Sunteți pe pagina 1din 1

TEORIA SI METODOLOGIA CURRICULUM-ULUI CONCEPTE Curriculum este un conceptcheie in teoria si practica instruirii si provine din limba latina, de la curriculum,

-a alergare, drum. ntoarcerea repetat cu rbdare to!eran" #ncredere $pre $tarea de ne%t&&n" a cop&!u!u& pe care a' e(per&'entat-o cu to"&& pentru a-! conduce $pre ade)r re*acerea neobo$&t a ace$tu& tra$eu c&rcu!ar pe care *!u(u! ne#ntrerupt a! +enera"&&!or #! re)end&c &at una d&ntre re$pon$ab&!&t"&!e 'a,ore a!e educa"&e&- Ea e$te or&unde %& opr&c.nd o / pr&or&tate a cet"&& 0- In acceptiune traditionala, conceptul de curriculum reprezinta un set de documente scolare/universitare care planificau continuturile instruirii, un instrument de eficientizare sociala a activitatii scolare/universitare, un program de invatare oficial, organizat institutional. In acceptiune moderna, curriculum vizeaza sistemul de experiente de invatare, directe si indirecte, ale elevilor/studentilor. . D&$c&p!&na peda+o+&c care-%& propune $ $tud&e1e cond&"&&!e #n care trebu&e e!aborate %& rea!&1ate pro+ra'e!e de $tud&u $e nu'e%te teor&a curr&cu!u'u!u&- 2o' conc3&de c &de&!e de cur$ parcur$ tra$eu $trbatere $curttur cur$ a!er+are #ncon,ur poate $u+era recon$t&tu&rea pr&n educa"&e a unu& tra$eu care e$te ce! a! &$tor&e& cu!tura!e a u'an&t"&& %& c #n ace$t $en$ et&'o!o+&a ter'enu!u& curr&cu!u' $u+erea1 'eta*or&c tra)a!&u! co'p!e( a! educa"&e&Curr&cu!u' repre1&nt un an$a'b!u $tructurat de *&na!&t"& con"&nutur& %& $trate+&& ce $e pre1&nt #n *or'a unor docu'ente %co!are 4p!anur& pro+ra'e 'anua!e pro&ecte de !ec"&e5 care c&rcu'$cr&u parcur$u! %co!ar #n raport cu *actoru! t&'p CON6IGURA7IA CURRICULUMULUI8 O9IECTI2E CON7INUTURI TIMP ALOCAT STRATEGII D. !"!#$% &ntr-un studiu de referin'( privind conceptualizarea curriculum-ului propune un model pentagonal al curriculum-ului) obiective, con'inuturi, timp alocat, strategii de instruire *predare/&nv('are+, strategii de evaluare. !,I$-"I.$#$ potrivit lui "/ler obiectivele sun t o expresie sintetic( a interac'iunii dinamice dintre comportamentele socioculturale 0i limit(rile pe care le impune psihologia copilului. De aceea,&n formularea obiectivelor trebuie corela'i 1 categorii de factori) factori ce 'in de societate, factori care 'in de cel ce studiaz( 0i factori ce 'in de con'inuturi. rima categorie presupune corelarea 0colii cu via'a, a doua corelarea primelor cu trebin'ele intelectuale, afective 0i fizice ale celui educat, iar a treia corelarea tuturor acestor factori cu nivelul de dezvoltare al 0tiin'ei &n raport cu care se impune o decizie cu privire la ceea ce ar trebui s( 0tie to'i membrii 0i ce cuno0tin'e vor fi rezervate speciali0tilor. -!23I24"45I -on'inutul &nv('(m6ntului este cultura convertit( &n cultura 0colar(. %ceasta presupune o suit( de procese cum sunt) selec'ia 0i redistribuirea informa'iilor, prelucrarea acestora sistematizarea, ordonarea, accesibilizarea, organizarea. 7elec'ia informa'iilor 0i competen'elor care vor fi convertite &n curriculum 0colar implic( alegerea, transmiterea 0i fixarea prin educa'ie a unor con'inuturi culturale &n detrimentul altora. entru a reproduce la nivelul st(rilor mentale ale genera'iei viitoare o mare cantitate 0i diversitate de cuno0tin'e, priceperi 0i deprinderi, ele trebuie transmise diferen'iat. otrivit lui ,runer ceea ce ar trebui transmis prin 0coal( este structura fundamental( a disciplinei adic( acele cuno0tin'e care sunt suficient de generale pt a fi transferabile 0i care fac totodat( comprehensibile raporturile dintre cuno0tin'e 0i modul &n care se produc cuno0tin'ele &n 0tiin'a respectiv(. O cer&n" *unda'enta! #n $e!ectarea %& pre!ucrarea con"&nutur&!or ca parte a curr&cu!u'-u!u& e$te predarea %t&&n"e& ca proce$ %& nu ca produ$ . 