Boala Parkinson

Boala degenerativa a sistemului

nervos central
Prima descriere convingatoare i
aparine lui James Parkinson
(1817)
Tremor
Scaderea fortei musculare
Tendinta la anteflexia trunchiului
Mers cu tendinta spre trecerea de
la un ritm lent la alergare
Fara afectare cognitiva
1841 paralysis agitans
(Marshall Hall)
Boala Parkinson
Boala Parkinson idiopatica este
prezenta la toate populatiile (grupuri
etnice, rase, clase socioeconomice)
Incidenta la afroamericani este fata de
populatia alba
Asiatici 1/3-1/2 fata de albi
Incidenta in jurul a 1% din populatia
peste 65 ani (1- 1,5 milioane de
persoane afectate in USA)
Boala Parkinson
Debut intre 40 si 70 ani (incidenta maxima
in decada a sasea)
Incidenta ceva mai mare la barbati
Risc pentru rudele de gradul I de
aproximativ 5%
Componenta genetica posibila
Modificari subclinice la 75% dintre gemenii
monozigoti asimtomatici
Cazuri cu distributie familiala au fost
identificate forme cu cauzalitate genetica certa
(sub 25% din totalul cazurilor)

Boala Parkinson
Cazuri familiale in general debut mai precoce (decada a
patra), si in unele situatii evolutie mai scurta (sub 10 ani)
Mutatii ale sinucleinei (proteina care intra in compozitia
corpilor Lewy) (crs 4q)
Mutatii ale exonilor genei park2 (crs 6 q) cel mai frecvent
mutatii punctiforme sau deletii ale exonului 7, dar pot apare
in oricare dintre cei 12 exoni
Aproximativ 50% dintre cazurile cu transmitere genetica si debut
timpuriu
Se estimeaza ca dintre cazurile cu debut tarziu mai putin de 2 %
sunt datorate mutatiilor genei parkin, iar dintre cele cu debut
precoce 18% (Kahn si colab)
Mutatii ale genelor park 5, 6, 7, 8, NR4A2

Boala Parkinson
Corpii Lewy (CL) sunt considerati
trasatura histopatologica definitorie a
BP
initial descrisi in neuronii colinergici ai
substantei nenumite
ulterior in neuronii dopaminergici ai pars
compacta ai SN, in asociere cu pierdere
neuronala si glioza
In alte populatii neuronale care
degenereaza selectiv in BP si pot fi
gasite atat in cortexul cerebral cat si in
nucleii trunchiului cerebral
Sinucleina, Ubiquitina,si proteinele
neurofibrilare sunt componentele majore
ale CL

Corpi Lewy si
neurite Lewy in BP
Patologia bolii Parkinson
Deficitul neurochimic primar in boala Parkinson
este pierderea proiectiilor dopaminergice ale
striatului.
Si alte populatii de neuroni pigmentati si
nepigmentati (care contin sau nu neuromelanina) din
trunchi si pedunculi degenereaza si acumuleaza
corpi Levy (CL)
Apar deficite ale altor neurotransmitatori, dar de
amploare mai mica (norepinefrina, serotonina si
acetilcolina sunt scazute in mod variabil in datorita
pierderilor neuronale in nucleii rafeului, locus
coeruleus, nucleul bazal al lui Meynert)
Datele recente sustin ideea ca mai multe boli
neurodegenerative (BP, boala Alzheimer) se
suprapun partial
Pierderea neuronilor pigmentai din
Substantia Nigra
Normal
Boal Parkinson
Activitate striat simetric (martor sntos)






Pacient cu BP, cu reducere asimetric a
activitii striate
Pacienii pot sau nu s urmeze terapii
dopaminergice

Reprinted from Parkinson Study Group. Neurology. 2000;55:1540-1547.
Pierderea neuronilor
pigmentai din
substanta neagra
Tablou clinic
Debut frecvent unilateral, de cele mai multe ori cu
remarcat tarziu de bolnav sau de anturajul acestuia
Simptome initiale la pacientii cu Boala Parkinson (Hoehn and Yahr)
Tremor 70%
Anomalii de mers 11%
Rigiditate 10%
Lentoare 10%
Dureri musculare 8%
Pierderea dexteritatii 7%
Modificarea scrisului 5%
Depresie, nervozitate, alte tulburari psihice 4%
Tulburari de vorbire 3%
Tablou clinic
Hipokinezie / bradikinezie
Tremor de repaus
Instabilitate posturala
Rigiditate

