PITICAS BIANCA DANIELA Master Psihologie Clinica si Psihoterapie An II

STUDIU DE CAZ PRIVIND VIOLENTA SCOLARA

Studiu de caz F.D., 15 ani, elev n clasa a IX-a, liceu, mediu urban F. D. are 15 ani i este elev n clasa a IX-a, la un liceu din oraul S. Rezultatele lui colare sunt mediocre, dei pare a fi un copil foarte inteligent. Pn n prezent nu a ntrerupt coala, dar obinuiete s mai lipseasc de la ore. Provine dintr-o familie cu probleme sociale i economice, relaia dintre prini fiind i n prezent tensionat i conflictuala. Prinii si sunt absolveni de coal profesional. n prezent, tatl este pensionat (pe motiv de boal) i mama sa este casnic. Este cel mai mic frate dintre cei trei copii ai familiei sale. Se autoidentific drept un elev cu probleme de comportament, pentru care a fost sancionat de ctre coal (pedepse considerate ca fiind ntructva meritate): a fost chemat la discuii individuale, mustrat n faa clasei, i s-a sczut nota la purtare (notele la celelalte discipline avnd de asemenea de suferit), a fost ameninat cu exmatricularea. Eu sunt un pic mai dement adic mai zvpiat Nu numai c sunt (dement, zvpiat), dar eu sunt capul Dar nu sunt Gigi-Spaima! Elevul provine dintr-o familie cu probleme. Tatal sau este alcoolic, mama d toi banii din casa tatlui (pentru alcool), pentru a evita conflictele i violena. Nu a reuit niciodat s comunice cu prinii. Simte c este iubit de sora sa, la care locuiete n prezent, i, ntr-o oarecare msur, de mama sa. Despre tata, este convins ca nu l iubeste. Motivul parasirii familiei de origine a fost faptul ca nu reusea sa se nteleaga cu parintii, fiind chiar agresat fizic (a fost adeseori victima a violentei tatalui sau, a fost umilit, jignit si i s-au spus vorbe urte n familia sa), ct si faptul ca trebuia sa asiste la relatia extrem de tensionata dintre parinti. Considera ca familia poate sa influenteze comportamentul copiilor, care pot sa nvete de la parinti agresivitatea. Nu crede c familia este o piedic pentru a arta cine este, pentru c se simte independent. Pe de alt parte, nici nu se simte susinut de familie, nu este mulumit de educaia primit acas i nu s-a simit niciodat apreciat sau susinut de familie: Acum nu mai am nici o treab cu prinii. Nu ne ajutm, nu nimic. F.D. susine c i cstig singur existena i o mai ajut cu bani i pe mama sa. ntrebat care sunt sursele de venit raspunde: din combinaiile de cartier, ne pclim unul cu altul telefoane, recuperri haine. Nu tie care este sursa acestor bunuri, dar accept i ideea c ar putea fi furate. Nu l intereseaz acest aspect. Mai cstig bani i cu ajutorul Internet-ului. E o afacere pe care a

