Gestiunea activelor curente

1. Coninutul, structura i clasificarea activelor curente 2. Ciclul operaional, stocuri i gestiunea lor 3. Metode de control a stocurilor (N. Botnari, pagina 105) 4. Finanarea activelor curente 5. Viteza de rotaie i folosirea eficient a activelor curente 1. Orice intreprindere pentru a-i atinge obiectivele propuse trebuie s dispun de un anumit aparat de producie format din maini, utilaje, cldiri, i alte mijloace. Pentru a face s funcioneze aceste valori , intreprinderea trebuie: a) s cumpere materie prim; b) s asigure stocuri pe diferite stadii ale lanului de producie in vederea evitrii intreruperilor in activitate; c) s vand pentru a-i recupera resursele cheltuite, adic intreprinderea pe lang instrumente de producie mai are nevoie i de active curente; 1) stocuri 2) valori realizabile pe termen scurt 3) valori disponibile Drept criteriu de deosebire intre activele curente i mijloacele fixe este criteriul de durat. Din punct de vedere al duratei, activele curente sunt bunuri destinate pentru a fi consumate intr-un timp scurt prin incorporarea lor in fabricaii sau pentru a fi vandute. Stocurile au ponderea cea mai mare in structura activelor curente. Valorile realizabile pe TS sunt alctuite din creane ce se nasc din operaiuni de exploatare. Valorile disponibile reprezint mijloace bneti. Necesarul de fonduri depinde de durata ciclului operaional, de valorile produciei, de ritmicitatea aprovizionrii i desfacerii. Stocul, la rindul su, nu trebuie s fie nici prea mic, nici prea mare. Stocul prea redus va produce rupturi, iar stocul prea mare va solicita un necesar exagerat de fonduri. Necesitile de capital ale intreprinderii depind de condiiile de plat ale clienilor cu meniunea c cu cit termenul de plat al acestora este mai mare cu atat capitalurile blocate sunt mai mari. Sumele aflate la clieni in curs de recuperare sunt ingheate i lipsesc intreprinderile de investiii mai rentabile. In acest caz intreprinderea va fi obligat s-i procure fonduri externe pe care trebuie s le inapoieze. Activele curente sunt o parte a

activului economic care se caracterizeaz prin transformarea permanent a formelor funcionale, prin consumarea lor intr-un singur ciclu operaional i transformarea valorii integrale asupra produciei in care se incorporeaz. In structura activelor curente intr: materii prime i materiale, combustibil, producia neterminat, semifabricate, produse finite, mijloace bneti etc. Structura activelor curente variaz de la o intreprindere la alta in dependen de specificul i obiectul procesului de producie. I Din p.de v. al fazelor procesului operaional n care se gsesc activele circulante (a.c.) pot fi: a) a.c. ce in de sfera aprovizionrii b) a.c. ce in de sfera produciei c) a.c. ce in de sfera comercializrii Ponderea acestor categorii depinde de condiiile concrete in care se desfoar aprovizionarea, producia i comercializarea. II Din p. de v. al surselor de formare sau de acoperire cu fonduri, a.c. pot fi: a) a.c. procurate din fonduri proprii i atrase b) a.c. procurate din fonduri mprumutate Imbinarea acestor categorii de fonduri prezint o importan deosebit care trebuie s asigure o reducere a costului capitalului, un grad rezonabil de indatorare a intreprinderii i o structur financiar corespunztoare nevoilor de dezvoltare. III Din p. de v. al formei a.c. sunt: a) in form material b) in form bneasc IV In dependen de caracterul surselor financiare de formare, a.c. sunt: a) brute, ce caracterizeaz volumul total al a.c. procurate din capital propriu b) nete, ce caracterizeaz acea parte a volumului a.c. care este transformat din capital propriu i capital imprumutat pe TL V In dependen de caracterul de participare la procesul de producie, a.c. sunt: a) ce deservesc ciclul de producie (stocuri, producia neterminat etc.) b) ce deservesc ciclul financiar Ciclul de producie caracterizeaz perioada circuitului integral al a.c. intrebuinate pentru deservirea procesului de producie din momentul intrrii materiei prime i terminand cu furnizarea produciei gata cumprtorului.

