Metanoia - intoarcerea la Dumnezeu

Metanoia -

Mareste imaginea.
intoarcerea

la

Dumnezeu

Metanoia - (pocainta): schimbare si/sau transformare (restructurare de personalitate)

In traditia rasariteana, Taina Spovedaniei se mai numeste si Taina Pocaintei. In teologia occidentala, din ultimul timp, incepe sa castige tot mai mult teren denumirea de Sacramentul Reconcilierii (Taina impacarii). Pornind de la aceste denumiri, observam ca la noi accentul cade pe re/facere, pe transformare personala, pe convertire, pe cand dincolo cade pe impacare (cu Dumne eu, cu semenii, cu sine)! de altfel, nimic gresit, din nici un punct de vedere. "u putem vorbi de optici adverse, ci pur si simplu de ung#iuri de abordare diverse, care pana la urma converg in ideea (p/re/facerii de sine si a reconcilierii cu $el de Sus, cu aproapele si cu sine insusi. Pocainta % e&primata prin' cainta, marturisirea adevarului si un nou mod de viata ((convertita() % aduce impacarea! impacarea vine din si deodata cu pocainta adevarata. ) doar o (decalare cronologica(, nu calitativa. *na fara cealalta ar fi de neconceput. Sunt de neconceput pocainta fara impacare si nici impacarea fara pocainta+

Dar, sa vedem ce se intelege, de fapt, prin termenul de pocainta. *nii traduc grecescul metanoia % ec#ivalentul romanesc al pocaintei % prin' sc#imbarea mentalitatii, a intentiilor, a atitudinilor. ,ltii autori, precum ,nselm -run, aprofundea a semnificatia notiunii' (Metanoia, termenul grec pentru convertire, inseamna (a recunoaste aposteriori(, a (intoarce( capul (gandirea, mentalitatea), (a gandi in mod diferit(. , te converti inseamna a te intoarce catre/la Dumne eu' intorcandu%ma catre Dumne eu si indreptandu%ma catre )l, imi regasesc fiinta autentica si eul meu adevarat. , te converti este o invitatie la a trai. Meta poate insemna si (in spate( (sau (dincolo de(, s.n.)' atunci convertire poate insemna (a vedea indaratul (in adancul) lucrurilor(, (a%. vedea pe Dumne eu in toate persoanele si in creatie(, (a%l recunoaste pe Dumne eu, care ne vorbeste in evenimentele din fiecare i(. $onvertire inseamna, deci' a recunoaste esenta pre enta in persoane si in lucruri(.

In vi iunea rasariteana, metanoia desemnea a nu atat pocainta in sens moral, cat o adevarata intoarcere a mintii noastre, a intregii perceptii asupra realitatii . /mul convertit ((pocait( , (p/refacut( prin #ar) are o alta perceptie asupra realitatilor lumii si dincolo de ea, un alt ori ont e&istential%spiritual, pentru ca, de fapt, el a0unge la o altfel de gandire (meta%noetica), la mentalitatea crestina (la (gandul lui 1ristos(, I $orinteni 2, 34) si, in stransa dependenta cu acest ori ont spiritual, la un altfel de comportament si atitudine de viata. $u alte cuvinte, inseamna o intoarcere a mintii noastre catre Dumne eu, o convertire la Mintea originara ($uv. "ic#ita Stit#atul), din care omul s%a (e&%comunicat( prin pacat, respectiv o adevarata re/gasire si transformare de sine.

"u e vorba despre o simpla sc#imbare de optica introspectiva, de o cosmetica morala (sc#imbare), cat despre o adevarata p/re%facere e&istentiala si spirituala (o trans/formare) a omului, c#iar dincolo de obisnuita restructurare de

personalitate, ce vine ca re ultat al unei cure psi#oterapeutice reusite si de durata. Daca psi#oterapia se opreste la acest nivel (a pune in acord omul cu sine insusi si cu lumea), du#ovnicia continua drumul pana la reali area acordului integral' in privinta primelor doua coordonate, dar si a a/cordului omului cu Dumne eu, in aceasta re ida o diferenta esentiala intre cele doua domenii (terapeutice(' daca psi#oterapia te lansea a pe orbita vietii de aici si de acum, du#ovnicia te propulsea a pe traiectoria )ternitatii, a 5ietii de ,poi. Dar nu putem vorbi despre substituirea uneia prin cealalta sau despre anularea uneia de catre cealalta, ci dimpotriva, despre o complementaritate e&ceptionala' prima iti re/face personalitatea, cealalta face ceva cu personalitatea ta in perspectiva mantuirii. Scopul psi#oterapiei poate fi' remisiunea simptomului, sc#imbarea unui anumit comportament (pe termen scurt) sau restructurarea de personalitate (pe termen lung), pe cand cel al du#ovniciei' insanatosirea spirituala si desc#iderea unei noi perspective de viata pe $alea ,devarului.