Tablou clinic
Tremorul
Mai multe tipuri de tremor
Aspect caracteristic:
Debut cel mai frecvent unilateral
frecventa de 4/sec,
caracter de numarat bani sau de facut pilule
Tremor de repaus relaxarea completa reduce sau
opreste tremorul, iar miscarile voluntare il opresc pe
moment
EMG activitate alternativa in grupurile agoniste si
antagoniste
Fluctuatii ale intensitatii este agravat de emotii sau
mers
Frecventa constanta
Semnul Negro (al rotii dintate)

Tablou clinic
Rigiditatea
In general apare in stadiile mai avansate ale bolii
Perceptibila ca hipertonie a maselor musculare atat
la palpare si inspectie, cat si la testarea tonusului
(rezistenta la miscartile pasive), afecteaza atat
agonistii cat si antagonistii
Poate fi amplificata sau declansata daca se cere
pacientului sa efectueze cu celalalt membru o
activitate care necesita concentrare
La nivelul muschilor posturali predomina hipertonia
flexorilor (atitudinea caracteristica)
Dureri musculare (musculatura dorsala, cervicala,
solduri)

Tablou clinic
Bradikinezie = lentoare in initierea si executia unei miscari
Hipokinezie = reducerea frecventei si amplitudinii miscarii
Scaderea frecventei clipitului (se asociaza cu o usoara largire a fantelor
palpebrale semnul Stellwag), inghititului, lentoarea miscarilor de
masticatie, faciesul imobil,
dificultate in efectuarea simultana a doua miscari, afectarea miscarilor
alternante (in timpul miscarii acestea sunt progresiv mai dificile si in final
devin imposibile sau adopta frecventa tremorului pacientului)
Limitarea capacitatii de efectuare a adaptarilor posturale
Lipsa miscarilor de cooperare, absenta balansului membrului superior
in mers
Micrografie, scris tremurat (Charcot)
Disartrie hipokinetica (Caekebeke): voce cu intensitate scazuta,
monotona, grabita
Kinesis paradoxica in conditii de pericol, stress pacientul se poate
misca uneori cu o eficienta neasteptata

Tablou clinic
Tulburarile de mers
mers tarait, atitudine in anteflexie, pacientul pare sa
isi fugareasca centrul de greutate cu pasi mici si
grabiti, dand impresia ca ar cadea (festinatie)
Reactiile de aparare (de exemplu pas in spate atunci
cand pacientului i se aplica o tractiune brusca
posterior) si de corectare sunt diminuate
Caderile sunt destul de putin frecvente comparativ cu
tulburarile de mers
Mersul este ameliorat de ghidare (pacientul este
sustinut de brat)
Obstacolele (prag, usa, schimbarea directiei) au efect
de incetinire a pacientului, pana la oprire completa
(freezing)
Tablou clinic
Dementa 10-15% dintre pacienti
(Mayeux)
Mai frecvent la pacientii peste 80 ani (65%)
Uneori asociere cu leziuni ale substantei
albe
Hipersalivatie (posibil datorata scaderii
frecventei inghititului), seboree si
transpiratie excesiva
Alte miscari involuntare (distonii)

Modificari compensatorii ale sinapsei
dopaminergice in BP
Presinaptic:
Hiperactivitatea
neuronilor
dopaminergici
restanti (cresterea
turnoverului
dopaminei)
Postsinaptic
Cresterea
sensibilitatii
receptorilor pentru
dopamina
100%
80%
60%
40%
20%
0%
Compensat
(fara simptome)
C
a
p
a
c
i
t
a
t
e

a
d
a
p
t
a
t
i
v
a

D
e
c
o
m
-
p
e
n
s
a
r
e

Simptomatologie usoara
Simptomatologie importanta
Simptomatologia devine clinic aparenta in momentul
in care s-a pierdut peste 80% din dopamina
Stimularea
eliberarii
dopaminei
(amantadina)
Cresterea cantitatii
de precursor (levodopa)
Actiune direct pe
receptori (agonisti)
Scaderea metabolizarii
dopaminei existente
(inhibitori de MAO B si COMT)
Tratamentul bolii Parkinson
Medicamente antiparkinsoniene
D1
D2
PRESINAPTIC
POSTSINAPTIC
Metabolismul Levodopa
P
e
r
e
t
e

i
n
t
e
s
t
i
n
a
l

Levodopa Levodopa
C
O
M
T

Inhibata de
Entacapone,
Tolcapone
Dopamina
Inhibata de
Carbidopa,
Benzerazida
d
e
c
a
r
b
o
x
i
l
a
z
a