Ciclul financiar reprezint perioada rotaiei totale a mijloacelor bneti incepand din momentul stingerii datoriei pentru materia prim i terminand cu incasarea creanelor pentru producia gata furnizat. Volumul de a.c. depinde de mai muli factori: nivelul aprovizionrii produciei i desfacerii volumul cheltuielilor viteza de rotaie 2. Ciclul operaional reprezint ansamblul operaiunilor realizate de intreprindere pentru a-i atinge obiectivele care constau in producerea bunurilor i serviciilor cu scopul de a fi schimbate. Ciclul operaional cuprinde 3 faze: achiziia bunurilor i serviciilor faza aprovizionrii; transformarea bunurilor i serviciilor pentru a ajunge la un produs finit faza producerii; vanzarea produselor sau schimbarea acestora pe mijloace bneti faza comercializrii. Ciclul operaional trebuie s funcioneze continuu spre a asigura o folosire optim a mijloacelor puse in micare i a capitalului. Funcionarea normal i continu a ciclului operaional este asigurat de existena stocurilor. Stocurile reprezint anumite cantiti de resurse crora le corespund anumite fonduri. Stocurile se exprim fizic i valoric, iar in cazul cand are loc normarea activelor curente pot fi exprimate i in numr de zile. Orice intreprindere este destinat s dein 3 categorii de stocuri: stocuri de materii prime i materiale stocuri in curs de execuie stocuri de produse finite Insumarea acestor 3 categorii de stocuri reprezint stocul global, care trebuie s corespund urmtoarelor cerine: a) s fie complet; b) s fie suficient in orice moment; c) s fie completat sistematic. Volumul stocurilor trebuie stabilit in baza unor cerine intemeiate tiinific deoarece numai prin aceast cale se asigur desfurarea ritmic a ciclului operaional, se evit blocrile de resurse inutile i costisitoare. Gestionarea corect a stocurilor necesit: legturi directe i de durat cu furnizorii stabilirea i urmrirea unor grafice de aprovizionare lichidarea intarzierilor in aprovizionare reducerea blocrilor de moned in stocuri inutile imbuntirea condiiilor de pstrare i manipulare a bunurilor reducerea pierderilor in timpul transportrii i depozitrii Stocurile sunt formate prin intrri i micorate prin ieiri.

Intrrile pot fi din interiorul intreprinderii sau din afara intreprinderii i pot fi: 1) continue 2) discontinue Ieirile la fel pot fi in interiorul intreprinderii cat i in exterior. Creterea eficienei activelor curente reclam stabilirea nivelului optim al stocurilor. Pentru stabilirea nivelului optim al stocurilor este necesar s se gseasc o soluie matematic intre: 1. reintregirea stocurilor la intervale lungi soluie care conduce la scderea cheltuielilor de transportare aprovizionare, dar i la majorarea blocrii de fonduri i a cheltuielilor de pstrare depozitare. 2. reinnoirea frecvenei a stocurilor soluie ce are ca efect creterea cheltuielilor de transportare aprovizionare i reducerea(cheltuielilor) blocrilor de fonduri i a cheltuielilor de pstrare depozitare. Principalele elemente ce intervin in gestiunea stocurilor sunt: 1. nivelul stocurilor la diferite momente; 2. lipsa de stocuri; 3. cererea de materiale sau volumul comenzii; 4. termenii de reaprovizionare; 5. optimizarea stocurilor; 6. costul de lansare; 7. costul de stocuri. Pagina 99 100 (N.Botnari, Finanele intreprinderii) Politici de gestiune a stocurilor [100] In funcie de opiunile conducerii intreprinderii privind formarea stocului de materii prime i materiale necesar pentru realizarea volumului de producie planificat, se pot identifica trei politici de gestiune a ciclului de exploatare: Politica agresiv. Aceast politic presupune obinerea unei rentabiliti inalte cu preul unor riscuri inalte cu preul unor riscuri mari legate de lipsa de stoc, de lipsa de lichiditi i de insolvabilitatea intreprinderii. Creterea rentabilitii, in acest caz, va fi favorizat de reducerea cheltuielilor de depozitare, de reducerea pierderilor legate de deteriorarea fizic i/sau uzura moral a acestora. In acelai timp, crete riscul de afaceri sau de blocaj al procesului de producie din cauza lipsei de stocuri, crete probabilitatea pierderii vanzrilor. Politica defensiv. Este practicat de conductorii prudeni i propune obinerea unui nivel de produse i servicii prin deinerea unor stocuri inalte. Adoptarea acestei politici elimin riscul intreruperii procesului de producie, reduce riscul economic (de afaceri), dar rentabilitatea poate s scad ca urmare a creterii

