Sunteți pe pagina 1din 12

&

Repere psihogenetice ale dezvoltrii 1. Repere psihogenetice ale dezvoltrii. Definire.Caracteristici 2. Stadialitatea-modalitti de operare a criteriilor n definirea stadiilor 3. Aspecte ale dezvoltrii psihice intra terine !. Aspecte ale dezvoltrii psihice n perioada "-1 an #. Cresterea si dezvoltarea psihic a copil l i anteprescolar 1-3 ani 1. Repere psihogenetice ale dezvoltrii. Definire.Caracteristici Reperele psihogenetice sunt instrumente psihologice de tip operational al cror rol principal este de a localiza sau de a indica starea dezvoltrii psihice la un anumit moment al evolutiei. Prin intermediul reperelor psihogenetice se controleaz ordinea, continutul, directia si totodat normalitatea dezvoltrii psihice a copilului. Reperele psihogenetice sa psihodinamice (deoarece se refer la toate ciclurile vietii) se manifest prin conduite, caracteristici si atitudini psihice care permit s se identifice n cazuri concrete diferentele sau distanta psihologic fat de caracteristicile considerate normale. Au urmtoarele dimensiuni: latura instrumental ne ajut la sesizarea momentelor de schimbare din ciclurile vietii latura teoretic permite descrierea si anticiparea dezvoltrii, a reactiilor semnificative ale persoanei latura general, nespecific, universal uman (e!. caracteristicile inteligentei) latura particular, specific legat de identitatea de neam, de tar, de grup cultural, social si profesional. "eperele psihogenetice se refer cu precdere la latura nespecific si mai putin la cea specific, ntruc#t acestia se consider c au cea mai relevant valabilitate. $rincipalele caracteristici ale reperelor psihogenetice si psihodinamice s nt: se e!prim n formatiuni foarte comple!e ce pot evidentia normalitatea sau abaterea de la aceasta (nt#rzieri, precocitate) prin modul cum se ierarhizeaz, prin felul lor de a se e!prima, reperele psihogenetice pot pune n evident caracteristicile de ma!im activism, latura dinamic cea mai pregnant. $unosc#ndu%le se pot elabora strategii educative oportune. nt#rzierile prelungite de aparitie a caracteristicilor considerate reperele psihogenetice constituie indici de retard sau de debilitate psihic mai ales pentru anii copilriei nt#rzierile care apar dup ce caracteristicile reperelor psihogenetice au fost identificate evidentiaz conditii deficitare sau stresante de educatie si mediu de viat .

'n baza optiunii psihologilor pentru o categorie sau alta de repere psihogenetice sau psihodinamice (e!. A. (essel a structurat un sistem de repere ce retine &) conduite reprezentative: caracteristici motorii, felul cum evolueaz igiena corporal, modul cum se e!prim emotiile, etc., *.Piaget a considerat repere conduitele saturate n factori de inteligent, A.+.,eontiev a luat n considerare activitatea predominant) s%au promovat diferite teorii cu privire la dezvoltarea psihic de tip stadial. 2.Stadialitatea- modalitti de operare a criteriilor n definirea stadiilor Perioadele de v#rst n care tabloul psihocomportamental este relativ asemntor la toti copiii au fost denumite stadii ale dezvoltrii, ce se succed unele dup altele. -e aceea o caracteristic major a dezvoltrii psihice este stadialitatea ei. .tadialitatea este prezent at#t n abordarea genetic (longitudinal) a vietii psihice, deci la nivelul procesualittilor psihice (cognitive, afective, moral%sociale,etc)% ./A-00 (1+1/0$1 c#t si n perspectivele transversale ce urmresc unitatea diverselor aspecte ale vietii psihice ntr%o etap anume%./A-00 -1 23"./4 sau psihodinamice. .tadiul de v#rst nu este identic si nici nu se suprapune cu stadiile genetice ale diverselor procese psihice. 5n stadiu de v#rst poate cuprinde aspecte ce tin de dou stadii genetice diferite ale acelorasi procesualitti psihice. (e!. g#ndirea scolarului opereaz at#t cu elemente concrete, situative c#t si cu cele logice). -e asemenea pot e!ista decalaje ntre diverse stadii genetice ale proceselor psihice din cauza ritmurilor de dezvoltare diferite (e!. decalajul ntre maturizarea cogntiv, afectiv si moral n adolescent). 2#rsta cronologic nu corespunde cu v#rsta biologic si nici cu cea psihic, iar aceasta din urm poate fi diferit pentru aspecte psihice diferite chiar dac momentul cronologic este acelasi. -efinirea celor dou categorii de stadii: genetice si de v#rst se face n baza unor modalitti diferite. Stadi l genetic vizeaz re nirea n i ansam%l de conditii& cel de v'rst de caracteristici generate de an mite dominante. $rincipalele conditii s nt( de ordine%se e!prim prin succesiunea dintre caracteristicile anterioare si cele ce urmeaz de structur specific de preparatie, saturatie si integrare a caracteristicilor psihice ale stadiului respectiv, ceea ce%i confer un specific propriu. 'n precizarea reperelor psihogenetice ca posibilitti de e!plicare a dezvoltrii psihice, ). *chiop prop ne 3 criterii( &) tipul fundamental de activitate: joc, nvtare, munc%e!prim directionarea si structurarea fortei energetice psihice pentru asimilarea de cunostinte, functionalitatea deprinderilor, abilittilor cu tendinta de a fi integrate n trsturi, nsusiri de personalitate 6) tipul de relatii care pot fi obiectuale si sociale e!prim structura evolutiv sub raportul adaptrii si integrrii sociale 7) caracteristici generate de contradictiile dintre cerintele e!terne si cerinte subiective (dorinte, idealuri, aspiratii) ca si contradictiile dintre fiecare categorie s0