nceput-o de curnd, mpreun cu cumnatul lui. Recunoate c e ilegala i nu d prea multe amnunte. Dar sper s ctige ceva bani. Nu are probleme de moralitate n raport cu aceasta afacere, atta vreme ct este o provocare pentru inteligena i teribilismul sau i atta timp ct nu este prins. A face rost de bani pare a fi o preocupare foarte important pentru el. Susine c se nelege bine cu prietenii din cartier. A mai avut uneori probleme cu poliia, dar este convins c nu are ce s peasc, pentru c el nu face nimic ilegal, nu fur. Se simte bine cu prietenii din cartier, nu vrea s conduc, s fie lider, dar e contient c felul lui de a fi iese oricum n eviden. Vrea s fie respectat pentru ceea ce este. Cu colegii de coal F.D. are o permanent relaie tensionat. Se nelege doar cu colegii de liceu care sunt n acelai timp i prieteni din cartier, de gac. Cu restul se ceart mereu. Despre colegii lui crede c sunt normali, linititi, fr probleme, nu ca el. Le invidiaz situaia. n ceea ce priveste percepia sa asupra colii i a educaiei, F.D. considera c educaia este necesara: Faptul ca ai scoala ti ofera un prestigiu n cartier. Dar F.D. declara ca se ntmpla sa nvei i lucruri nefolositoare, nu tot ceea ce se nva la coal este util n viaa de zi cu zi. Nu lipsete de la coal. Mai chiulete din cnd n cnd, o ora-doua. Sau cnd a pit ceva, ca de pilda atunci cnd a avut minile sau picioarele rupte n bataile de cartier. Se simte ndreptatit sa-si faca singur dreptate, daca cineva l provoaca (Sar la btaie, logic!), dar nu consider c cineva din exterior ar putea sa l ajute (Nu apelez la profesori pentru ajutor). Dac cineva l agreseaza si nu poate reactiona pe moment, ncearc s se rzbune (M rzbun! Tot cade el n plas!). Este de acord ca uneori trebuie sa recurgi la violenta pentru a rezolva problemele. Recunoaste ca este mereu nervos. Nu stie de ce i se ntmpla asta. Pare sa aiba unele tendinte depresive, sa gndit la sinucidere, dar nu crede ca o va face. Se simte uneori singur. Nu considera ca trebuie sa si exteriorizeze sentimentele, mai ales cele care i tradeaza slabiciunile sau atunci cnd se confrunta cu greutati: Nu plng cu lacrimi plng n mine aa. Mai bea cu prietenii din cartier. A ncercat si droguri (M fceau s m simt mai liber, mai linitit, uitam de probleme). Dar a renuntat prin vointa. Afirmatiile sale legate de consumul de droguri nu sunt, de altfel, verificabile, pare sa spuna ca a luat droguri mai mult din teribilism, desi poate doar a ncercat vreodata si amanuntele date se refera la ceea ce stie despre consumatorii de droguri. Cunoaste prieteni n cartier care se drogheaza si i ntelege pentru ca au motivele lor. Nu ar recomanda droguri altora. Acum, doar fumeaza. i plac jocurile de noroc. Este tentat de lucruri noi, interesante. Se intereseaza de tinuta lui. E rapper i ine s arate corespunztor. E contient de riscurile la care se expune, dar i le asum. tie c ar putea s i se ntmple la un moment dat i o agresiune major. Recunoate c este impulsiv. Nu se sperie usor. si asum greelile, nu d vina pe altii. I se pare firesc s nu respecte reguli pe care nu le nelege sau cu care nu este de acord. n ceea ce privete profesorii si, F.D. consider c acetia ncearca s-i impun autoritatea cu orice pre. Nu toi sunt suficient de bine pregtii profesional i majoritatea nu

sunt deschii la comunicarea cu elevii. Consider c unii dintre profesori nu evalueaz corect rezultatele elevilor. Interventie Pentru a modifica schemele cogntive ale adolescentului se va intervenii in primul rand prin medierea pentru auto-schimbare in sensul ca mediatorul va incuraja subiectul sa constientizeze existenta potentialului sau de schimbare, si il va face pe acesta sa dea un rol foarte important acestui aspect. Urmatorul pas este acela de a-l face pe adolescent sa fie sigur si entuziasmant asupra schimbarii in bine ce va interveni in viata sa daca va renunta la obiceiurile sale de pana acum si de a-l face pe acesta sa considere ca aceasta schimbare a comportamentului este foarte benefica pentru el, si o sa ii aduca mult mai multe satisfactii si liniste pe viitor. Aceste comportamente trebuie inlocuite cu unele noi, sanatoase, spre exemplu plimbari in aer liber, iesiri cu prietenii la concerte si activitati educationale,practicarea unui sport. Impreuna cu mediatorul adolescentul trebuie sa clarifice etapele prin care va trece pentru indeplinirea scopului si anume acela de a a-si schimba comportamentul.. Intr-adevar la inceput va fi foarte greu sa renunte la convingerile si obiceiurile de pana acum, dar ce este cel mai important este faptul ca trebuie sa reduca cat mai mult posibil practicarea acestora si sa creada cu tarie ca daca este convis ca aceasta schimbare este benefica si mult mai sanatoasa pentru el si daca vrea cu adevarat sa se schimbe va reusi deoarece deja exista in el tot potentialul necesar.