3 orto metil dopa
M
A
O
-
B

Inhibitori
de MAO-B
(Selegilina)
Metaboliti
deaminati
B
H
E

Levodopa Dopamina
decarboxilaza
Inhibata de Tolcapone
3 orto metil dopa
M
A
O
-
B

Inhibitori de MAO B
Metaboliti
deaminati
M
A
O
-
B

Metaboliti
deaminati
3 metoxitiramina
M
A
O
-
B

Acid homovanilic
C
O
M
T

Preparate L-Dopa
Aciune:
influenare bun: akinezia > rigiditatea > tremorul
mai puin influenat: tulburri de mers, instabilitate poziional,
disartrie, tulburri vegetative
scderea aciunii: frecvent dup cca 3-5 ani i apariia
fluctuaiilor i diskineziilor
Furnizeaza neuronilor restanti in substanta neagra substratul
pentru sinteza dopaminei
Generice i preparate:
L-Dopa i Benserazid: Madopar 125/250 tabl.,
62,5/125 cps., Madopar LT tabl. (125mg), Madopar 125 Depot-
Kapseln;
L-Dopa i Carbidopa: NacomR 100/250 tabl., Nacom retard
100/200 tabl.; Isicom 100/250 tabl., StriatonR 200 tabl.



Complicaiile pe termen lung legate de
Levodopa

Diskinezii sau micri involuntare anormale
Fluctuaii n performana motorie
Complicaii motorii ale tratamentului
pe termen lung cu L-dopa
Fluctuaii ale rspunsului motor:
scurtarea duratei beneficiului indus de o doz de L-
dopa: "wearing-off"
dispariia brusc, impredictibil, a efectului L-dopa: "on-
off"
distonia "perioadei-off" i distonia "matinal precoce"
care se manifest prin contracii musculare dureroase
ale gambelor
fenomenul "on-ntrziat" manifestat printr-o laten
prelungit ntre administrarea dozei i apariia perioadei
"on"
fenomenul de "absen a perioadei on", manifestat prin
lipsa total de rspuns la doza de L-dopa
fenomenul de "freezing"
Complicaii motorii ale tratamentului
pe termen lung cu L-dopa
Diskinezii (micri coreice, atetozice,
distonice, balice)
diskinezia de "vrf de doz" (aspect de
micare coreic)
diskinezia de "sfrit de doz" (aspect
distonic)
diskinezia bifazic (micri coreice + micri
balice)
Aproape ntotdeauna diskineziile sunt combinate cu fluctuaii
motorii "on-off"
Inhibitori de catecol-o-
metiltransferaz (COMT)
Aciune: inhibarea o-metilrii L-Dopa la 3-oximetildopa la
periferie (Tolcapon acioneaz periferic i central, Entacapon
numai periferic)
Cresc durata de viata si durata efectului levodopa prin
intarzierea metabolizarii
Preparate:
Entacapon (Comtess) tabl. 200mg;
Tolcapon (Tasmar) tabl. 100/200mg;
Toxicitate hepatica

STALEVO asociere 1:4:8 de carbidopa, levodopa si
entacapone (comprimate de 50, 100 si 150 mg)
Inhibitori de
monoaminooxidaza-B (MAO-B)
Aciune: prelungirea duratei de viata a dopaminei,

Selegilina: Deprenyl , Selegos - tabl. 5mg;
efect amfetaminic stimulant
Rasagilina (Azilect) 1 mg/zi
Absorptie rapida; varf de concentratie plasmatic 30 minute.
Monoterapie in fazele precoce si asociata cu Levodopa in fazele
avansate ale bolii (beneficii asupra fluctuatiilor motorii)
Exista date care sugereaza existenta unui efect neuroprotector
utilizarea timpurie a rasagilinei poate intarzia progresia
simptomelor
Pacientii tratati timpuriu cu rasagilina beneficiaza de un declin
functional mai redus decat cei la care tratamentul este intarziat
cu 6 luni


Agoniti ai dopaminei

Aciune: influenare directa a receptorilor D1 i D2, independent de
dopamina
timpi de njumtire diferii
Generice i preparate:
Bromocriptina, Cabergolin; Lisurid; Pergolid; -dihidroergocriptin:
Ropinirol: Requip tabl. 0,25/0,5/1/2/5mg;
Pramipexol: Mirapexin tabl. 0,125/0,25/1mg.



