simptomele care insotesc, de obicei,
vertijul sint: greata, varsaturi, paloare, transpiratii, anxietate, teama si uneori lesin.
Aceste simptome sint cauzate de conexiunile multiple dintre organul vestibular (aflat
in urechea interna) si sistemul nervos autonom. Orice lezare a sistemului vestibular
poate cauza perturbari vegetative. Rolul cel mai important in reglarea echilibrului il
detine sistemul vestibular, care cuprinde un aparat de receptie (portiunea vestibulara
a urechii interne, numita si labirint), o cale de transmitere (nervul vestibular) si caile
vestibulare centrale, dintre care unele se termina in lobul temporal. Ameteala,
incetosarea privirii si pierderea starii de constienta fac parte dintre simptomele
sincopei (lesin) de cauze neurologice sau cardiace.
Semne ale unor dezechilibre
Ametelile reprezinta semne ale organismului care indica existenta unor dezechilibre
sau leziuni. Daca sint descoperite la timp si daca sint luate masurile necesare
recomandate de medic

, se inlatura evolutia multor afectiuni si se restabileste starea de sanatate

. Aceste semne pot sa apara in orice perioada a anului, dar ele sint mai frecvente
vara, in zilele calduroase, cu temperaturi ridicate si primavara, cind organismul este
mai slabit dupa perioada rece a anului si mai lipsit de cantitatea necesara de
vitamine si minerale. Ameteala poate sa apara si la persoane sanatoase, la
aplecarea si apoi ridicarea brusca a capului, dupa invirtire, in cazul purtarii unor
ochelari nepotriviti, in timpul sarcinii sau in timpul unei calatorii cu masina, cu avionul
sau cu vaporul. In aceste situatii, sistemul vestibular este stimulat mai puternic sau
pentru perioade mai lungi de timp. Dar ameteala poate aparea si in cazul unor boli
, cum ar fi: anemia, cresterea sau scaderea tensiunii, infectii ale urechii, infectii ale
creierului - cum ar fi encefalitele, intoxicatii cu alcool etc. Vertijul care acompaniaza
afectiunile cerebrale (numit „vertij central") este rareori un simptom izolat. El apare,
de obicei, insotit de alte simptome neurologice cum ar fi: dizartrie (tulburare a
vorbirii), vedere dubla, slabiciune la nivelul membrelor superioare sau inferioare,
amorteala sau intepaturi la nivelul diferitelor parti ale corpului, pierderea constientei.
Orice afectiune care provoaca vertij are si trasaturile ei caracteristice. Accidentul
ischemic tranzitor (AIT) si AVC (accident vascular cerebral) constituit sint
caracterizate prin aparitia brusca a vertijului si vederii duble, deficit motor (slabiciune
la nivelul membrelor), pierderea cordonarii miscarilor. Vertijul este de obicei constant
si se mentine timp indelungat. Daca la AIT simptomele dispar in maxim 24 de ore, in
cazul unui AVC constituit, vertijul este de obicei constant si se mentine timp de citeva
zile. AVC-ul este o afectiune tipica pentru virstnici. Vertijul aparut la persoanele cu
tumori cerebrale are un debut lent, gradat, de obicei insotit de dureri de cap cu
intensitate crescinda si este unilateral. Vertijul poate creste in diferite pozitii
particulare ale corpului.
Tulburari de echilibru
Tulburarile de echilibru apar si in cazul leziunilor care intereseaza sensibilitatea
profunda constienta. Aceasta din urma realizeaza informarea scoartei cerebrale
asupra pozitiei in spatiu a segmentelor corpului uman, inclusiv in mers sau cind stam
in picioare. In cazul unor leziuni ale maduvei spinarii, ale talamusului si scoartei
cerebrale, prin interesarea cailor sensibilitatii profunde constiente apar si unele
tulburari de echilibru. La fel de important este si cerebelul, unde corpul nostru este
reprezentat topografic ( fiecare segment). Cerebelul primeste informatia despre
miscarea segmentelor corpului prin caile sensibilitatii profunde inconstiente. In cazul
in care exista astfel de tulburari de echilibru nu se poate face coordonarea
armonioasa a miscarilor la membrele inferioare. Bolnavul merge cu picioarele
departate. In leziunile creierului mic mersul este nesigur, al omului beat (alcoolul
afecteaza in special creierul mic). Tratamentul va fi corespunzator bolii in care apare
tulburarea de echilibru.
Afectiuni ale urechii
Pentru a putea pune un diagnostic corect, trebuie urmarita durata vertijului. Daca
este vorba de secunde sau minute, atunci stim ca sintem in fata unui atac ischemic
tranzitoriu, iar pacientul trebuie indrumat la neurolog. Daca ameteala dureaza ore si
mai este insotita si de fenomene auditive, ne aflam in fata unei probleme de natura
orl, care poate fi tratata corect de otolog. In cazul unui atac sever de ameteala cu
persistenta indelungata, cu localizare unilaterala si dificultati de auz, insotita de
greata si varsaturi este posibil sa fie vorba de o afectiune a urechii interne.
Si spondiloza cervicala poate provoca ameteli