posibilittile societtii de a le satisface. Alte categorii de contradictii sunt: opozitia dintre structurile psihice vechi si cele noi (deprinderi, sentimente, interese), dintre diferitele laturi si caracteristici ale personalittii (aspiratii%posibilitti, afectivitate% inteligent) ca si dintre constient si inconstient. Aceste trei criterii se raporteaz la v#rsta cronologic. -ezvoltarea psihic este un proces ce tinde spre armonizare, coerent, echilibru ntre mediul e!ogen (natural si social) si propriile dorinte, aspiratii. +od l de operare al criteriilor n definirea stadiilor
./A-05, .tadiul sugarului: )%& an $"0/1"00 activitatea fundamental a individului: satisfacerea trebuintelor organice relatiile sunt reprezentate de refle!ele neconditionate: de aprare, alimentar, care%0 permit copilului s se adapteze la mediu tipul de contradictii: dependent total fat de adult. activitatea fundamental: manipularea obiectelor, dar lipseste scopul constient tipul de relatii: ncepe elaborarea primelor refle!e conditionate (alimentar, igienic) tipul de contradictii: gradul de dependent fat de adult scade se dezvolt capacitatea de verbalizare. activitate fundamental: jocul%activitate specific uman pentru c este constient se desfsoar pe baz de reguli unanim acceptate, n joc copilul interpreteaz anumite roluri n conformitate cu care si alege comportamentul adecvat tipul de relatii: stabileste relatii sociale, devine o persoan cu statut social, are obligatii si drepturi: s se trezeasc la anumite ore, s se mbrace, are dreptul s mearg la grdinit tipul de contradictii: gradul de dependent scade datorit constituirii constiintei de sine. activitatea fundamental: nvtarea impus, dirijat din e!terior tipul de relatii: se e!tind relatiile sociale precum si obligatiile si drepturile tipul de contradictii: gradul de dependent este influentat de aparitia punctului de vedere propriu activitate fundamental: nvtarea impus si independent (si permite s nu%si fac toate temele, s absenteze de la ore fr motive speciale relatiile se diversific depsind pragul scolii (n grupul sportiv, artistic,etc.) tipul de contradictii: este v#rsta marilor contradictii, se dezvolt constiinta de sine, doreste s%si impun opiniile dar nu reuseste ntotdeauna pentru c nu sunt bine conturate contradictia ntre generatii este necesar dar nu trebuie transformat n conflict. tipul de activitate: nvtare si munc creatoare, are posibilitatea de a%si impune originalitatea tipul de relatii: se integreaz ca o persoan activ, cucerind o

.tadiul anteprescol ar: &%7 ani

.tadiul prescolar: 7%8,9ani

.tadiul scolarului mic 8,9%&),&& ani .tadiul preadolesce nt &)%&: ani

.tadiul adolescent &:%&;,6) ani

anumit pozitie n actuala ierarhie social tipul de contradictii: relatia este mai calm adolescentul si adultul opereaz n aprecierea celuilalt cu criterii valorice.

