Sunteți pe pagina 1din 5

Curara reprezint extractul uscat obinut prin diferite procedee (macerare, percolare, fierbere cu ap) a scoarelor de la diferite specii

de Menispermiaceae (Chondodendron tomentosum, Chondodendron mycrophyllum, Chondodendron platyphyllum) i Loganiaceae (Strychnos toxifera,Strychnos letalis). Este cunsocut sub diferite nume: woorari, woorara, curari, cururu, ourari, wourali . Curara a fost utilizata ca si otrava paralizanta de catre indigenii amerindieni. Acestia otraveau sagetile cu care isi vanau prada, ce murea prin asfixiere. Ei foloseau o scala pentru a evalua nivelul de toxicitate care cuprindea 3 trepte: 1 curara, 2 curara sau 3 curara. O otrava puternica permitea maimutei sa se mai urce intr-un copac inainte de a-si face efectul , in timp ce dupa o solutie de 3 curara se mai putea urca in 3 copaci. Ei puteau manca apoi vanatul otravit in siguranta. Prima relatare a acestui fenomen apartine lui Sir Walter Raleigh in urma calatoriilor sale in Trinidad si Guayana. In urma cercetarilor de-a lungul timpului s-a dovedit ca toxina actioneaza asupra muschilor somatici si nu asupra miocardului sau nervilor. Asadar animalul murea prin blocarea muschilor respiratori, iar experimental, daca acesta beneficia de respiratie artificiala, era mentinut in viata, iar recuperarea era completa. Curara nu se absoarbe la nivel intestinal, ceea ce explica utilizarea ei pentru vanatoare. La jumatatea secolului al XIX lea Claude Bernard a descoperit ca locul actiunii curarei este la nivelul jonctiunii neuromusculare. Aici D-Tubocurarina ( cea mai importanta toxina din curara) actioneaza competitiv asupra receptorilor nicotinici musculari ai acetilcolinei si astfel blocheaza actiunea acetilcolinei. Acesti receptori, situati la poarta canalelor de Na si de K sunt fixati pe pozitie inchisa blocand influxul de Na si efluxul de K deci inhiba depolarizarea. Antidotul pentru intoxicatia cu D-Tubocurarina este un inhibitor de acetilcolinesteraza cum ar fi neostigmina sau fisostigmina. Blocand degradarea acetilcolinei , inhibitorii de acetilcolinesteraza cresc cantitatea de acetilcolina in jonctiunea neuromusculara , astfel crescand sansele ca moleculele de acetilcolina sa se cupleze cu receptorii in defavoarea curarei. Este un miorelaxant cu actiune sinaptica , facand parte din clasa curarizantelor nedepolarizante (de ordinul I , pahicurare )- derivati izochinolinici. Utilizare in medicina Din anii 1930 a fost folosit ca miorelaxant , iar in anii 1940 a fost considerat in mod eronat ca anestezic sau analgezic in timpul operatiilor. Postoperator pacientii au declarat ca au simtit durerea in timpul interventiei chirurgicale la intensitate maxima insa nu puteau reactiona nici macar prin mimica din cauza efectului paralizant al toxinei D-Tubocurarinei. In prezent se foloseste in domeniul anesteziei pentru a preveni contractura musculara reflexa si pentru a facilita intubatia oro-traheala . D-Tubocurarina se gaseste sub forma de clorura de tubocurarina, este solubila in apa. Aceasta se administreaza intravenous. Efectul se instaleaza dupa cea. 3 minute de la injectia iv si dureaza 30-40 de minute. La doze mici produce o relaxare a musculaturii striate prin blocarea receptorilor N de la nivelul fusurilor neuro-muscular (acestea mentin tonusul musculaturiI). La doze mai mari (10-15 mG) se produce paralizia musculaturii striate. Aceasta paralizie se produce prin urmatoarea succesiune de fenomene:

sunt paralizati initial muschii globilor oculari cu ptoza palpebrala, ai fetei, apoi musculatura bratelor, a gatului, a membrelor inferioare, a musculaturii trunchiului, a muschilor intercostali si in final, paralizia diafragmului cu imposibilitatea respiratiei fara aparatul de ventilatie artificiala. Efectul d-tubocurarinei este reversibil, iar revenirea se face in ordine inversa - primul muschi care isi reia activitatea fiind diafragmul. Alte efecte: hipotensiune, bronhospasm, hipersalivatie, hipersecretie gastrica si bronsica, urticarie, prin eliberare de histamina. La doze mari are si un efect ganglioplegic, mai intens asupra ganglionilor parasimpatici. Indicatii terapeutice: interventii chirurgicale pe abdomen, torace, operatii cezariene; tratamentul convulsiilor din tetanos, prevenirea rupturilor musculare in terapia prin electrosoc. Se mai poate folosi in cazurile incerte de myasthenia gravis (in scop diagnostic) - este riscanta aceasta utilizare. Efecte adverse: apneea prelungita (cel mai important accidenT), hipotensiune, urticarie, bronhospasm si alte fenomene alergice, mai ales la persoane cu stari alergice in antecedente. Este contraindicata in caz de astm bronsic, myasthenia gravis, se impune prudenta in folosirea la persoane in varsta. In concluzie desi exista efecte adverse , este des folosita in practica chirurgicala.
Go to:

Final comments
It might well be that apart from marginal and expensive improvements, as much as possible has already been achieved in the field of neuromuscular blocking drugs. Such is the prolonged development phase for new drugs that the molecules that might become clinically useful in say 10 years time are already known. Yet, who knows what advances in surgical techniques there might have been by then. Muscle relaxants as we know them today might rarely be required, and, when they are, the existing drugs should be adequate. Hence, it is my view that attempts at any further advance will be initially for academic research, rather than a commercial proposition. Go to:

References

BACQ Z.M., BROWN G.L. Pharmacological experiments on mammalian voluntary muscle, in relation to the theory of chemical transmission. J. Physiol. 1937;89:45 60. [PMC free article][PubMed] BLABER L.C., BOWMAN W.C. Studies on the repetitive discharges evoked in motor nerve and skeletal muscle after injection of anticholinesterase drugs. Br. J. Pharmacol. 1963;20:326344.[PMC free article] [PubMed] BOVET D. Some aspects of the relationship between chemical constitution and curare-like activity.Ann. NY Acad. Sci. 1951;54:407437. [PubMed]

BOWMAN W.C. 1983. Peripherally acting muscle relaxants Discoveries in Pharmacologyed. Parnham, M.J. & Bruinvals, J. Vol. 1, Psycho- and NeuroPharmacology, pp. 105162.162Amsterdam: Elsevier. BOWMAN W.C. Presynaptic nicotinic autoreceptors. Trends Pharmacol. Sci. 1989;101:136137.[PubMed] BOWMAN W.C. 1990. Pharmacology of Neuromuscular Function2edn. London: Wright. BOWMAN W.C. 1996. Prejunctional mechanisms involved in neuromuscular transmissionNeuromuscular Transmissioned. Booij, L.H.D.J. pp. 127.27London: BMJ Publishing. BOWMAN W.C. Development of new neuromuscular blocking drugs. Asia Pacif. J. Pharmacol.1997;12:5764. BOWMAN W.C., RODGER I.W., HOUSTON J., MARSHALL R.J., McINDEWAR I. Structure:action relationships among some desacetoxy analogues of pancuronium and vecuronium in the anesthetized cat. Anesthesiology. 1988;69:5762. [PubMed] BOWMAN W.C., SUTHERLAND G.A. 1986. Vecuronium (ORG-NC-45) New Neuromuscular Blocking Agents, Handbook of Experimental Pharmacologyed. Kharkevich, D.A. Vol. 79, pp. 419443.443Berlin: Springer-Verlag. BRIGANT J.L., MALLERT A. Presynaptic currents in mammalian motor nerve endings. J. Physiol.1982;333:619630. [PMC free article] [PubMed] BUCKETT W.R., MARJORIBANKS E.B., MARWICK F.A., MORTON M.B. The pharmacology of pancuronium bromide (Org NA 97), a new steroidal neuromuscular blocking agent. Br. J. Pharmacol. 1968;32:671682. [PMC free article] [PubMed] BLBRING E. Observations on the isolated phrenic nerve diaphragm preparation of the rat. Br. J. Pharmacol. 1946;1:3861. [PMC free article] [PubMed] BURNS B.D., PATON W.D.M. Depolarization of the motor endplate by decamethonium and acetylcholine. J. Physiol. 1951;115:4173. [PMC free article] [PubMed] COLQUHOUN D. 1986. On the principles of postsynaptic action of neuromuscular blocking agentsNew Neuromuscular Blocking Agents, Handbook of Experimental Pharmacologyed. Kharkevich, D.A., Vol. 79, pp. 59113.113Berlin: Springer-Verlag. DALE H.H., FELDBERG W., VOGT M. Release of acetylcholine at voluntary nerve endings. J. Physiol. 1936;86:353380. [PMC free article] [PubMed] DURANT N.N., MARSHALL I.G., SAVAGE D.S., NELSON D.J., SLEIGH T., CARLYLE I.C. The neuromuscular and autonomic blocking activities of pancuronium, Org NC 45 and other pancuronium analogues in the cat. J. Pharm. Pharmacol. 1979;31:831835. [PubMed] EPEMOLU O., BOM A., HOPE F., MASON R. Reversal of neuromuscular blockade and simultaneous increase in plasma rocuronium concentration after the intravenous infusion of the novel reversal agent Org 25969. Anesthesiology. 2003;99:632637. [PubMed]