Spondiloza cervicala intervine prin tulburarile de irigatie ale centrilor de echilibru. In

anumite conditii, la miscarile capului si gitului cel putin una dintre arterele cerebrale
este comprimta tranzitoriu. Astfel, se diminueaza debitele de singe

care ajung la sistemul vestibular si apar ametelile. Se mai pot adauga si elemente
vegetative, cum ar fi scaderea valorilor tensiunii arteriale si pozitia „in picioare", ceea
ce poate agrava tulburarile de echilibru. La acestea se adauga greata si aparitia unor
sunete in urechi.
Migrene
In migrene, ameteala este asociata cu durerea de cap si de obicei o precede, o
acompaniaza sau persista si dupa episodul cefalgic. Vertijul si cefaleea apar sub
forma de atac, iar intre atacuri pacientul nu are nici ameteli, nici dureri de cap.
Migrena este mai frecventa la persoanele tinere sau de virsta medie, mai ales la
femei.Vertijul poate fi, de asemenea, unul din simptomele epilepsiei. In unele cazuri
pacientii au ameteli si pierderi de constienta (imobilitate, „absenta") si uneori
halucinatii si miscari stereotipe, de exemplu mestecat.
De ce ametesc cind ma ridic brusc din pat
Ametelile sint cauzate de o stimulare brutala a sistemului vestibular care excita o
componenta vegetativa. Aceasta duce la o scadere brusca a tensiunii in arterele care
transporta singele la creier. Prin scaderea tensiunii, creierul primeste mai putin singe
oxigenat. Ameteala, provocata de lipsa oxigenarii corespunzatoare a creierului,
survine adesea la ridicarea din pozitia culcat sau asezat (asa-numita hipotensiune
posturala) si dureaza numai citeva secunde. Hipotensiunea ortostatica insoteste
diabetul, unele polinevrite toxice etanolice, traumatismele cervicale si cerebrale.
Vertijul apare si in cazul in care nivelul zaharului din singe scade foarte mult, in cazul
in care nu ati mincat nimic sau daca suferiti de diabet
, cind sunteti deshidratat din cauza consumului insuficient de lichide sau a pierderii
de lichide din organism
, prin diaree, de exemplu.
Tratament stabilit in functie de cauza
Stabilirea cauzei ametelii si alegerea tratamentului adecvat pot necesita examinari de
clarificare la un serviciu medical ORL - chirurgie, neurologie, medicina interna,
endocrinologie sau orice alta specialitate daca este nevoie. Examenul chirurgical sau
de gastroenterologie ar putea elimina o serie de afectiuni digestive care se insotesc
de greata si varsaturi. Uneori trebuie internati pacientii la care este suspectat un vertij
de cauza cerebrala. Tratamentul urmareste in principal eliminarea simptomelor.
Tratamentul farmacologic joaca
un rol important in eliminarea simptomelor si permite pacientului sa-si reia viata
normala. Medicamentele disponibile sint: antiemetice (previn varsaturile si greata),
antimigrenoase, uneori antiepileptice si trofice cerebrale.
Cind trebuie sa mergem la medic
Ametelile care apar iin mod repetat nu trebuie neglijate. Ele pot fi semnul unor boli,
unele dintre ele grave, cum ar fi ateroscleroza cerebrala, accidentele vasculare
cerebrale, encefalitele de trunchi cerebral, scleroza multipla, modificari hormonale,
stres prelungit cu cresterea valorilor tensiunii arteriale. Este necesar sa apelam la
medic daca ametelile se repeta, daca sint insotite de febra, dureri de urechi sau de
cap, daca apar in timpul unui tratament cu medicamente
prescrise de medic. Pacientii trebuie sa solicite ajutorul unui serviciu medical de
urgenta in cazurile in care ameteala este insotita de tulburari de vedere, amortirea
fetei si membrelor, palpitatii, dureri toracice, dificultati de respiratie sau confuzie
mintala ori daca ametelile persista, in ciuda ingrijirilor medicale", incheie prof. dr.
Cristian Dinu Popescu.
De ce apare senzatia de ameteala
Senzatia de ameteala presupune tulburari tranzistorii sau suferinte constituite ale
analizatorului vestibular periferic si central. Informatiile de la nivelul organului
periferic al echilibrului, organul vestibular, localizat in urechea interna, sint transmise
nucleilor vestibulari - un conglomerat de celule nervoase de la nivelul creierului. De
aici, stimulii se duc in lobii temporali ai scoartei cerebrale. Centrul cortical din lobii
temporali supervizeaza echilibrul intregului corp, pozitia capului si a trunchiului. Un
obstacol pe aceasta cale de transmitere a informatiei sau stimularile neadecvate de
la orice nivel al sistemului nervos poate cauza pot cauza vertij. Echilibrul este
controlat si mentinut de centrii corticali, care primesc informatii de la nivelul organului
echilibrului, localizat in urechea interna, dar si de la alte organe de simt.
Vertijul sau cum e sa se "invarta casa cu noi"