'n baza celor 7 criterii amintite, 5.<chiopu si 1.2erza propun urmtoarele cicluri ale vietii cu substadiile implicate:
$0$,5, 201/00 &. P"1+A/A, 6. $>P0,4"0A P5=1"/A/1A A->,1.$1+/A ()%6) ani) .5=./A-00 %perioada embrionar %perioada fetal precoce %perioada fetal tardiv %nasterea %primul an de viat %prima copilrie%perioada anteprescolar &%7 ani %a doua copilrie%perioada prescolar 7%8,9 ani %a treia copilrie%perioada scolar mic 8%&) ani %pubertatea (&)%&: ani) %adolescenta &:%6) ani %adolescenta prelungit 6)%6: ani %tineretea 6?%7? ani %v#rsta adult precoce 7?%:: ani %vrsta adult mijlocie :?%?? ani %v#rsta adult tardiv ??%8? ani %perioada de trecere 88%9) ani %perioada primei btr#neti 9)%;) ani %perioada celei de a doua btr#neti ;)%@) ani %perioada marii btr#neti peste @) ani

7. 2#rstele adulte active (6)%8? ani) :. 2#rstele de involutie (8?%@),A.ani)

3. Aspecte ale dezvoltrii psihice intra terine

2iata nu ncepe la nastere, ci cam cu 69)%6;: de zile mai nainte, adic odat cu debutul perioadei prenatale, perioad n care asa cum consemneaz P.>sterrieth are loc o dezvoltare miraculoas. >rdinea de aparitie si dezvoltare ca si ritmul nu sunt aceleasi pentru toate organele si sistemele functionale ale organismului. Primele care se dezvolt sunt organele care au functii biologice (vegetative) fundamentale: inim, plm#ni, tub digestiv. /reptat se dezvolt diferite categorii de nervi cu functii de aprare centripet, de mentinere a echilibrului si spre sf#rsitul perioadei nervii organelor senzoriale, ai e!presiilor afective. /otodat, coincidenta aparitiei si maturizrii unor organe si functii reprezint momente cruciale pentru dezvoltare: de e!emplu numai coincidenta formrii tesutului muscular cu nceputul

osificrii si dezvoltrii sistemului nervos face posibil mobilitatea ftului n mediul intrauterin. -esi dependent de mam, n acest perioad copilul are o relativ independent manifestat prin numeroase tipuri de reactii. Acestea pun n evident e!istenta unui psihism prenatal, e!. miscrile la stimulii interni, alternanta miscrilor de repaos cu cele motorii, reactiile cu ncrctur afectiv care oscileaz ntre starea de plcere si cea de neplcere. -espre acest psihism s%a afirmat c este vag, nebulos si c reprezint baza de nesters n care se insereaz toate impresiile ulterioare. 'ntre evenimentele e!terne trite de mam si dezvoltarea fetusului este o str#ns legtur. .ituatiile tensionate, conflictuale, emotiile puternice produc modificri ale chimismului sanguin care influenteaz viata copilului. -in punct de vedere psihopedagogic trebie s se respecte urmtoarea idee cu caracter de lege: cu c#t intensitatea si frecventa factorilor nocivi sunt mai mari si cu c#t acestia actioneaz n perioade mai timpurii ale vietii embrionare cu at#t consecintele sunt mai grave. !. Dezvoltarea psihic a copil l i n prim l an de viat( caracteristici +asterea, desi este un proces fiziologic normal, reprezint at#t pentru mam, dar mai ales pentru copil un adevrat soc, o zdruncinare a echilibrului anterior. Pentru copil este de fapt o schimbare radical a conditiiilor de e!istent. ,a nastere fetitele au BC% 77)) gr, lungime :@%?6 cm, bietii au BC%7?)),78)) gr., lungime ?6%?? cm. $orpul este disproportionat, scheletul este osificat desi rm#n si unele zone cartilaginoase mai ales ca sudur cum este cazul celor 8 fontanele. 'n primele 8%; sptm#ni are loc o intens mielinizare a scoartei, proces nceput nainte de nastere. .poreste actiunea conductoare a scoartei asupra formatiunilor subcorticale, n special asupra mecanismelor motorii si refle!e. /otodat, scoarta cerebral este apt s primeasc nformatii si s reactioneze corespunztor fat de acestea. Senzatiile. Caracteristici Pentru a se produce senzatia este nevoie de actiunea unor e!citanti asupra organelor de simt, a cror intensitate trebuie s fie mare la copilul mic. -ac e!citatiile sunt slabe nu produc reactii iar dac sunt prea puternice declanseaz reactii de soc (tresrire plin de team, miscri largi). 0nflu!ul nervos, transmiterea e!citatiei de la receptor la centrul nervos se realizeaz cu vitez mic si de aceea senzatiile sunt lente. 1!citabilitatea muscular seamn cu aceea a strii de oboseal la adult. -ezvoltarea senzatiilor este inegal n perioadele timpurii ale vietii si este n str#ns legtur cu actiunea de satisfacere a trebuintelor organice: de hran, igienice, miscare, rela!are, somn, ap si mai t#rziu a celor predominant psihologice: aprare, orientare, investigare de semnale informationale, vocalizare, comunicare, relationare, socializare. Primele trebuinte sunt predominant fiziologice, cu caracter ciclic, iar celelalte psihologice sunt cu caracter permanent.

