Sunteți pe pagina 1din 11

4/1/2013

Relaţia Structură -Funcţie

A. Proteine globulare

1)

Cu structură secundară α-helix

Albumina plasmatică (studiu individual) Hemoproteide:

Mioglobina (Mb) Hemoglobina (Hb) Catalaza (studiu individual) Citocromul C (studiu individual)

2)

Cu structură secundară foaie

Imunoglobuline

B. Proteine fibrilare

1)

Cu structură secundară specifică: Colagen

2)

Cu structură secundară α-helix: α-Keratina

3)

Cu structură secundară foaie : Fibroina (din firul de mătase)

4)

Fără structură secundară: Elastina

Proteine fibrilare

Definiţie. Caracteristici generale

Proteinele fibrilare sunt proteine formate din mai multe lanţuri polipeptidice

Spre deosebire de proteinele globulare oligomere, au pe toată lungimea lor un singur tip de structură secundară, şi se dispun fie sub formă de fibre, fie sub formă de foi cu lungime mare.

Pot avea rol protector (piele), de legare (tendoane), de suport (oase), sau în mişcare (muşchi).

Se caracterizează prin:

– rezistenţa mecanică mare;

insolubilitatea în apă şi soluţii saline diluate;

4/1/2013

COLAGEN

• Definiţie

• Distribuţia în ţesuturi

Structura

Tipuri de colagen

Patologie asociata formarii colagenului anormal

Colagen - Definiţie

D.p.d.v. structural este o glicoproteină fibrilară (cu structură secundară specifică)

• D.p.d.v. funcţional - conferă rezistenţă (componentă a matricei extacelulare) - asigură integritatea structurală a ţesuturilor

Matricea extracelulară

a ţesutului conjunctiv

extacelulare) - asigur ă integritatea structural ă a ţesuturilor Matricea extracelular ă a ţesutului conjunctiv 2

4/1/2013

Colagen - Distribuţia în ţesuturi

Ţesut

Compoziţie (%)

Piele

74

Cornee

64

Cartilaj

50

Os

23

Aortă

12-24

Plămân

10

Ficat

4

Colagen - Structură

Primară = lanţ cu secvenţă specifică

unde

(Gly-X-Y) 333

Gly = 33% din totalul amino acizilor X= Pro (10%), 3-Hidroxiprolina (Hip), Glu, His, Leu, Phe Y= 4-Hip (10%), Hidroxilizina (1%), Thr, Lys, Arg

4/1/2013

Colagen - Structură

Structura secundară: helixul colagenului

- spirală cu sensul de răsucire către stânga,

3 Aa per spiră,

pasul = 5,1Å

stabilizată prin repulsia dintre ciclurile Pro şi Hip

stabilizat ă prin repulsia dintre ciclurile Pro şi Hip Nu poate fi net delimitat ă de

Nu poate fi net delimitată de structura terţiară şi cuaternară !

Colagen - Structură

Structura terţiară & cuaternară

Fibrilară

Tropocolagen = triplu helix stabilizat prin

legături de hidrogen între

legăturile peptidice aparţinând lanţurilor vecine (între gruparea NH- a Gly dintr-un lanţ şi gruparea -CO- a aminoacidului X din lanţul vecin)

• grupările -OH ale Hip şi Hil din lanţurile vecine

legături covalente (formate prin condensare) între două allizine sau între o allizină si o lizină sau hidroxilizină

covalente (formate prin condensare) între două allizine sau între o allizină si o lizină sau hidroxilizină

4/1/2013

Formarea Hidroxiprolinei

H N CH CO H N CH CO Hidroxilaza C CH 2 CH 2 H
H N
CH
CO
H N
CH
CO
Hidroxilaza
C
CH 2
CH 2
H 2
CH 2
H 2 C CH
Vitamina C
Pro
OH
O 2
CO 2
Hyp
-Cetoglutarat
Succinat

Ataşarea oligozaharidului (Galactoză-Glucoză)