5eforma curricular( realizat( la nivelul sistemului de &nv('(m6nt rom6nesc &n intervalul 899:-;<<< a favorizat interdisciplinaritatea instruirii prin trecerea de la organizarea curricularp exclusiv pe discipline de &nv('(m6nt la organizarea pe arii curriculare. %stfel au rezultat = arii curriculare) limb( 0i comunicare, matematic( 0i 0tiin'e, om 0i societate, arte, tehnologii, consiliere 0i orientare. "I> 4# %#!-%" procesul de &nv('(m6nt presupune o desf(0urare &n timp. Dezvoltarea copilului pe de o parte, predarea&nv('area-evaluarea, pe de alt( parte sunt procese complexe care se def(0oar( &n raport cu anumite coordonate temporale cum sunt) durata, ritmul, succesiunea, simultaneitatea. ?n proiectarea, implementarea 0i realizarea unui curriculum trebuie s( se 'in( cont de atribute temporale cum sunt) stadiile dezvolt(rii psihice *durata 0i succesiunea acestora+, @alonarea intervalelor instruirii *cicluri 0colare, ani de studii, durata &nv('(m6ntului obligatoriu 0i nonobligatoriu, timpul alocat unor discipline de studiu 0i &n cadrul acestora unor con'inuturi concrete+, stabilirea caracterului fix 0i flexibil al timpului alocat unei discipline sau arii currciulare *timp determinat, timp minim/maxim+, decizia privind orginea 0i succesiunea activit('ilor, predarea contomitent( a disciplinelor sau predarea lor comasat(, stabilirea orarului 0colii, a duratei activit('ilor instructiv educative 0i a pauzelor, &n dozarea volumului 0i a complexit('ii temelor pt acas(, &n coordonarea tendin'ei de accelerare a ritmului vie'ii contemporane cu ritmurile obiective impuse de psihologia dezvolt(rii. 7"5%"$AII partea cea mai flexibil( a procesului de &nv('(m6nt sunt strategiile. 7trategia este &n rpimul r6nd un proiect de ac'iune, ea precede un demers pe punctul de a fi realizat 0i &ncarneaz( o concep'ie cu privire la modul &n care ar putea fi atins, &n condi'iile date, un obiectiv. 7trategia pedagogic( este o ac'iune de rezolvare creativ( a unei situa'ii problematice tipice educa'iei cuprinz6nd un ansamblu de secven'e, tactici *metode, forme de organizare, mi@loace 0i tehnici de interven'ie+ coerent articulate *inductiv, deductiv, analogic+, integrate unui stil de conducere 0i subsumate obiectivului educa'ional. 7trategia educa'ional( are &n vedere un partener ce trebuie c60tigat pt o ac'iune comun( aceea de &nv('are ac'iune care, devenind cu timpul un mod de a fi, o a doua natur( a celui educat, s( stea ca temei

solid al devenirii sale permanente, libere 0i atuonome. "I 45I D$ -455I-4#4> - 4na din cele mai mari realiz(ri ale reformei curriculare din 'ara noastr( a fost flexibilitatea curriculumului. -urriculum 2a'ional s-a scindat &n ; componente de baz() partea de curriculum care con'ine programele na'ionale unice 0i obligatorii se nume0te curriculum nucleu *core curriculum sau trunchi comun+ 0i i se rezerv( &n general un interval de timp minim. artead e c. care este decis( la nivel local *de aprofundare, de extindere, op'ional+ este factor de diferen'iere, are un timp alocat variabil 0i se nume0te -DB *-. diferen'iat+. -.nucleu al unei discipline de &nv este predat, &n mod obi0nuit, &ntr-un timp minim, dar el poate fi predat, la decizia 0colii, &ntr-un timp maxim, numindu-se &n acest caz c. aprofundat. ?ntruc6t c.nucleu st( la baza