.enzatiile sunt procese cognitive senzoriale prin care se semnalizeaz separat nsusirile concrete ale obiectelor si fenomenelor n conditiile actiunii directe a stimulilor asupra analizatorilor. Clasificarea senzatiilor -ac avem n vedere natura analizatorilor, care sunt organe structural% functionale, alctuite din receptor, calea aferent, veriga central (reprezentat de o zon cortical specializat n transformarea impulsului nervos n proces psihic) si cone!iunea invers care transmite impulsul nervos de la centrii corticali spre periferia analizatorilor. Acestia se mpart n: a) analizatorii e!terni: permit receptarea informatiilor din e!terior si constituie suportul elaborrii senzatiilor: vizuale, auditive, olfactive, gustative si tactile b) analizatorii interni produc senzatiile de foame, de sete, se!uale, de asfi!iere c) analizatorii intermediari sunt rspunztori pentru senzatiile chinestezice si pentru cele de echilibru. Senzatiile g stative Dona receptorie este mult mai e!tins si nediferentiat dec#t la adult si cuprinde: ntreaga suprafat a limbii, mucoasa intern a obrajilor, vlul palatin si o parte din esofag. $opilul este sensibil cel mai mult la dulce, apoi la acru si mai putin la amar si srat. .pre sf#rsitul primului an poate e!prima verbal si sesiza intensitatea lor. Senzatiile olfactive Dona receptorie se afl n cavitatea nazal, dar acesta p#n la vrsta de 8,9 luni nu contine pigmenti. $opilul nu detecteaz dec#t mirosuri foarte puternice, legate n special de satisfacerea trebuintelor biologice. Eodalittile de reactie ale copilului sunt mult mai ncrcate dec#t cele ale adultului, astfel alturi de grimase apar modificri ale ritmului respirator si chiar a pulsului fontanelelor. Senzatiile tactile $elulele senzoriale sunt rsp#ndite inegal n diferite zone ale corpului, de aici si reactii diferite. -e e!emplu n jurul ochilor apare la atingerea cu un obiect refle!ul de aprare oculo%motorie, n timp ce dac acesta are loc la nivelul palmelor apare refle!ul de prehensiune. Eai mult chiar, dezvoltarea sensibilittii este inegal: mai accentuat n zona ochilor si a cavittii bucale, mai lent la nivelul palmelor, al tlpilor si cel mai putin dezvoltat n zona spatelui. Senzatiile viz ale 0mediat dup nastere, copilul are senzatii de lumin, ntuneric sub forma unor pete de lumin si ntunecate, deoarece muschii globului ocular nu sunt nc pe deplin e!ersati pentru a acvea o vedere biocular copilul nu vede forma obiectelor ci numai aceste pete si nici nu vede la distant dec#t spre sf#rsitul primului an de viat c#nd reuseste s disting obiectele care se afl apro!imativ la ?m distant fat de el. 'n jurul v#rstei de 7,: luni ncepe s disting ntr%o ordine determinat de strlucire, de intensitate, culorile: galben%oranj, rosu, albastru, verde. Senzatiile a ditive