HN CH CO (CH 2 ) 2 CH 2 CH OH
HN
CH
CO
(CH 2 ) 2
CH 2
CH
OH

NH 2

Hyl

Transferaze UDP-Gal 2UDP
Transferaze
UDP-Gal
2UDP

UDP-Glc

HN CH CO (CH 2 ) 2 CH 2 Gal Glc CH O
HN
CH
CO
(CH 2 ) 2
CH 2
Gal
Glc
CH
O

NH 2

Hyl glicozilata

Formarea şi condensarea Allys

HN CH (CH 2 ) 3 CH 2 NH 2 CO
HN
CH
(CH 2 ) 3
CH 2
NH 2
CO

Lys

Oxidaza HN CH CO Cu (CH 2 ) 3 CHO O 2 H 2 O
Oxidaza
HN
CH
CO
Cu
(CH 2 ) 3
CHO
O 2
H 2 O
+ NH 3

Allys

HN N O HC CH (CH 2 ) 4 H 2 CO
HN
N
O
HC
CH
(CH 2 ) 4
H 2
CO

Lys sau Hyl

HN HN HN Condensare (CH 2 ) 3 CH N H C CH (CH 2
HN
HN
HN
Condensare
(CH 2 ) 3
CH
N
H
C
CH
(CH 2 ) 4
(CH 2 ) 3
CH
-
H 2 O
CO
CO
CO
Allys sau Alhyl
HN
HN
(CH 2 ) 3
CH
(CH 2 ) 4
NH
CH 2
CH
Legatura transversala
CO
CO

4/1/2013

Formarea microfibrilei de colagen

Mai multe molecule de tropocolagen se asociază cap la coadă şi lateral (cu un decalaj de ¼ din lungimea moleculei) pentru a forma o microfibrilă

stabilizată prin legături covalente, de tip hidroxipiridiliu (realizate între 2

hidroxilizine şi o lizină aflate în moleculele învecinate de tropocolagen)

o lizină aflate în moleculele învecinate de tropocolagen) Între moleculele aşezate cap la coadă există un
o lizină aflate în moleculele învecinate de tropocolagen) Între moleculele aşezate cap la coadă există un

Între moleculele aşezate cap la coadă există un spaţiu de aproximativ 40nm în care, în cazul ţesutului osos, se inseră cristale de hidroxiapatită Ca(OH) 2 -3Ca 3 (PO 4 ) 2

Sinteza colagenului - Etape

osos, se inseră cristale de hidroxiapatită Ca(OH) 2 -3Ca 3 (PO 4 ) 2 Sinteza colagenului

4/1/2013

Tipuri de colagen

Tip

Compoziţia

Organizare

Distribuţie tisulară

tropocolagenului

I

1 (I)] 2 α 2 (I)

 

Piele, os, tendon, pereţi vasculari, cornee

II

1 (II)] 3

Fibrile

Cartilaj, disc intervertebral umoare vitroasă

III

1 (III)] 3

Pereţi vasculari, intestinali, si uterini; piele fetală

IV

1 (IV)] 2 (IV)]

3

Reţele

Membrana bazală (rinichi), capsula cristalinului

3

Colagenoze

= Boli genetice datorate defectelor care apar în oricare dintre etapele sintezei fibrei de colagen

Denumirea bolii

Defectul genetic

Simptome clinice

Osteogenesis imperfecta

Deleţii care determină scurtarea lanţurilor α 1

Oase deformate, fragile Scleră albastră

Sindromul Ehlers-Danlos

Lipsa lizil hidroxilazei Lipsa lizil oxidazei Lipsa procolagen amino- peptidazei

Hiperextensibilitatea articulaţiilor şi a pielii, deformarea scheletului Dislocări ale articulaţiilor majore

Sindromul Marfan

Inserţii care determină lungirea lanţurilor α 2

Catastrofe cardio-vasculare datorită rupturilor aortei

4/1/2013

Alte boli ale colagenului

Scorbut

Cauza: lipsa vitaminei C = cofactorul prolil- şi lizil-hidroxilazelor.

Efecte: colagenul format este mai puţin stabil la temperatura normală a corpului.

Semne clinice: dezvoltare defectuoasă a scheletului, fragilitate capilară.

Latirism (paralizia spastică)

Cauza: inhibiţia lizil oxidazei cu 3-aminopropionitril (din mazărea furajeră lathyrus sativus), absenţa Cu (cofactor)

Efecte: formarea fibrilelor, fibrelor instabile

Semne clinice: fragilitatea ţesutului conjunctiv, paralizia picioarelor

Colagenul are un timp de înjumătăţire (t 1/2 ) de câteva luni.