cheltuielilor de depozitare, apare riscul legat de necompetitivitatea produselor i, prin urmare, apariia stocurilor de produse finite, riscul de insolvabilitate. Politica echilibrat. Presupune asigurarea ritmic a activitii intreprinderii prin crearea unui stoc curent de materii prime i materiale, nivelul cruia s corespund punctului de intersecie a costurilor provocate de lipsa de stoc cu costurile excesive legate de formarea stocurilor peste necesitile stricte ale exploatrii. Aceast politic presupune sincronizarea perfect dintre perioada de scaden a activelor i a datoriilor pe termen scurt. Eficientizarea procesului de constituire a stocurilor se realizeaz prin optimizarea mrimii acestora, astfel incat cheltuielile de aprovizionare, cele de depozitare s fie minime. 3. Metodele de control a stocurilor (N. Botnari, pag. 105 - 106) Gestiunea stocurilor presupune i controlul asupra integritii, suficienei acestora. In acest context, este eficient utilizarea metodelor: I. Metoda ABC const in clasificarea stocurilor in trei grupe, in funcie de importana lor, de complexitatea aprovizionrii i de gravitatea lipsei de stoc, de alte criterii, dup cum urmeaz: In grupa A", se includ elemente puine la numr, dar valoroase. In practic s-a constatat c ponderea acestora in total stocuri este de 10%, in timp ce valoarea lor constituie circa 70% din valoarea total a stocurilor. Lipsa acestor elemente genereaz rupturi ale procesului de producie. De exemplu: cafea, zahr pentru SA Bucuria" sunt elemente importante; pentru SA Zorile", fabric de inclminte, elementul important de stoc este pielea i/sau inlocuitor de piele etc. In grupa B", se includ elementele mai puin importante atat numeric, cat i valoric, ponderea lor in total stocuri de materii prime i materiale fiind de 20%. In grupa C" se includ elementele cel mai puin importante. Ele sunt multe la nurnr circa 70% din numrul elementelor existente in stocuri, dar dein doar 10% din valoarea stocului existent. Aprovizionarea se poate face o singur dat in cantitatea necesarului anual, iar lipsa acestor elemente de materii prime i materiale poate fi inlocuit cu altele, ori lipsa lor nu provoac intreruperi ale procesului de producie. Un exemplu elocvent poate servi umplutura de caramele (magiun de mere, de prune sau de viin etc, care, cu uurin, se pot inlocui reciproc). II. Metoda celor dou recipiente. Aceast metod presupune aranjarea elementelor din stoc in dou

recipiente: unul este considerat stocul curent, cellalt - stoc de siguran. Cand primul recipient se golete, se face o nou comand i se trece la folosirea elementelor din cel de-al doilea recipient. Aceast metod este eficient in cazul intreprinderilor de comer cu amnuntul, dar i pentru unele intreprinderi din industrie, cum ar fi nasturii pentru secia de confecii, cuiele pentru secia de asamblare etc. III. Metoda liniei roii. Elementele din stoc sunt aezate intr-un vas de sticl pe care este desenat o linie roie. Cand nivelul stocului ajunge la aceast linie, devine necesar efectuarea unei noi comenzi in aprovizionare. Utilizarea metodei este eficient in cazul intreprinderilor din industria alimentar pentru pstrarea diferitelor condimente (piperi, vanilie, rom etc), IV. Metoda KANBAN, numit i metoda stocului zero sau metoda de producie n flux continuu. Elaborat la firma Tayota" din Japonia, metoda prevede ca intreprinderea s dein un stoc minimal, iar aprovizionarea s se fac in mod continuu, dup necesitate. Utilizarea acestei metode permite reducerea costurilor legate de deinerea stocurilor, reducerea pierderilor in cazul invechirii morale a acestora, ca i reducerea capitalului imobilizat in stocuri. In acelai timp, crete riscul economic ca urmare a unor disfuncionaliti in procesul de aprovizionare. Condiia de baz a aplicrii modelului KANBAN este existena unei coordonri excelente intre intreprindere i furnizori, existena unor furnizori fideli, localizarea judicioas a unitilor de producie. V. Pentru companiile mari, care dein stocuri de zeci sau chiar sute de mii de elemente, iar utilizarea lor este direct proporional cu volumul vanzrilor, sunt eficiente metodele computerizate de control ale stocurilor. Pe msura ce rata de utilizare pentru un anumit stoc incepe s scad, managerul stocurilor trebuie s fac ajustri in direcia reducerii stocului optim de comandat pentru a evita apariia stocurilor de materii prime i materiale moral uzate i, corespunztor, imobilizarea de resurse financiare in aceste stocuri. i invers, creterea cererii pentru anumite produse, va genera o cretere a necesarului de stocuri pe anumite elemente. Managerul stocurilor va trebui, in acest caz, s purcead la modificarea stocului optim de comandat in direcia majorrii acestuia. Un control riguros asupra stocurilor are ca efect evitarea cheltuielilor suplimentare de deinere a unor stocuri prea mari i neutilizabile, evitarea uzurii morale a acestora, evitarea imobilizrilor de capital i reducerea