Dona receptoare este urechea medie inundat de lichidul amniotic, din care cauz, la nastere se instaleaz o surditate usoar, dar la &%6 luni devine sensibil la vocea uman, la : luni devine sensibil la muzic, pentru ca la 8 luni s apar o oarecare intentionalitate n urmrirea muzicii. .ensibilitatea auditiv este direct implicat n dezvoltarea auzului fonematic. Senzatiile interne Eai ales n primele 7 luni de viat sunt foarte intense, fiind legate de satisfacerea trebuintelor primare. Cond ita senzorio-perceptiv /rebuintele sunt procese pulsionale, fundamentale ale vietii care semnalizeaz perturbrile survenite n organism, de tipul scderilor sau e!ceselor si satisfacerea acestora contribuie la formarea comple!elor polisenzoriale care vor sta la baza aparitiei perceptiilor si reprezentrilor. Comple,ele polisenzoriale se formeaz pe baza concomitentei si a repetrii unor senzatii la intervale relativ identice (e!. trebuintele de hran se asociaz cu cele de tact%luarea copilului n brate de ctre mam, cu cele auditive sau vizuale.) $ea mai important achizitie este desprinderea copilului de obiecte. 'ncep#nd cu v#rsta de ; luni, copilul nu se multumeste doar s vad obiectul , ci dac acesta este ascuns l caut, ceea ce demonstreaz c obiectul ncepe s aib o e!istent de sine stttoare. Perceptiile se dezvolt mai ales dup v#rsta de 8 luni, c#nd copilul trece de la pozitia orizontal la cea sez#nd. Cond itele motorii evolueaz de la miscri necoordonate, haotice spre cele diferentiate, initial la nivelul gurii, ochilor, apoi al capului, g#tului, trunchiului, membrelor. $rincipalele achizitii ale v#rstei sunt: prehensiunea% apucarea, manevrarea, palparea obiectelor, trecerea lor dintr%o m#n n alta posibilitatea de a sta sezut si n picioare ceea ce e!tinde c#mpul vizual si concomitent sfera cunoasterii mersul i va permite s%si dezvolte autonomia si initiativa sa personal si i va sprijini coordonarea miscrilor antrenate n echilibrul postural. P#n la 8 luni se caracterizeaz prin refle!e neconditionate (ntoarce capul la sursa de zgomot) pentru ca la &6 luni s apar primele miscri nvtate ce se bazeaz pe refle!e conditionate. Cond ita ver%al %este indicator de referint pentru specificul uman %reprezint factorul fundamental n asigurarea echilibrului cu mediul, deci n adaptare %are un pronuntat rol formativ %n primele zile de viat, copilul, chiar si cel eutrofic, care doarme si suge normal nu se manifest prea mult, dec#t prin tipete si stri de agitatie ,a 7,: sptm#ni apare z#mbetul ca e!presie a comunicrii nonverbale, care are adresare clar si un continut ntrit de contactul vizual cu cei din jur.

$omunicarea nonverbal evoleaz spre reactii de vocalizare sau g#ngurit care apar ctre sf#rsitul luni a doua, iar dup luna a patra se mbogteste cu: ntinderea m#inilor si a corpului de ctre copil pentru a fi luat n brate, cu forme de mimic variate ce e!prim disconfort sau plcere, conduite de e!primare a afectiunii sau conduitele de abandon (tcere, mbufnare), oftat, tipt, geamt, r#s. $omunicarea nonverbal se confund cu cea verbal, g#nguritul reprezint materia prim a vorbirii. Acesta ncepe n jurul v#rstei de 7 luni, pentru ca apoi s apar o articulare de vocale cu consoane. > faz superioar a g#nguritului este lalatiunea (repetarea de silabe) care debuteaz pe la v#rsta de ? luni. .pre sf#rsitul lunii a &) apar primele cuvinte, acestea pentru c au functii gramaticale sunt de fapt cuvinte%propozitii sau holofraze (pisica este miau, c#inele%ham, ham). -ac n familie comunicarea verbal este redus se mbogteste comunicarea nonverbal si scade competenta comunicrii, adic acea capacitate a copilului de decodificare a limbajului adultului. Aceste conduite l ajut s%si e!prime dorintele, simpatiile, antipatiile (gigea). $u c#t activitatea verbal a copilului n aceast perioad este mai intens, cu at#t probabilitataea ca mai t#rziu s ajung la un nivel de inteligent ridicat este mai mare. Apar si forme primare de inteligent verbal prin ncercrile de a ascunde, de a masca ceea ce este inerzis. ,a sf#rsitul primului an vocabularul copilului contine &)%&? cuvinte simple. Cond itele afective e!prim atitudinea pozitiv sau negativ pe care individul o are fat de obiectele si fenomenele cu care relationeaz. Are un caracter puternic polarizat, e!ist procese afective pozitive (bucurie, entuziasm) si negative (tristete). /ririle negative, neplcute, generate de foame, de nevoia de somn sunt cele mai numeroase n primele 7 luni n raport cu cele pozitive. -up ? luni apar frica, furia, iar dintre tririle pozitive r#sul pe la 8 luni iar bucuria ceva mai t#rziu. .pre sf#rsitul anului apare curiozitatea afectiv legat de prezenta altor persoane de care copilul se simte atras. Cond ita inteligent 'n evolutia ei delimitm urmtoarele 7 momente: momentul repetrii actelor si miscrilor (pl#nge repetat pentru a fi luat n brate) n jurul v#rstei de : luni momentul utilizrii unui mijloc n raport cu un scop (e!. trage fata de mas pentru a ajunge la pahar, n jurul v#rstei de ; luni momentul e!ecutrii unei miscri nu n mod repetitiv ci cu modificri pentru a se cunoaste mai mult despre obiect, pe la sf#rsitul primului an. Apar conduite specifice: conduita suportului: dac cineva i acoper fata cu o batist l apuca de m#n m#na reprezint un suport pentru a nltura batista conduita sforii: dac de un fotoliu sunt at#rnate mai multe sfori, la capatul lor se afl jucrii, prin ncercare si eroare descoper sfoara de care este legat jucria preferat

