Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Chestionarul lui Collins si Read (1990): A.A.S. (Adult Attachement Scale) este alcătuit
din 18 itemi, câte 6 pentru fiecare tip de ataşament, astfel :
♣ ataşamentul securizant: itemii 3, 4, 7, 13, 14, 17;
♣ ataşamentul evitant: itemii 1, 2, 5, 15, 16, 18;
♣ ataşamentul anxios – ambivalent: itemii 6, 8, 9, 10,11, 12;
Fiecare item este însoţit de o scala în 5 trepte (1-dezacord puternic, 2-dezacord parţial, 3-
nu ştiu, 4-acord parţial, 5-acord puternic). Subiecţii sunt rugaţi să evalueze pe aceste scale în ce
măsură afirmaţiile conţinute de itemi caracterizează, în general, pe ei şi modul lor de a simţi.
Se calculează media aritmetică a scorurilor obţinute de subiecţi la fiecare stil de
ataşament şi se obţin astfel trei scoruri , câte unul la fiecare tip de ataşament. Se consideră că
subiectul are stilul de ataşament la care scorul obţinut este cel mai mare. Se utilizează această
metodă de stabilire a stilului de ataşament, deoarece nu există tipuri pure, fiecare persoană
având tipul ei, specific, de ataşament.
1
3-deseori, 4-întotdeauna. La anumiţi itemi, scorul este inversat, astfel se acordă 1 punct pentru
răspunsul întotdeauna, 2 pentru deseori, 3 pentru rareori ţi 1 pentru niciodată.
Itemii chestionarului sunt împărţiţi în 14 subscale astfel: abuziv (-11,23,55,65,76),
privativ (8,-26,30,44,50,77), punitiv (6,12,24,57,63,64,68), umilitor (19,28,35,59,71), rejectiv (-
4,5,-13,27,-54), supraprotectiv (18,20,22,-40,-56,73), supraimplicat (1,14,36,46,60,66,70),
tolerant (-9,-34,41,62,69,75), afectuos (2,39,43,74,81), orientând performanţa (7,31,38,52,78),
generator de culpabilitate (25,37,45,49,51), stimulativ (21,32,47,48,67), favorizant pentru ceilalţi
(16, 17, 33, 61, 72), favorizant pentru subiect (3,10,29,79,80).
În 1983, W.A.Arrindell şi colaboratorii săi (P.M.G. Emmelkamp, E. Brilman, A.
Monsama) au extras prin analiză factorială trei factori: rejecţie, căldură emoţională şi
supraprotecţie. Modelul bazat pe căldură emoţională a fost intitulat, de autori, „model parental
A”, cel bazat pe supraprotecţie, „model parental B”, iar cel bazat pe rejecţie, „model parental C”.
Modelul parental A este bazat pe căldură emoţională. Părinţii, dovedesc copiilor că îi
iubesc prin gesturi de tandreţe, îşi manifestă afecţiunea faşă de ei prin îmbrăţişări. Aceşti părinţi
îşi investesc cu încredere propriul copil, îl încurajează, îi respectă opiniile. Copilul găseşte sprijin
la părinte ori de câte ori are nevoie de susţinere. Părinţii petrec timp împreună cu copiii lor şi le
arată că îi iubesc.
Modelul parental B. părinţii aparţinând acestei categorii îşi exercită influenţa asupra
copilului lor, intervin în viaţa acestuia interesându-se de fiecare mişcare a copilului, de prietenii
acestuia şi de modul în care îşi petrece timpul. Aceşti părinţi sunt foarte atenţi cu copilul lor, le e
teamă ca să nu i se întâmple ceva rău, de aceea doresc să deţină controlul asupra copilului,
hotărăsc în locul lui. Aceşti părinţi au aşteptări ridicate de la copiii lor , iar dacă aceştia greşesc
sunt mustraţi.
Modelul parental C. Părinţii aparţinând acestei categorii recurg frecvent la pedepse
corporale în cazul în care copilul greşeşte, îl face să se simtă vinovat prin diferite remarci sau
pedepse, verbale sau corporale. De asemenea manifestă o atitudine critică faţă de lucrurile pe
care copilul le face. Aceşti părinţi fac diferenţe între copiii lor, neîncercând să ascundă acest
lucru, iar de multe ori îl exprimă prin cuvinte şi acţiuni. În general, aceşti părinţi au o atitudine
ostilă faţă de propriul copil, respingându-l.