Revenind la Sacramentul Pocaintei, consemnam marturia unui ierar# occidental' (Durerea si de gustul formea a un element esential al pocaintei, dar nu%i redau intregul continut si nici macar dimensiunea cea mai importanta. $a sa ne apropiem de sensul profund al pocaintei, este necesara o revenire la termenul grec metanoia. .iteral, innoirea mintii, adica nu numai regretarea trecutului, ci transformarea totala a perspectivei, innoirea manierei de a ne raporta la Dumne eu, la altii, la noi insine. (/ lucrare de o mare inteligenta(, cum spune Pastorul lui 1erma (sec. II) si nu neaparat o cri a afectiva. Pocainta nu este un acces de remuscari si autocompatimire, ci o convertire, o re/centrare a intregii noastre vieti pe Sfanta Treime. (Minte noua(, convertire, recentrare, deci pocainta este ceva po itiv, nu negativ... $ainta nu inseamna privirea in 0os la imperfectiunile proprii, ci in sus, spre iubirea lui Dumne eu, nu in urma cu repros, ci inainte cu incredere. Sa privesti nu ceea ce n%ai reusit sa fii, ci ceea ce poti inca deveni cu #arul lui 1ristos(.

Meta%noia (de la gr. meta 6 dupa, dincolo de 7 nous % gandire, inteligenta, minte), pocainta, ec#ivalentului termenului romanesc metanie, inseamna sc#imbare a mintii, prefacerea, sc#imbarea gandirii, innoirea spirituala a mintii. Pocaiti% va+, prima 8erigma (invitatie) nou%testamentara, vrea sa spuna' sc#imbati%va minteal, felul de a gandi, de a vorbi si de a va comporta! sc#imbati%va viata, felul de a fi+ (Metanoia %dupa autorul citat mai sus % ma face sa devin constient de ramificatiile neantului, atat in propria mea viata, cat si in intreaga istorie a omenirii. "u este vorba (doar) de o culpabili are morbida in 0urul unei contemplatii fariseice a pacatului, ci de o constienti are a starii de separatie, de (viata moarta(, de e&crescenta a neantului...(.

($uvantul romanesc pocainta(, observa parintele -aleriu, de obarsie slava, pune accentul pe remuscare, pe regretul, durerea pentru greseala savarsita. $el latinesc %penitenta % derivat din poenam tenere, accentuea a aspectul 0uridic, constiinta vinii, frica de pedeapsa. Dar (grecescul) metanoia nu inseamna nici numai cainta, regret, si nici numai frica de pedeapsa, ci mai mult. $a si ceilalti termeni construiti cu meta si incorporati in limba noastra, ca de pilda, metafora, metate a, metabolism, metamorfo a, metafi ica, si metanoia inseamna o transformare profunda. / sc#imbare radicala a convingerilor si deci o trecere dincolo de pacat prin incetarea savarsirii lui, si un nou inceput de viata, un nou camp de

lucru in #ar si adevar. / mutatie a mintii, innoirea mintii, cum e&plica Sfantul ,postol Pavel, o nastere din nou. ,cesta si este sensul pocaintei in dogma crestina, sau un al doilea bote , ca neincetata reinnoirea omului.( Intr%o inspirata traducere a termenului metanoia, el mai apare si ca' ras/gandire, intoarcere, convertire a mintii, pentru ca dincolo de aspectul ei penitential, gandirea du#ovniceasca are un profund caracter transformator, meta%noetic, de ras%gandire, o meta%gandire, trans%lucida, contemplativa, inradacinata in $onstiinta si -andirea de Sus, ce nu cunoaste limitele imanentului si ale empiricului. /mul convertit devine din ce in ce mai lucid, mereu veg#etor, dar cu o altfel de vigilenta decat cea a lumii in general, asociata cu o luciditate sacra (tre vie) si darul deosebirii du#urilor (al discernamantului spiritual).

)ugen 9urca