conduita bastonului: se foloseste de baston pentru a%si apropia o jucrie aflat la mare distant de el. Cerinte psihopedagogice > caracteristic esential a acestei perioade este dependenta multidimensional, cu mare ncrctur psihic a copilului de mama sa. 1ste personajul central n evolutia vietii copilului pentru a%0 oferi un mediu favorabil, activ stimulrii conduitelor specifice si pentru a%l feri de avitaminoza afectiv (lipsa afectiunii materne sau de desprtirea temporar care se soldeaz cu fragilizarea psihic (insomnii, indispozitii) ce vor afecta dezvoltarea ulterioar. 1ste necesar s se implice copilul n actiuni directe cu obiectele (apucare, m#nuire, etc.), ntruc#t astfel se vor forma schemele senzorio%motorii, un fel de reprezentri a cror secvent actional nu e prezent. .chemele senzorio%motorii prin e!tinderea lor la alte situatii si probleme vor sta la baza formrii actiunilor mentale. 'nc din prima etap a vietii este nevoie ca adultul s propun o nvtare bazat pe imitatie si conditionare, de un dresaj care este mai degrab un reglaj ce implic participare afectiv si se adreseaz unei fiinte inteligibile, sensibile. Acest tip de reglaj este: %functional: controlul evacurilor, al mictiunilor, al alimentatiei ciclice, %socio%relational: al reactiilor, al cuvintelor. "eglajul nu trebuie s fie n defavoarea stimulrii primelor ncerri de autonomie. Promovarea unui echilibru afectiv reprezint un suport pentru educarea caracterului. 1ducatia afectiv si cea a caracterului sunt str#ns legate. #. Cresterea si dezvoltarea psihic a copil l i anteprescolar -1an-3 ani. 'n perioada &%7 ani cresterea fizic nregistreaz un ritm intens at#t n greutate c#t si n talie. -ac la un an greutatea copilului este n medie de @,7 Fg, la 7 ani ajunge la &: Fg, iar talia de la 9: de cm se apropie de @: cm. ,a nivelul sistemului nervos, reactiile nnscute ncep s se conditioneze (la 6ani si jumtate apare controlul sfincterial), se intensific activitatea de analiz si sintez a scoartei, de elaborare a stereotipurilor dinamice, bazate pe elaborarea unor lanturi de refle!e conditionate. Predomin e!citabilitatea asupra inhibitiei si din aceast cauz vor apare reactii de nervozitate si instabilitate, mai ales n momentele de eruptii dentare, de stri maladive sau n absenta stimulatorie a mediului. Dezvoltarea motricittii este at#t de spectaculoas nc#t s%a vorbit chiar de dominarea ei asupra tuturor celorlalte tipuri de conduite ale copilului. Eersul se automatizeaz si se stabilizeaz. ,a 6) de luni este stp#n pe sine, trece de la mersul normal la alergat, ctrat, srit. Eiscrile prehensiunii si manipulrii obiectelor se diferentiaz, se coordoneaz, capt precizie. ,a 6 ani ncepe s ia parte la propria echipare, s mn#nce singur, devine un nestp#nit n fata oricrei situatii care care poate deveni un joc motric. Prin repetarea miscrilor si fi!eaz e!perienta perceptiv, are loc un nceput al nvtrii senzorio%motorii, se descoper pe sine ca agent al miscrii, al reusitei ceea ce conduce la dezvoltarea ncrederii n sine. Eotricitatea devine o cale important de afimare, de e!primare a autonomiei.