Publicat inMedicina de familie

Ameteli, senzatia ca se "invarte casa cu noi", greata sau o stare asemenea unei
"betii", iata doar cateva dintre descrierierile simptomului care, medical vorbind,
se numeste vertij.

Definitia exacta a vertijului este iluzia de rotatie a corpului sau a obiectelor in jurul
nostru.
Vertijul reprezinta un simptom inteles si perceput de pacient ca o ameteala. El poate
sugera o multitudine de afectiuni, dar in acelasi timp poate sa apara si in situatii
concrete, ca de exemplu cand ne invartim in caruselul din parcul de distractii.

De asemenea, una dintre cauzele posibile ale aparitiei vertijului, este reprezentata de
jocurile tip 3D pe calculator, dar in acest caz senzatia este de scurta durata.
Este bine de stiut ca nu orice simpla ameteala poate fi considerata vertij. De cele mai
multe ori, acesta este insotit si de tulburari vegetative specifice cum ar fi:
Voma; Transpiratii reci; Paliditate.

Acestea pot fi explicate prin relatia stransa dintre aparatul vestibular si sistemul
nervos vegetativ. Orice fel de agresiune la nivelul aparatului vestibular provoaca
imediat tulburari vegetative.

Fara sa ignoram senzatia de frica ce insoteste practic orice criza, vertijul nu

reprezinta un pericol pentru viata. Totusi, este foarte important sa stabilim corect si la
timp diagnosticul afectiunii care a cauzat crizele de ameteala.

Ce determina vertijul?