Agoniti ai dopaminei
Eficieni si ca monoterapie
- amn necesitatea
introducerii levodopa cu
12-36 luni
Beneficiu simptomatic mai
mic dect levodopa
Amn/Reduc
complicaiile motorii
Pot amna progresia bolii
Au un efect de cruare a
levodopa


Se iniiaz cu doze mici i
se crete ncet
Se titreaz pn la
eficien terapeutic
pramipexole 1.5-4.5 mg/zi
ropinirole 3-24 mg/zi
Efecte secundare acute :
greaa , ameeala,
somnolena, confuzia
Nu sunt afectai de aportul
proteic alimentar


Agoniti ai dopaminei
Forme cu eliberare
prelungita (24 ore) cu efect
suplimentar de diminuare
a efectelor adverse :
Requip Modutab
Mirapexin Retard

Apomorfina
Injectabil, efect rapid
si foarte bun
Pompa cu apomorfina



Antagoniti NMDA
Blocant de mic afinitate al canalului
receptorului NMDA; crete eliberarea de
dopamin, blochez recaptarea dopaminei
i are efecte colinergice
Amantadin: PK-Merz tabl. filmat
(enterosolubil) 100mg
Efecte modeste asupra tremorului, hipokineziei
si simptomelor posturale
Poate cauza edeme, agrava insuficienta
cardiaca, exagereaza tulburarile cognitive,
agraveaza tulburarile din glaucom

Anticolinergice
Aciune: blocarea receptorilor muscarinici
centrali i periferici,
aciune clinic n B. Parkinson mai ales asupra
tremorului i a rigiditii
Efecte secundare cognitive, halucinatii, obstructie
prostatica
Efectul este cumulativ si apare dupa cateva zile de
administrare. Doza se creste pana la echilibul cel
mai bun intre eficienta si efecte secundare
Generice i preparate:
Benzatropin: Cogentinol tabl. 2mg;
Biperiden: Akineton tabl. 2mg,
Trihexiphenidil: Artane tabl. 2/5mg, Artane retard


Stimularea cerebral profund
n boala Parkinson
n boala Parkinson, tremorul de repaus pare a fi cauzat de
o grupare neuronal localizat n talamus i ganglionii
bazali care se descarc sincron (Llina`s and Jahnsen,
1982; Pare et al, 1990; Lenz et al, 1994).
n condiii fiziologice, aceti neuroni se descarc haotic
(Nini et al, 1995).
Acioneaz ca un pacemaker i activeaz cortexul premotor, aria
motorie suplimentar i cortexul motor (Alberts et al, 1969;
Lamarre et al, 1971; Bergman et al, 1994; Nini et al,1995;
Volkmann et al, 1996),
Stimularea talamic/subtalamic cu frecvene mari (pulsuri
periodice cu frecvene nalte 4100 Hz) suprim aceast
activitate de pace maker, i n consecin tremorul periferic
(Benabid et al, 1991;Blond et al, 1992).
A fost aprobat de FDA n 2002
Costuri: 25-30000
Stimularea cerebral profund n
boala Parkinson
Stimularea talamic are efect
favorabil mai ales asupra
tremorului; pare a fi util mai ales la
pacienii cu tremor esenial
Stimularea palidal are afect asupra
diskineziilor, amelioreaz rigiditatea,
crete perioadele on; are effect
minim sau poate nruti
bradikinezia
Stimularea subtalamic are efect
asupra tremorului, rigiditii,
bradikineziei.
Ar putea ameliora stabilitatea, mersul,
strile de freezing
Necesit intensiti de stimulare mai mici
(durat mai lung de utilizare)
Opiuni terapeutice n funcie de
vrst
pacient sub 60 de ani.
la tipul akinetic-rigid sau de echivalen,
Amantadin, Selegilin, agonist dopaminergic ca
monoterapie sau n combinaie
la tipul cu dominarea tremorului, anitcolinergice
n cazul unui control insuficient al simptomelor
terapie combinatorie timpurie cu L-DOPA plus
agonist dopaminergic
administrare iniial de L-DOPA ca preparat
retard este controversat, respectiv complicaiile
pe termen lung dar evident nu este nici o
deosebire de preparatul standard
Opiuni terapeutice n funcie de
vrst