&)

Dezvoltarea proceselor de c noastere Perceptia tactil este mult ajutat de deplasarea independent, de denumirea verbal si se integreaz n e!perienta activ, de investigarea a realittii. Perceptiile tactile sunt intercorelate cu perceptiile vizuale si cu cele chinestezice si contribuie la constituirea unor criterii de diferentiere: mic%mare, cald%rece. Perceptiile auditive sunt antrenate intens n asimilarea sunetelor, a cuvintelor, a dialogurilor, n ascultarea muzicii, a te!telor, n orientarea general. .pre sf#rsitul celui de%al doilea an de viat se face trecerea spre reprezentarea actiunii nainte de e!ecutarea ei real, deci dob#ndeste capacitatea de a opera n plan mental cu imaginile secundare furnizate de reprezentare:imagini care sunt simboluri ale obiectelor. Aceste imagini sunt utilizate n joc si propune numeroase solutii. Gr acestea nu ar avea loc jocul simbolic%bazat pe simulrile diferitelor actiuni, form fundamental de activitate n care reproduce realitatea si ncearc s ptrund n intimitatea ei. Dezvoltarea memoriei ntre 1 an si 3 ani este pus n valoare de marea disponibilitate a copilului pentru fi!area e!perientei de viat, prin recunosterea persoanelor, obiectelor, imaginilor. Eemoria este aceea care permite valorificarea e!perientei perceptive ntr%o modalitate specific de interpretare, anume aninismul infantil, n baza cruia ppusile, animalele de plus sunt considerate ca av#nd dorinte, sentimente, intentii. /'ndirea anteprescolar l i se dezvolt prin actiunea cu obiectele si actiunea verbal. ,a 6 ani ncepe interogatia ca form de e!primare a g#ndirii, a inteligentei: ce este aceastaH 'ntrebrile demonstreaz c limbajul devine instrumentul g#ndirii. 1ste etapa numit de "ose 2incent marea identificare. ,a 7 ani debuteaz o alt etap care continu n stadiul urmtor anume etapa de ceH%urilor c#nd copilul nu este obsedat de cauzalitate ci de ntelegerea relatiilor dintre obiectele respective si locul lor. $unoasterea perceptiv sprijin ntelegerea nsusirilor permanente si esentiale ale obiectelor chiar dac acestea sunt diferite (de e!. pentru mr, par, nsusiri de form culoare, mrime). 'ntelegerea este avantajat si de operatiile generale ale g#ndirii (analiz, sintez, comparatie, concretizare) care are caracter implicit primar, elementar. -up *.Piaget este o g#ndire bazat pe actiune, gestic, imitatie de tip precauzal, care alturi de jocul simbolic se nscrie n stadiul inteligentei preoperatorii care se prelungeste p#n la 9,; ani. 0ncapacitatea copilului de a se detasa de sine, de propriile sale dorinte confer g#ndirii sale alte caracteristici: este egocentric, aninist (consider c tot ceea ce l nconjoar este nsufletit, magic (pl#nsul, tipetele au pentru el o putere nelimitat si astfel si va ndeplini toate dorintele). (#ndirea este implicat n identificarea de sine, a membrilor familiei, a domiciliului ceea ce este o deschidere spre nvtarea social. Aceste caracteristici sunt sustinute si marcate de achizitia limbajului. 'n ns sirea lim%a0 l i este o perioad marcat de tatonri continue din partea copilului n vederea stabilirii concomitentei, coincidentei dintre simbolurile personale de tip sonor si cuvintele ce contin aceleasi sunete utilizate de persoanele din mediul su. Principalii factori sunt: imitatia, dorinta de comunicare si de a stabili contacte