riscului de nerecuperare a capitalului investit in stocuri, accelerarea vitezei de rotaie a stocurilor, degajarea unei trezorerii pozitive. Toate acestea, la randul lor, vor contribui la creterea profitului i, corespunztor, la creterea valorii de pia a intreprinderii. 4. Pentru funcionarea normal o intreprindere trebuie s-i finaneze nu numai imobilizrile, dar i activele curente. Ea are nevoie de un stoc minim de materii prime de producie in curs de execuie i de produse finite. Nivelul acestor categorii de stocuri trebuie s fie in funcie de durata unui ciclu de aprovizionare, producie i stocare a produselor finite. Ca surs intern in primul rand apare profitul net, care trebuie s fie, in proporii raionale, repartizat intre plata dividendelor i fondul de dezvoltare economic, divizat, la randul su, in fondul de investiii in active fixe i fondul de investiii in active curente. Dar deoarece costurile se consum integral intr-un singur ciclu de exploatare, asigurarea continuitii procesului de producie i a ritmicitii vanzrilor va necesita o innoire permanent a stocurilor, crora din punct de vedere financiar, le corespunde surse permanente de finanare. Din aceste motive a.c. sunt finanate de: I Fondul de rulment. Necesarul fondului de rulment reprezint necesarul de finanare generat de activitatea intreprinderii in fiecare stadiu al ciclului operaional. El este dependent de decalajul intre incasri i cheltuieli. Necesarul de fond de rulment apare ca diferen intre activele i pasivele de exploatare conform datelor din bilan. Necesarul permanent de finanare este corespunztor cu capital permanent, iar nevoile temporare cu creditele pe TS. Partea din resurse financiare care asigur finanarea permanent a a.c. se numete fond de rulment (FR). Pe baza fondului de rulment net se poate de apreciat condiiile de echilibru financiar. FRN se determin prin 2 variante: 1) ca diferen dintre capital permanent i active pe termen lung; 2) ca diferen dintre active curente i datorii pe termen scurt. In baza primei metode se apreciaz modalitatea de finanare a investiiilor in a.c., iar metoda a doua creeaz posibilitatea aprecierii echilibrului financiar pe TS prin nevoile i resursele de finanare a ciclului operaional. FR poate fi: a) FR brut (FRB) care se mai numete FR total sau economic i desemneaz toate elementele de a.c. posibile a