pacient peste 60 de ani:
mai degrab terapie cu L-DOPA n doze mici
(pn la 400 mg/zi), apoi combinaie cu
agonist dopaminergic i/sau Selegilin; se vor
evita anticolinergicele
ct ? : n principiu ct de puin posibil, dar
att ct este necesar pentru un bun control
al simptomelor
Parkinson's Plus
Syndromes
Paralizia progresiva supranucleara
Debut in decada a sasea
Tulburari de echilibru, cadere, tulburari de mers, tulburari
oculomotorii si vizuale, tulburari de vorbire, disfagie, modificari
discrete de personalittate
Oftalmoplegie supranucleara, paralizie pseudobulbara, distonie
axiala, rigiditate, lentoare in miscari, hipomimie
Lipsa tremorului, postura mai frecvent in extensie
tratament:
Levodopa - Beneficiu limitat si temporar
Zolpidem agonist GABAergic al receptorilor benzodiazepinici
ameliorarea rigiditatii si akineziei
Benztropine, trihexiphenidil, toxina botulinica usoare ameliorari ale
distoniilor
Tratamentul tulburarilor de somn,
Parkinson's Plus
Syndromes
Atrofia multisistemica
Boala neurodegenerativa sporadica cu afectare motorie
centrala, cortico cerebeloasa, ponto medulara si a
componentei autonome preganglionare a sistemului
nervos vegetativ
Apare in decadele 4-6 de viata
Cuprinde mai multe entitati care pot apare separat sau
suprapuse partial:
Degenerescenta striato nigrala
Sindrom parkinsonian, lipseste tremorul, tulburari de echilibru,
tulburari de vorbire, tendinta la cadere
Atrofie olivo ponto cerebeloasa
Sindrom Shy Drager
hipotensiune ortostatica, impotenta, tulburari ale transpiratiei,
gura uscata, mioza, retentie urinara, paralizia corzilor vocale
Tratament simptomatic (o mica parte dintre pacienti
prezinta un raspuns bun si sustinut la levodopa), de
intretinere
Durata medie de supravietuire 9,5 ani
Boala Huntington
Boala degenerativa, ereditara a SNC
Asocierea de miscari involuntare de tip
coreic cu deteriorare a functiilor psihice
Descrisa de George Huntington (1850-
1916)
Transmitere autozomal dominanta cu
penetratie completa
Gena localizata pe bratul scurt al
cromozomului 4 (4p16.3 )-> repetari ale
unei secvente trinucleotidice (CAG)
normal: 11-31 repetari
Boala Huntington: peste 38 repetari
Generatiile urmatoare vor avea un numar
mai mare de repetari
Cu cat numarul de repetari e mai mare, cu
atat boala debuteaza mai precoce
Boala
Huntington
Tulburari ale metabolismului energetic neuronal
Acumularea de oxidanti
Tulburari ale neurotransmiterii (GABA,
substanta P, acetilcolina)

Atrofie corticala difuza, predominant corticala
Atrofia nucleului caudat si putamenului,
hidrocefalie interna
Boala Huntington -
tablou clinic

Miscari involuntare
Sindromul coreic
debut la 30-40 ani, insidios
Miscari bruste, scurte, explozive, dispar in
somn, sunt accentuate de emotii
Mers cu aspect caracteristic
Miscari atetozice, distonii, afectarea
miscarilor globilor oculari
Parkinsonism (hipokinezie si rigiditate)
foarte evident in formele juvenile
Boala Huntington - tablou clinic

Tulburari cognitive
Tulburari de memorie progresive, privind atat
memoria recenta cat si pe cea indepartata
afectarea capacitatii de concentrare, planificare,
efectuarea activitatilor care implica succesiuni de
activitati

