Sunteți pe pagina 1din 4

Strategii de învăţare

Ce sunt strategiile de învăţare?


 Orice metodă de învăţare selectată şi utilizată pentru a atinge un scop anterior
stabilit

Pe ce se bazează strategiile de învăţare:


 Elaborarea: utilizarea cunoştinţelor anterioare pentru îmbogăţirea şi
interpretarea materialului ce trebuie învăţat;
 Înţelegerea: relaţionarea noilor cunoştinţe cu cele deja stocate pentru
formarea de structuri de cunoştinţe active şi flexibile;
 Organizarea materialului: gruparea informaţiilor relaţionate în categorii şi
structuri.
Modalităţi prin care se facilitează elaborarea şi înţelegerea materialului:
Activarea cunoştinţelor anterioare: punerea de întrebări referitoare la
cunoştinţele relaţionate cu cele prezente în material;
Realizarea de analogii:
 inima este ca o pompă care alimentează cu sânge întregul
organism;
 memoria este ca o bibliotecă unde informaţia este ordonată şi
poate fi accesată cunoscând această structură;
mnemotehnicile sau trucurile de memorare: crearea de legături
artificiale între diverse idei şi concepte care să permită reactualizarea
ulterioară.
Modalităţi de selectare a strategiilor de învăţare:
Stilul de învăţare – modalitatea preferată de:
 receptare;
 prelucrare;
 stocare;
 reactualizare a informaţiei.
Caracteristicile stilurilor de învăţare (clasificare după modalitatea senzorială
aplicată):
Stilul de învăţare Caracteristicile ale comportamentului de învăţare
Stilul auditiv  învaţă vorbind şi ascultând;
 este eficient în discuţiile de grup;
 învaţă din explicaţiile profesorului/celui care prezintă
materialul;
 verbalizează acţiunea întreprinsă pentru a-şi depăşi
dificultăţile de învăţare;
 îşi manifestă verbal entuziasmul;
 zgomotul este distractor, dar în acelaşi timp
reprezintă mediul în care se simte bine;
 suportă greu liniştea în timpul învăţării.
Stilul vizual  preferă să vadă lucrurile sau desfăşurarea
proceselor pe care le învaţă;
 învaţă pe bază de ilustraţii, hărţi, imagini, diagrame;
 este important să vadă textul scris;
 are nevoie să aibă control asupra ambianţei în care
învaţă;
 îşi decorează singur mediul;
 recitirea sau rescrierea materialului sunt metodele
cele mai frecvent utilizate pentru fixare
Stilul kinestezic  are nevoie să atingă şi să se implice fizic în
activitatea de învăţare;
 învaţă din situaţiile din care pot să experimenteze;
 a lua notiţe înseamnă mai mult un act fizic şi nu un
suport vizual pentru învăţare,de multe ori nu
revizuiesc notiţele;
 îşi manifestă entuziasmul sărind;
 lipsa de activitate determină manifestări kinestezice,
fiind de multe ori confundaţi cu copiii cu tulburări de
comportament.
Funcţie de emisfera cerebrală cea mai activată în învăţare:
 Stilul global;
 Stilul analitic (secvenţial).

Stilul Strategia de învăţare utilizată


Stilul global Survolarea materialului înainte de a începe studiul aprofundat al
acestuia, pentru identificarea subtitlurilor, cuvintelor cheie şi a
rezumatului care poate să ofere perspectiva de ansamblu de care
are nevoie.
Stilul analitic Rescrierea notiţelor în manieră logică şi ordonată, utilizarea
sublinierii şi a fragmentării materialului.
Tipuri de inteligenţă – determină modul de operare cu cunoştinţele