fi transferate in bani intr-un termen mai mic de 1 an. FRB in calitate de echivalent valoric al elementelor din activ caracterizate prin lichiditi pe un termen mai mic de 1 an se compune din: stocuri diverse creane clieni avansuri acordate furnizorilor disponibiliti bneti in cas, in cont, in carnetele de cecuri eliberate etc. b) FR net (FRN) sau permanent reprezint partea din capital permanent care este utilizat pentru finanarea a.c. FRN se calculeaz conform relaiei: 1. FRN = Capital permanent - Active pe termen lung 2. FRN = Active curente Datorii pe TS Fondul de rulment net poate fi pozitiv i negativ. Dintr-o activitate rentabil, ritmic rezult un fond de rulment pozitiv care reprezint o surs sigur de autofinanare a activelor curente. c) FR propriu (FRP) reprezint excedentul capitalului propriu fa de activele pe termen lung i arat autonomia de care dispune intreprinderea in finanarea investiiilor in a.c. FRP se calculeaz conform relaiilor: 1. FRP = CPropriu Active pe termen lung d) FR strin (FRS) reprezint datoriile la termen i se calculeaz conform relaiilor: 1. FRS = CPermanent CPropriu Intreprinderea poate adopta 3 strategii privind constituirea i nivelul FR care au diferite consecine asupra costurilor financiare i rentabilitii: strategia de a constitui un FR care ar acoperi nevoile medii de a.c. astfel incat in trimestrele cu activitate peste cea medie anual intreprinderea va apela la credite de trezorerie, iar in celelalte trimestre va inregistra un surplus de lichiditi care pot fi plasate profitabil in alte aciuni; strategia de stabilire a unui FR egal cu nivelul activitii maxime din cursul anului de previziune. In acest caz are loc o imobilizare de capital permanent in perioadele in care activitatea se afl fa de nivelul celei maxime, inregistrandu-se un excedent de lichiditate pe seama FR care trebuie plasat pe TS in vederea creterii rentabilitii generale a intreprinderii; strategia stabilirii unui FR la nivelul activitii minime. In aceast situaie intreprinderea este nevoit s apeleze permanent la credite de trezorerie fapt ce ridic nivelul costurilor influenand rentabilitatea. II Credite pe termen scurt. Resursele financiare ale intreprinderii se formeaz atat din capital propriu cit i din capital imprumutat. O parte component a capitalului imprumutat este creditul pe termen scurt, adic contractarea de datorii cu termenul de scaden mai mic de un an in scopul asigurrii fondurilor pentru operaiuni ce privesc desfurarea ciclului operaional. Prezena creditului pe termen scurt in ansamblul relaiilor de formare a resurselor este cu atat mai important

cu cat el constituie o resurs cu pondere mare in completarea fondurilor agenilor economici. In condiiile cand unitile economice lucreaz rentabil este mai avantajos s se apeleze la credite pe termen scurt pentru creterea activitii, decat s se atepte cand prin capitalizarea profiturilor s-ar putea constitui fonduri proprii indestultoare. Creditele pe termen scurt pot imbrca diverse forme, aa ca: 1) creditul comercial, reprezint o form de credit care apare intre dou intreprinderi i vizeaz: creditul acordat de ctre furnizor intreprinderii sub form de materii prime, pe de o parte, pe perioada de la livrarea mrfurilor pan la achitarea contravalorii lor, dar nu mai mare de un an. Creditul acordat furnizorului, sub form de avans, pentru a-i crea acestuia posibiliti financiare in vederea realizrii comenzii, pe de alt parte. Creditul comercial constituie un mijloc eficient de acoperire a necesarului de finanare al ciclului de exploatare, deoarece, in practic, furnizorul nu solicit garanii i este mult mai tolerant decat instituiile financiare, in cazul nerespectrii scadenei de plat. 2) de la bnci se acord intreprinderilor pe o perioad de pan la un an, in anumite condiii i cu o anumit doband. Tipurile de credit acordate pe termen scurt pot fi: credite pentru cheltuieli privind aprovizionarea cu stocuri de materii prime i materiale, energie, necesare finalizrii produselor i serviciilor cu desfacere asigurat; credite pentru stocuri i cheltuieli sezoniere. Se acord intreprinderilor cu caracter sezonier de producie (uzina de prelucrare a strugurilor, fabrica de conserve) credite de scont (sau de mobilizare de creane comerciale) care se caracterizeaz prin aceea c bncile sconteaz trate, adic avanseaz bani unei intreprinderi in schimbul unor efecte a cror incasare va avea loc peste un anumit timp. Timpul de acordare a creditului este durata dintre data remiterii efectului la banc i recuperarea lui efectiv; creditul factoring, care implic procurarea facturilor de plat (creanelor) de ctre o societate financiar specializat i achitarea lor contra unui comision. 5. O parte important a avuiei naionale se afl concentrat in active curente care in intreprinderi capt forma de stocuri de materii prime i materiale, combustibil, producia in curs de execuie, piese de schimb etc. De aceea este necesar ca agentul economic s adopte cele mai bune decizii pentru folosirea eficient a acestora odat cu sporirea eficienei cu care este utilizat capitalul incorporat in a.c. Folosirea eficient a activelor curente presupune existena la intreprindere a unui stoc optim de materii prime