FELDMAN S., FAUVEL N., STRICKLAND D. 1990. The offset of neuromuscular blockadeNeuromuscular Blocking Agents: Past, Present and Futureed. Bowman, W.C., Denissen, P.A.F. & Feldman, S. pp. 5265.65Amsterdam: Exerpta Medica. HUCHO F., CHANGEUX J-P. Molecular weight and quaternary structure of the cholinerguc receptor protein extracted by detergents from Electrophorus electricus electric tissue. FEBS Lett.1973;38:1113. [PubMed] HUGHES R., PAYNE J.P. 1986. Atracurium New Neuromuscular Blocking Agents Handbook of Experimental Pharmacology. ed. Kharkevich, D.A. Vol. 79, pp. 635650.650Berlin: Springer-Verlag. JENKINSON D.H. The antagonism between tubocurarine and substances which depolarize the motor end-plate. J. Physiol. 1960;152:309324. [PMC free article] [PubMed] MILLER R.D. 1986. Vecuronium (ORG NC 45) New Neuromuscular Blocking Agents Handook of Experimental Pharamacology. ed. Kharkevich, D.A. Vol. 79, pp. 617627.627Berlin: Springer-Verlag. MUIR A.W., HOUSTON J., GREEN K.L., MARSHALL R.J., BOWMAN W.C., MARSHALL I.G. Effects of a new neuromuscular blocking agent (Org 9426) in anaesthetised cats and pigs and in isolated nervemuscle preparations. Br. J. Anaesth. 1989;63:400410. [PubMed] NEUBIG R.R., COHEN J.B. Equilibrium binding of [3H]-tubocurarine and [3H]acetylcholine by torpedo postsynaptic membranes: stoichiometry and ligand interactions. Biochemistry.1979;18:54645475. [PubMed] PAL J. ber den motorischen Einfluss des Splanchnicus auf der Dnndarm. Arch. Verdauungskrankheiten. 1899;5:303316. PATON W.D.M. The effects of muscle relaxants other than muscle relaxation. Anesthesiology.1959;20:453461. [PubMed] PATON W.D.M., SAVINI E.C. The action of nicotine on the motor end-plate in the cat. Br. J. Pharmacol. 1968;32:360380. [PMC free article] [PubMed] PATON W.D.M., ZAIMIS E.J. The pharmacological actions of pollymethylene bistrimethyl-ammonium salts. Br. J. Pharmacol. 1949;4:381400. [PMC free article] [PubMed] PRESCOTT F., ORGANE G., ROWBOTHAM S. Tubocurarine chloride as an adjunct to anaesthesia (Report on 180 cases) Lancet. 1946;ii:8092. [PubMed] RIKER W.F., WESCOE W.C. The pharmacology of flaxedil with observations on certain analogs.Ann. NY Acad. Sci. 1951;54:373392. [PubMed] SHERIDAN R.E., LESTER H.A. Rates and equilibria at the acetylcholine receptor of Electrophoruselectroplaques: a study of neurally evoked postsynaptic currents and of voltage jump relaxations. J. Gen. Physiol. 1977;70:187219. [PMC free article] [PubMed] STENLAKE J.B. Atracurium: a contribution to anaesthetic practice. Pharm. J. 1982;229:116120.

TSUNEKI H., KIMURA I., DEZAKI K., KIMURA M., SULA C., FUMAGALLI B. Immunohistochemical localization of neuronal nicotinic receptor subtypes at the pre- and post-junctional sites in mouse diaphragm muscle. Neurosci. Lett. 1995;196:1316. [PubMed] WASER P.G. 1972. Chemistry and pharmacology of natural curare compounds Neuromuscular Blocking and Stimulating Agents. Int. Enc. Pharmacol. Ther.ed. Cheymol, J. Section 14, Vol. 1, pp. 205239.239Oxford: Pergamon Press. VINCENT A., WRAY D.(eds.) (1990. Neuromuscular Transmission: Basic and Applied AspectsManchester: Manchester University Press. WRAY D. Prolonged exposure to acetylcholine: noise analysis and channel inactivation in cat tenuissimus. J. Physiol. 1981;310:3756. [PMC free article] [PubMed] ZAIMIS E.J. The synthesis of methonium compounds, their isolation from urine, and their photometric determination. Br. J. Pharmacol. Chemother. 1950;5:424 430. [PMC free article][PubMed]

S-ar putea să vă placă și