Simptomatologie psihiatrica
depresia peste 50% - tulburari de somn, apetit,
scadere in greutate
Modificarea personalitatii precoce in cursul bolii;
lipsa de initiativa si interes, nervozitate. Este
urmata de modificari comportamentale
impulsivitate, violenta; tulburare exploziva
intermitenta
Dezinhibare
Schizofrenia (incidenta de 5-10 ori mai mare decat
in populatia generala) halucinatii, tulburari
paranoide
Alcoolism tulburari ale comportamentului sexual,
suicid
Boala Huntington -
paraclinic
Diagnostic prenatal nu este
posibila identificarea genei, se
calculeaza riscul in functie de
prezenta unor gene asociate, prin
analiza informatiilor genetice de la
parinti si bunici
Imagistica
CT, IRM
FDG-PET
Boala Huntington -
tratament
Nu exista tratament curativ / eficient
Tratament simptomatic
Simptom Tratment Observatii
Depresie Antdepresive triciclice
(amitriptilina, imipramina,
desipramina, nortriptilina)
Tratamentul depresiei amelioreaza si
tulburarile de tip lipsa de interes,
tulburarile de somn, tulburarile de
relationare sociala, prin aceasta
avand un posibil efect de ameliorare
a memoriei si capacitatii de
concentrare
Inhibitori selectivi ai recaptarii
serotoninei (paroxetina,
fluoxetina, sertralina).
Miscarile
involuntare
Tetrabenazina, haloperidol,
flufenazina
Medicatie pentru tratamentul
parkinsonismului si distoniilor.
Comportament
antisocial,
iritabilitate, psihoze
Clorpromazina, Sulpirid,
Quetiapina, clozapina,
risperidone
Efecte secundare
Degenerescenta hepato-
lenticulara
Degenerescenta hepato/lenticulara
Autozomal recesiva cromozomul 13
Perturbarea metabolismului cuprului
Aport alimentar normal de Cu 2,5-5 mg (absorbtie intestinala -> albumine serice -
> ficat -> cuproporoteine
Ceruloplasmina alfa2 globulina, fixeaza 8 atomi de Cu
Normal 35-40 mg%
Diminuarea sau absenta secretiei ceruloplasminei Cu este stocat in ficat si in
alte organe (creier, rinichi, ochi)
Efect toxic al Cu citoliza hepatica, tubulopatie renala, suferinta neuronala

Degenerescenta hepato-
lenticulara
Sindrom extrapiramidal complex
Sindrom diskinetic
Tremuraturi de repaus se accentueaza la
mentinerea unei atitudini (postural), paraziteaza si
miscarile voluntare (caracter voluntar)
Tremuratura de fixatie (postural) semnul spadasinului,
flapping tremor
Diskinezii faciobucofaringiene
Miscari stereotipe (mai ales ale limbii)
Miscari coreoatetozice
Mioclonii de actiune
Fenomene distonice
Rigiditate extrapiramidala
Spasme tonice, relaxare brusca
Akinezie
Tulburari de vorbire

Degenerescenta
hepato-lenticulara
Alte simptome
Tulburari piramidale
Crize de epilepsie focale sau
generalizate posibil in contextul
tratamentului cu penicilamina
Tulburari psihice tulburari de
comportament, scaderea randamentului
intelectual, pana la deteriorare mentala
grava
Tulburari oculare
inel Kayser Fleicher
Pseudocataracta (in floarea soarelui)
Tulburari hepatice
Degenerescenta hepato-lenticulara
Imagerie medicala CT, IRM
anomalii in putamen, caudat,
punte, cerebel; atrofie cortico
subcorticala
Biochimic
Ceruloplasmina < 15 mg%
Cupruria > 200-500
micrograme/24 ore
Aminoacidurie g/24h (normal
300 mg/24h)
Punctia biopsie hepatica
Examenul oftalmologic

Degenerescenta hepato-
lenticulara
Boala Wilson debut 10-20 ani
Evolutie in pusee spre deces in 1-4 ani
Clinic predomina fenomenele distonice
Frecvent tulburari hepatice si psihice
Forma abdominala predomina afectarea
hepatica
Pseudoscleroza Wesphall-Strumpell debut
20-40 ani
Evolutie mai lenta
Clinic diskinezii (tremor cerebelo
extrapiramidal)
Tratament
Prevenirea acumularii de cupru
Diminuarea aportului de Cu (regim fara
varza, sfecla, ciuperci, ficat, nuci ,
alune, struguri stropiti cu sulfat de
cupru)
Impiedicarea absorbtiei
Sulfura de potasiu
Rasini schimbatoare de ioni
Indepartarea Cu din depozite
Agenti chelatori
Penicilamina
2, 3, dimercaptopropanol (DMP 2-5
mg/kg/zi cure de 5 zile)
Dietilcarbamat (Dithiocarb 10-20 mg/kg/zi)
Tratament antiepileptic