i materiale, asigurarea ritmicitii produciei, optimizarea duratei de transformare a acesteia in mijloace bneti, eventual superioare celor iniial avansate, precum i estimarea posibilitilor de plasare, pe termen scurt, a mijloacelor bneti temporar disponibile cu scopul obinerii unor venituri din dobanzi. Ansamblul operaiunilor realizate de intreprindere in vederea transformrii activelor curente din forma iniial de capital bnesc pan la intoarcerea lor in aceeai stare se numete rotaie. Estimat in numr de zile rotaiei ii corespunde trei tipuri de timp: timpul de aprovizionare, indic numrul de zile necesar realizrii unei aprovizionri; timpul de producie, indic numrul de zile necesar transformrii stocului de materii prime in fazele procesului de producie in produse finite; timpul de comercializare, necesar transformrii produselor finite in mijloace bneti. Cu cat este mai mare numrul de rotaii a activelor curente, i cu cat este mai mare diferena dintre mijloacele financiare avansate i cele eventual incasate cu atat mai mare va fi eficiena utilizrii activelor curente Viteza de rotaie este un indicator de exprimare a modului in care se utilizeaz a.c. i se exprim prin: a) nr. de rotaii = Volumul vnzrilor / AC rezultatul obinut indic de cate ori activele curente au parcurs un ciclul intreg bani marf bani. b) durata n zile a unei rotaii = 360 / nr. de rotaii Viteza de rotaie (Vr) este mai mare atunci cand nr. de rotaii este mai mare i durata in zile mai mic. Reducerea n zile a unei rotaii semnific creterea vitezei de rotaie a activelor curente in perioada curent in raport cu perioada precedent i are ca efect o eliberare de resurse bneti, creterea volumul incasrilor, care reprezint o garanie a asigurrii echilibrului financiar pe termen scurt i posibiliti de investire pe termen scurt a surplusului monetar. Creterea duratei n zile a unei rotaii semnific reducerea vitezei de rotaie a activelor curente, are ca efect imobilizri de resurse financiare, micorarea volumului incasrilor. Blocrile pot fi cauzate de: stocuri de producie neterminat ca consecin a lipsei unui anumit element din stoc, creterea stocului de produse finite din cauza reducerii cererii la acest tip de produse, ca urmare a dependenei vanzrilor de o singur pia pe care au intrat concurenii sau a necompetitivitii produselor, creterea soldului creanelor. VV1 c) Efectul accelerrii sau ncetinirii = (d1 d0) * vitezei de rotaie 360 Rezultatul obinut cu semnul minus inseamn eliberri de active curente, iar cel cu semnul plus inseamn imobilizri de resurse financiare. Accelerarea vitezei de rotaie a activelor curente se efectueaz la nivelul celor trei stadii ale ciclului

operaional: aprovizionare, producie, comercializare. (continuare cartea N. Botnari, Finanele intreprinderii, pagina 115-116). Sunt urmtorii indicatori ce caracterizeaz ciclul operaional i ciclul de conversie a numerarului: durata de conversie a SMM = (SMM / VV) * 360; este perioada de timp pe parcursul creia banii investii in materie prim se transform in producie finit i producia finit este vandut. durata de colectare a Creanelor = (Creane / VV) * 360; este perioada de timp pe parcursul creia banii din vanzri vin la intreprindere sub form de numerar. 3) perioada de ntrziere a plilor = (Datorii privind facturile comerciale / CV) * 360; este perioada de timp pe parcursul creia intreprinderea va achita materia prim procurat. Ciclul operaional = durata de conversie a SMM + durata de colectare a Creanelor Ciclul de conversie a numerarului = Ciclul operaional - perioada de intarziere a plilor Creterea ciclului de conversie a numerarului indic o reducere a gradului de lichiditate, astfel la intreprindere s-a inrutit situaia lichiditii. Reducerea ciclului de conversie a numerarului indic o cretere a gradului de lichiditate, astfel la intreprindere s-a imbuntit situaia lichiditii.