Dimensiuni ale Domenii de aplicaţie Cerinţe pentru


inteligenţei adaptarea sarcinilor de
învăţare
Inteligenţa lingvistică Jurnalism Cum aş putea să utilizez
Sensibilitate la sensul şi poezie scrisul sau exprimarea
ordinea cuvintelor, verbală pentru învăţarea
respectiv a multiplelor acestei teme?
funcţii ale limbajului.
Inteligenţa logico- cercetare Cum aş putea să utilizez
matematică matematică numere, structuri logice şi
Abilitatea de a realiza clasificări pentru a
raţionamente complexe şi clarifica tema/ideea?
de a recunoaşte
patternuri logice şi relaţii
numerice.
Inteligenţa muzicală compoziţie Cum aş putea să utilizez
Sensibilitatea la ritm, linie interpretare sunetele sau să pun
melodică şi tonalitate, ideea pe ritm şau
capacitatea de a produce melodie?
şi recunoaşte diverse
forme de expresie
muzicală.
Inteligenţa spaţială sculptură Cum aş putea să
Abilitatea de a percepe marină vizualizez, să desenez
cu acurateţe lumea sau să conceptualizez
vizuală şi de a transforma spaţial ideea?
sau modifica aspectele
acesteia pe baza
propriilor percepţii.
Inteligenţa kinestezică dans Cum aş putea să utilizez
Abilitatea de a-şi controla atletism corpul sau să manipulez
mişcările corpului; obiectele în această
îndemânare în sarcină de învăţare
manipularea obiectelor.
Inteligenţa terapie Cum aş putea utiliza
interpersonală vânzare învăţarea prin cooperare
Abilitatea de a discrimina sau tutoratul pentru a
şi de a răspunde adecvat utiliza capacităţile de
la dispoziţiile, interacţiune în învăţare?
manifestările
temperamentale şi
dorinţele altora.
Inteligenţa scris Cum aş putea să utilizez
intrapersonală reflectarea, ca modalitate
Capacitatea de acces la de conştientizare a
propriile trăiri şi abilitatea procesului de învăţare şi
de a discrimina şi de a le dezvoltare?
utiliza în exprimare.
Conştientizarea propriilor
cunoştinţe, abilităţi,
dorinţe.

Cum se identifică stilul de învăţare?


 Reflectare asupra propriilor experienţa de învăţare – în cadrul grupurilor
de discuţie se propune ca temă: Analiza modului cel mai eficient de învăţare
experimentat până la acel moment – se porneşte de la descrierea modului de
pregătire la obiectele de studiu sau una din temele la care elevul a avut
succes;
 Identificarea stilurilor de învăţare pe baza descrierilor existente (tabel –
stiluri/caracterizare)
 Utilizarea de chestionare specifice;
 Experimentarea stilurilor de învăţare la orele de consiliere – se porneşte
de la performanţe şi eficienţa sub aspectul: - timp
- efort.

Cunoştinţele metacognitive de care dispune elevul:


Exemple:
 A cunoaşte resursele cognitive proprii, precum şi sarcinile la
care pot face faţă: Ex: a ştii că nu este posibil să înveţi un
material de 100 de pagini într — o seară;
 A ştii în ce condiţii se aplică diverse strategii de învăţate şi a le
cunoaşte limitele: Ex: Înţelegerea şi elaborarea materialului sunt
mult mai eficiente pe termen lung decât învăţarea lui mecanică;
 Planificarea modalităţii de abordare a unei sarcini Ex: alegerea
unui loc propice învăţării, stabilirea priorităţilor, alegerea
materialului;
 Utilizarea unor strategii eficiente de învăţare şi reactualizarea
materialului anterior Ex: prelucrarea notiţelor atunci când
materialul este greu de reactualizat
 Monitorizarea nivelului actual de cunoaştere Ex: a ştii când un
material va fi uşor sau nu de învăţat

Tipul materialului de învăţat:


În cadrul aceluiaşi domeniu există conţinuturi care:
 Se învaţă mai uşor utilizând tehnici de memorare;
 Se învaţă mai bine pe bază de înţelegere.
Scopul învăţării:
 Survolarea materialului pentru a spicui ideile principale;
 Citirea integrală pentru a reţine cât mai mult din conţinut;
 Scanare pentru a reţine ceea ce ne interesează;
 Combinarea acestor modalităţi, întărită cu strategii de monitorizare şi
comprehensiune.

Deprinderi eficiente de studiu:


Luarea de notiţe;
Sublinierea;
Monitorizarea comprehensiunii textului (verificarea sistematică a
gradului de înţelegere a textului:formularea de întrebări, clarificarea
ideilor care pun probleme de înţelegere, sumarizarea textului,
predicţia în text);
Controlul învăţării;
Gândirea critică;
Managementul timpului de studiu

Ce ne motivează pentru studiu?


Factorii sociali şi culturali (norme, valori, practici care constituie zestrea
culturală a unei persoane);
Factori contextuali:
 Tipul sarcinii de învăţare ( Ex: sarcinile aplicative mult mai
atractive);
 Relaţia de autoritate în clasă;
 Recompensarea competenţelor;
 Evaluarea.
Convingerile şi valorile personale