Chestionarul a fost etalonat pe populaţie românească în 1990, de către Radu Vraşti la
Spitalul de Psihiatrie Jebel, care a comparat trei grupuri de subiecţi: 40 de subiecţi adulţi
diagnosticaţi ca alcoolici, 83 de subiecţi cu diagnostic de tulburare depresivă, şi grupul de
control, format din 129 de subiecţi sănătoşi.
2
Corectarea chestionarului se realizează după grila de corecţie pe fiecare subscală şi pe
factorii Arrindell, obţinându-se câte un scor format din suma directă sau ranversată a
răspunsurilor subiectului.
Prezentăm mai jos subscalele şi itemii corespunzători acestora.
Tabel: Distribuţia itemilor pe subscale
SUBSCALE ITEMI
Abuziv -11, 23, 55, 65, 76
Privativ 8, -26, 30, 44, 50, 77
Punitiv 6, 12, 24, 57, 63, 64, 68
Umilitor 19, 28, 35, 59, 71
Rejectiv -4, 5, -13, 27, -54
Supraprotectiv 18, 20, 22, -40, -56, 73
Supraimplicat 1, 14, 36, 46, 60, 66, 70
Tolerant -9, -34, 41, 62, 69, 75
Afectuos 2, 39, 43, 74, 81
Orientând spre performanţă 7, 31, 38, 52, 78
Generator de culpabilitate 25, 37, 45, 49, 51
Stimulativ 21, 32, 47, 48, 67
Favorizând pe ceilalţi 16, 17, 33, 61, 72
Favorizând subiectul 3, 10, 29, 79, 80
Instructaj:
Citeşte cu atenţie instrucţiunile înainte de a completa formularul. Întrebările de mai jos
se referă la amintirile oamenilor despre felul în care s-au comportat părinţii acestora fată de ei.
La completarea acestui chestionar trebuie să vă aduceţi aminte şi să apreciaţi cum s-au
comportat părinţii faţă de dumneavoastră. Trebuie marcată acea alternativă de răspuns care
corespunde amintirilor dumneavoastră despre felulul în care mama, respectiv tatăl s-au
manifestat când eraţi copil sau mai tânăr..
3
Citeşte cu atenţie fiecare întrebare şi ia poziţie faţă de acea alternativă care ţi se
potriveşte. Fă deosebire între poziţia mamei şi cea a tatălui. De aceea încearcă să evaluezi
amintirea comportamentelor tatălui şi separat ale mamei.
Dacă părinţii au avut o comportare asemănătoare atunci marchezi acelaşi răspuns
pentru ambii. Reţine că trebuie să alegi numai o alternativă de răspuns pentru fiecare părinte, la
fiecare întrebare.
Ai grijă să răspunzi la toate întrebările.
Exemple:
Din exemplele de mai sus poţi să constaţi că la prima întrebare răspunsurile sunt diferite
pentru mamă şi tată, iar la a doua întrebare aprecierea este la fel. Încearcă să foloseşti cât mai
rar situaţiile de evaluare similară, dar dacă evaluarea ta este la fel pentru mamă şi pentru tată,
atunci poţi să foloseşti aceeaşi apreciere.
4
indiferenţă,
acord,
acord puternic.
Rezultatele mai multor studii au susţinut Chestionarul de autoritate parentală , ca fiind o
măsură psihometrică sănătoasă si validă a prototipurilor lui Baunrind de autoritate parentală si au
sugerat că acest chestionar are un potenţial considerabil de instrument de evaluare în investigarea
corelaţiilor dintre permisivitate, autoritate si democrativitate parentală.
Chestionarul de autoritate parentală are o bună consistenţă internă, coeficientul alfa pentru
cele şase scale fiind: .75 pentru permisivitatea mamei, .85 pentru autoritatea mamei, .82 pentru
democrativitatea mamei, .71 pentru permisivitatea tatălui, .87 pentru autoritatea tatălui si .85
pentru democrativiatea tatălui.