Exista o multitudine de cauze care provoaca vertijul, dar cel mai frecvent acesta
sugereaza o infectie, o viroza, un traumatism cranian sau al urechii interne sau boala
Menier.
Afectiuni si perturbari care pot fi asociate cu vertijul: Afectiuni endocrine (hormonale);
Afectiuni ale urechii interne; Afectiuni sangvine; Afectiuni cardiovasculare; Afectiuni
ale sistemului nervos; Otravire; Afectiuni psihice; Afectiuni oculare; Traume la nivelul
capului sau gatului; Afectiuni legate de miscare, rau de mare; Infometare.
Afectiuni ale sistemului nervos central asociate cu vertijul:
Accident ischemic tranzitor; AVC; Tumora; Migrena; Epilepsie; Scleroza multipla;
Traume ale capului si gatului etc.
Vertijul afecteaza in mod negativ calitatea vietii si devine astfel invalidant pentru
pacient, care capata o anxietate ce ii influenteaza intreaga activitate.

De ce apare senzatia de ameteala?

Informatiile de la nivelul organului periferic al echilibrului, organul vestibular, localizat

in urechea interna, sunt transmise nucleilor vestibulari - un conglomerat de celule
nervoase de la nivelul creierului. De aici, stimulii se duc in lobii temporali ai scoartei
cerebrale. Centrul cortical al echilibrului supervizeaza echilibrul intregului corp,
pozitia capului si a trunchiului. Un obstacol pe aceasta cale de transmitere a
informatiei, la oricare nivel, poate cauza vertij.

Echilibrul este controlat si mentinut de centrii corticali, care primesc informatii de la

nivelul organului echilibrului, localizat in urechea interna, dar si de la alte organe de
simt.
Orice afectiune care provoaca vertij are si trasaturile ei caracteristice:

Accidentul ischemic tranzitor si AVC sunt caracterizate prin aparitia brusca,

simultana, a vertijului si vederii duble, perturbari tactile, slabiciune la nivelul
membrelor, pierderea coordonarii miscarilor. Vertijul este de obicei constant si se
mentine timp de cateva zile.
Vertijul aparut la persoanele cu tumori cerebrale are un debut lent, gradat, de obicei
insotit de dureri de cap cu intensitate crescanda. Acesta poate creste in diferite pozitii
particulare ale corpului.

In migrene, ameteala este asociata cu durerea de cap (si de obicei o precede).

Vertijul apare sub forma de atac, iar intre atacuri pacientul nu are nici ameteli, nici
dureri de cap. Migrena este mai frecventa la persoanele tinere sau de varsta medie,
mai ales la femei.
Vertijul poate fi, totodata, unul din simptomele epilepsiei. In unele cazuri, pacientii au
ameteli si pierderi de cunostinta si uneori halucinatii si miscari stereotipe, de exemplu
mestecat.

De retinut!
Daca aveti ameteli, trebuie sa va adresati medicului de familie, care este in masura
sa ia decizia de a va orienta catre un control de specialitate, cum ar fi: ORL,
neurologie, neurochirurgie sau endocrinologie.
In cazul in care este vorba de ameteli instalate brusc, insotite de tulburari de vedere
sau de vorbire, este bine sa va sunati imediat medicul. Exista o serie de masuri pe
care le puteti lua si singur pana la sosirea acestuia, cum ar fi sa va intindeti in pat
sau sa va luati tensiunea.

Conduita terapeutica

La pacientii suspectati de vertij de origine centrala poate fi necesara internarea in

spital. Tratamentul urmareste in principal eliminarea simptomelor. Terapia
farmacologica joaca un rol important in eliminarea semnelor si permite pacientului
sa-si reia viata normala. Medicamentele disponibile sunt cele de tip vascular,
antiepileptic, antiemetic (previn varsaturile si greata) si altele. Medicamentele care
afecteaza sistemul vestibular sunt utilizate atat curativ, cat si profilactic.

In formele de vertij in care urechea interna a suferit leziuni, fara ca functia acesteia
sa fie deteriorata, foarte utila este fizioterapia in unitati specializate. Fizioterapia
functioneaza prin antrenarea creierului pentru a compensa functia urechii interne. De
asemenea, chirurgia, poate fi o solutie pentru anumite forme de vertij.

Dr. Ramona Popescu

Medic de familie
Centrul medical Sf. Ecaterina
centrul_sf.ecaterina@yahoo.com