INTERPRETARE ROTTER

Upload
 
COTARE

Cotare globală

Se realizează  din perspectiva tonalită ţii afective :

“+” ră spunsurile afectiv pozitive, euforice

“-“ ră spunsurile afectiv negative, disforice

“0” ră spunsurile neutre

Structură tematică: Arie tematică

1. (ego) – imagine de sine

1, 4, 5, 6, 9, 15, 16, 21, 23, 25, 26, 28, 30, 31, 32, 34,35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45,
48, 50, 51, 53, 57, 58, 59,60, 64, 67, 69, 72, 73, 75, 77, 79
2. M (mediu) – ceilalţi, relaţiile,alteritatea
3, 10, 19, 33, 40, 49, 56, 76
3. O (origine)– formarea personalită ţii, familia de origine
7, 11, 12, 14, 17, 37
4. T (trecut) 
55, 70, 78
5. F (familie) – soţ, soţie, copii,orientare afectivă conexă
27, 46
6. N (boală) – relaţia cu boala, mediulspitalicesc, tratament18, 63
7. G (general) – răspuns fără raportare la subiect
2, 8, 13, 20, 22, 24, 29, 47, 52, 54, 61, 62, 65, 68, 71,74, 80

Raport afectiv tematic:

După cotarea globală , se calculează ponderea tonalită ţilor afective din cadrul fiecă rei arii
tematice.

INTERPRETAREA TESTULUI ROTTER 

Dezvoltarea experimentului asociativ-verbal (principiu de tip paradigmatic) a dus la
construirea testelor de completare. Rotter este primul care realizează un asemenea
test în SUA. Diferenţa dintre experimentulasociativ-verbal şi testul de completare se
referă la nivelul de regresie. Materialul acestor teste trimite la situaţii în care Eul încă
mai deţine un control, regresia posibilă în aceste teste fiind de nivel sintagmatic. Testul
lui Rotter a fost dezvoltat, transformâ ndu-se într-un test clinic, sub denumirea de Test
de completare asociativ-verbal.
Se folosesc 80 de începuturi de frază ca, de exemplu: „Îmi place.......”, „Nervii mei.......”,etc.
Acest test se poate cota din mai multe perspective:

 
Gradul şi sensul implicării afective
fiecare ră spuns este cotat cu
„+” = tră iri afective pozitive, ră spunsuri pozitive;
„-” = depresiv, afectenegative, agresiv
şi
„0” = ră spunsuri fă ră încă rcă tură afectivă şi personală .

 
Structura tematică
sunt 7 structuri tematice:
1. P – se referă la conţinuturile legate de Ego - imagine de sine, autoapreciere.
Întrebă rile pentru această structură tematică reprezintă 52% din total şi sunt:
1, 4, 5, 6, 9, 15, 16, 21, 23, 25, 26, 28, 30, 31, 32, 34, 35,36, 38, 39, 41, 42, 43,
45, 48, 50, 51, 53, 57, 58, 59, 60, 64, 66, 67, 69, 72,73, 75, 77, 79. Toate aceste
întrebă ri vor fi analizate şi din prisma afectivită ţii.
2. M – modul în care e reprezentată în proiecţie alteritatea (ceilalţi), pă rerile despre
viaţă ale subiectului, relaţiile cu alţii. Itemii reprezintă 12% şi sunt:
3, 10, 19, 33, 40, 49, 56, 76.
3. – se referă la formarea personalită ţii, la familia de origine, la copilă ria subiectului.
Itemii reprezintă 7% din total şi sunt: 
7, 11, 12, 14, 17, 37.
4. T – trecutul subiectului în general. Itemii reprezintă 4% şi sunt:
55,70, 78.
5. F – familia posibilă virtuală / actuală a subiectului. Itemii reprezintă aproximativ
2% şi sunt:
27, 46.
6. N – lucruri legate de patologie. Itemii reprezintă aproximativ 2% şisunt:
18, 63.
7. G – generalită ţi, ră spunsuri fă ră  raportare directa la subiect. Itemiisunt în
proporţie de 21%:
8. 2, 8, 13, 20, 22, 24, 29, 47, 52, 54, 61, 62, 65, 68,71, 74, 80.

Ră spunsurile se mai codifică după două categorii:

E – răspunsuri direct erotice

 
D – dacă în răspunsurile subiectului găsim elemente clar ilogice, stereotipii vădite
în reacţia de răspuns.

Se analizează fiecare categorie tematică , se judecă dacă este încă rcată afectiv pozitiv,
negativ sau neutru şi se calculează proporţia lor ( de ex.: pentru P 1-, 4+, 5-, 6+, 9+,
15+, etc.). Se însumează în cadrul fiecă rui gruptematic de itemi (ex. P), numă rul itemilor
cu aceeaşi valoare afectivă ,rezultâ nd trei sume, care se transformă în procente (de ex.:
pentru P: 16 ră spunsuri cu „+”, 23 ră spunsuri cu „-”, 2 ră spunsuri cu „0”. Rezultă cele trei
procente: „+” 56%, „-” 39%, „0” 5%). Se procedează întocmai pentru fiecare grup tematic
de itemi.