&&

sociale. $opilul este avid de afectiune, de a afla ce se petrece n jurul su si totodat de a spune ce a vzut, ce 0 s%a nt#mplat. 'n anteprescolaritate evolutia limbajului traverseaz urmtoarele faze: a cuv#ntului fraz care debuteaz odat cu nceputul celui de%al doilea an si dureaz cam nc 8 luni, deci acoper prima jumtate a celui de%al doilea an ele e!prim o stare afectiv, o trire marcat mental: mama, apaI prefrazei, de 6,7 cuvinte, ordonate n functie de ncrctura afectiv indic mai cur#nd actiuni posibile dec#t obiecte preconceptelor%ntre 6%: ani, acestea se afl la jumtatea drumului ntre simbolul personal, individual si general preconceptele sunt un fel de prototipuri care nu au nc valoarea general a unei clase dar nu sunt nici pe deplin individualizate ca elemente, printre alte elemente ale aceleiasi clase gramatical, opus ca sens cuv#ntului fraz, se e!prim o judecat iar pe sine se e!prim la persoana a treia dup modelul adultilor: Alina merge structurii sintactice: la nceputul celui de%al treilea an au unele deformri care dau o not de pitoresc limbajului diferentierii formelor gramaticale apare folosirea pronumelui personal de persoana nt#i, o dovad a nceputului constiintei de sine. Eodul n care printii si ajusteaz limbajul pentru a corespunde nivelului de ntelegere al copilului joac un rol deosebit n asimilarea acesteia. -in repetarea unor silabe (ma%ma, pa%pa) si asocierea lor cu persoane, obiecte, actiuni iau nastere primele cuvinte utilizate de copil. .e nsusesc foarte usor cuvintele a cror form se asociaz cu o nsusire caracteristic puternic a obiectelor: ham, ham pentru c#ine. .e apreciaz c acestea ntr%o anume msur avantajeaz rostirea cuvintelor%propozitii, care servesc nu numai la denumirea obiectelor, fiintelor, ci e!prim intentii, dorinte. 'nsusirea limbajului este conditionat de: %componenta senzorio%motorie%n stadiul g#nguritului deja se joac cu vocea asa cum se joac cu m#inile, iar dup luna a opta de viat, imitatia modelelor sonore este raportat nu numai la actiunea material ci si la reprezentarea ei. .pre sf#rsitul perioadei, actiunile verbale se detaseaz de cele materiale, se interiorizeaz si poart amprenta mental %componenta intelectual%pe msura repetrii, cuvintele se raporteaz la actiunile materiale si devin educative, reprezentative ca si gesturile. P. >sterrieth afirm c sunetele obisnuite devin reprezentative ca si gesturile, ele sunt chiar gesturi de o natur special, ntruc#t de la &%7 ani copilul are o ntelegere global, sincretic a realittii iar cuvintele rm#n global simbolice, putin diferentiate %componenta afectiva%ncrctura afectiv a relatiilor cu mama, cu cei din jur, atmosfera cu care particip la jocurile v#rstei, sprijin pronuntia, ntelegerea, fi!area cuvintelor. 'n procesul comunicrii se e!erseaz toate functiile limbajului, dar cea mai e!presiv este cea ludic. -e la jocul vocal din perioada anterioar ajunge la jocul verbal bazat pe repetitii de silabe, cuvinte, pe formarea unor cuvinte, pe efectuarea unor asociatii. Achizitia limbajului nu se limiteaz la cunosterea structurilor, a

&6

regulilor, la mbogtirea vocabularului care spre sf#rsitul perioadei ajunge apro!. la &))) de cuvinte, unde predomin substantivele, verbele, adjectivele, ci urmreste si nvtarea functiilor sociale ale limbajului. ,imbajul nu poate fi separat de conte!tul n care este utilizat. =runner (&@;7) vede n limbaj un produs secundar si un vehicul al transmiterii culturii. .e nt#lnesc urmtoarele fenomene: %integrarea limbajului n rezonantele psihice ale situatiei (chiar dac ncearc s povesteasc o poveste stiut introduce cuvinte din mediul lor, deci este situativ, %reducerea si nlocuirea articulrilor comple!e cu articulri mai simple. Cond itele socio-afective se caracterizeaz prin: instabilitate, fragilitate, reactii capricioase, mare sensibilitate fat de restrictii, refuzuri care determin uneori aparitia reactiilor de opozitie. $opilul nu rm#ne indiferent la efectele reactiilor de opozitie, ci ncearc neliniste, agitatie ca modalitti corective fat de acestea. /otodat, conduitele afective influentate de capacitatea de retinere n memorie a e!perientelor trite, de puterea de ntelegere evolueaz spre ntelegerea unor interdictii, spre cooperarea cu adultul, un nceput de conventionalizare a e!presiilor emotionale. Cerinte psihopedagogice( %mbogtirea mediului prin jucrii pentru a satisface cerinta de e!plorare si de fi!are a e!perientei n miscri, actiuni ce presupun eforturi, antrenare %crearea unui univers situational c#t mai favorabil pentru implicarea direct si independent a copilului n actiune, n formarea deprinderilor de autoservire %denumit stadiul nmuguririi verbale, al fiintei ce tropie, educatia trebuie s aib n vedere c mersul, vorbirea si simbolismul sunt conduitele ce cunosc o dezvoltare impetuoas, iar celelalte se formeaz n cadrul lor %la nivelul conduitelor socio%afective, adultul trebuie s stimuleze ncrederea, evit#nd retragerea iubirii n formule ameninttoare (dac nu esti asculttor, mama nu te mai iubeste), ca si toleranta e!cesiv %pentru c anteprescolaritatea este perioada unei receptivitti puternice fat de situatii si atitudini sociale, modul de comportare al adultilor, relatiile dintre ei, atmosfera cooperant, sistemic, reprezint cele mai favorabile modele n vederea unei educatii si dezvoltri psihice echilibrate a copilului. 121324/RA526 &. =irch Ann, Psihologia dezvoltrii, 1ditura /ehnic, =ucuresti, 6ooo >sterrieth, P., 0ntroducere n psihologia copilului, 1-P, &@98