• Se cunosc situaţii în care colagenul se degradează (sub

acţiunea colagenazelor) şi se resintetizează mai rapid, ex.

involuţia uterului după naştere, vindecarea rănilor.

• În mod normal există un echilibru între degradare (colagenoliză) şi sinteză.

Dozarea, în plasmă sau urină, a hidroxiprolinei rezultate prin colagenoliză prezintă semnificaţie diagnostică în paratiroidism şi unele boli osoase.

Dozarea propeptidelor şi a heterociclurilor (deoxipiridiliu) rezultate prin hidroliza colagenului din oase oferă informaţii despre procesul de osteoliză.

4/1/2013

Keratina - Definiţie

• Din punct de vedere structural este o proteină

fibrilară

• Din punct de vedere al rolului biologic conferă rezistenţă mecanică stratului cornos al epidermei şi al organelor externe asociate: păr, unghii.

Keratina - Structura

Unitatea structurală de bază = protofibrila

Protofibrila = 2 suprahelixuri care formează un “cablu răsucit” cu sensul de răsucire către dreapta.

Suprahelixul = 2 lanţuri paralele, spiralate unul în jurul celuilalt, cu sensul de răsucire către stânga (“coiled coil” = spirală spiralată).

Cele 2 lanţuri polipeptidice au:

structura primară caracteristică care constă în repetarea de n ori a unei secvenţe formate din 7 aminoacizi: (a-b-c-d-e-f-g) n , unde a şi d sunt amino acizi hidrofobi, iar ceilalţi sunt predominant hidrofili, frecvent cisteina.

structura secundară α-helicoidală cu sensul de răsucire spre dreapta (aproape pe toată lungimea lanţului).

Protofibrila este stabilizată prin:

– interacţiuni van der Waals stabilite între aminoacizii a şi d ai celor două α-helixuri

numeroase punţi disulfidice

d a
d
a
d a
d
a

4/1/2013

Keratina - Structura

Suprahelix
Suprahelix

Formarea micro- şi macrofibrilelor

Mai multe protofibrile (8 sau 11) se asociază şi formează o microfibrilă cu aspect cilindric, stabilizată prin legături disulfidice.

• Creşterea numărului punţilor disulfidice

determină rigidizarea, respectiv scăderea extensibilităţii microfibrilei.

Mai multe microfibrile, cimentate de o matrice proteică amorfă cu conţinut mare de sulf, formează o macrofibrilă

Firul de păr este format din pachete de celule moarte, care la rândul lor conţin pachete de macrofibrile.

Suprahelix Microfibrilă Macrofibrilă Celulă Protofibrilă Microfibrilă
Suprahelix
Microfibrilă
Macrofibrilă
Celulă
Protofibrilă
Microfibrilă

4/1/2013

Ondularea artificială a părului = tratare cu agenţi reducători, ex. acid tiolactic (care desfac punţile disulfidice), urmată de întinderea părului pe bigudiuri, şi apoi tratarea cu agent oxidant. Ca urmare, se formează alte legături disulfidice care stabilizează noua formă a părului.

• Prin întindere, “spirala spiralată” se desrăsuceşte dar îşi recapătă conformaţia iniţială după îndepărtarea forţei externe. După ce se desfac câteva legături disulfidice poate fi întinsă, prin aplicarea unei călduri umede, până la dublarea lungimii. Acest fapt are la bază transformarea în β-keratină, respectiv transformarea structurii secundare de tip α-helix în foaie pliată β.

Elastina Structura & Rol

Structura primară: frecvent Gly (30%), Pro (10%), Val, Ala.

Structura terţiară & cuaternară: mai multe molecule de elastină cu structură neordonată formează o reţea stabilizată prin legături transversale

Rol: componentă a fibrelor elastice din artere, piele, alveole pulmonare, etc.

• Rol: component ă a fibrelor elastice din artere, piele, alveole pulmonare, etc. Desmozina (3Allys +
• Rol: component ă a fibrelor elastice din artere, piele, alveole pulmonare, etc. Desmozina (3Allys +

Desmozina (3Allys + Lys)