c.testat prin examenele na'ionale, alegerea c.aprofundat &n cazul unei clase slabe, este foarte important( ea permi'6nd unor elevi un ritm lent de &nv('are s( asimileze programa obligatorie. -.extins este ales de c(tre 0coal( &n cazul unei clase bune. ?n alternativa c.extins se vor studia la disciplina respectiv(, &ntr-un interval temporar mai mare, con'inuturi suplimentare, se vor forma deprinderi 0i priceperi ce dep(0esc cerin'ele c.nucleu. Disciplinele op'ionale se decid la nivel local, &n raport cu oferta 0colii 0i cu alegerea elevilor. Diferen'a dintre timpul max. 0i timpul min. alocat unei teme, discipline sau arii currciulare se nume0te pla@( orar( 0i se stabile0te la nivelul 0colii, &n raport cu nevoile educa'iei elevilor. 5!-$74%#I"%"$% -455I-4#4>-4#4I cercet(rile ultimelor decenii au ar(tat c( realizarea curriculum-ului presupune C procese succesive) cercetarea av6nd rol de diagnoz( a st(rii de fapt 0i de testarea a proiectelor de inovare a sistemului curricular existentD proiectarea presupune elaborarea unui nou curriculum plec6nd de la diagnoza st(rii de fapt. $a &nseamn( elaborarea curriculum-ului prin formularea finalit('ilor, selec'ia con'inuturilor/experien'elor de &nv('are 0i a strategiilor &n raport cu factorul timpD evaluarea proiectului poate fi realizat( potrivit lui 2egre'-Dobridor &n dou( moduri) in vitro *proiectul curricular este supus aprecierii beneficiarilor+ 0i in vivo *experimentarea proiectului pe un e0antion riguros determinat+D evaluarea permite identificarea 0i corectarea erorilorD implementarea sau aplicarea propriuzis( marcheaz( trecerea de la proiect la realitate &n dezvoltarea curricular( 0i are efecte sociale pe termen lung. 5!D47$ -455I-4#%5$ sunt documente elaborate central sau local care obiectiveaz( curriculum-ul *obiectivele, con'inuturile, timpul alocat, strategiile de instruire 0i evaluare+ la diferite nivele ale sistemului de &nv('(m6nt. 8. #%24# D$ ?2.E3E>F2" este un produs al proiect(rii centrale a sistemului de &nv. institu'ional. #a baza acestu document st( scopul &nv('(m6ntului 0i un sistem de obiective generale, viz6nd) tipurile de 0coli, specializ(rile din cadrul acestora, nivelele 0i ciclurile 0colare, modulele de profesionalizare etc. lanul de &nv precizeaz(, &n fiecare caz) obiectivele generale *ale tipului de 0coal(, profilului, ciclului, modulului+, disciplinele de &nv studiate &n cadrul fiec(rei arii curriculare pt a realiza obiectivele propuseD timpul *nr. de ore s(pt(m6nal 0i anual+ alocat fiec(rei discipline. lanul de &nv este un document de baz( pt organizarea activit('ilor, &ncadrarea personalului, formarea catedrelor, alc(tuirea orarului 0colii la nivelul fiec(rei institu'ii de &nv. ;. 5!A5%>$#$ B-!#%5$ sunt documente centrale &n alc(tuirea c(rora intr( obiectivele generale, o list( de con'inuturi *teme, capitole, subiecte+ ce urmeaz( a fi studiate la o disciplin( dat(, pe durata unui an 0colarD ele indic( timpul minim 0i timpul max alocat fiec(rei unit('i de con'inut 0i includ sugestii metodice privind instruirea 0i evaluarea. ?n alc(tuirea programelor 0colare se pleac( de la obiectivele cadru 0i ob. de referin'(. !b.cadru reprezint( ob generale urm(rite prin predarea unei discipline pe &ntreg parcursul 0colar, iar obiectivele de referin'( concretizeaz( obiectivele generale ale disciplinei la nivelul unui an de studiu determinat. ?n alc(turiea ob de referin'( se 'ine cont de specificul disciplinei *logica 0tiin'ei+, dar mai ales de nivelul de v6rst( al celui ce &nva'( *principiul accesibilit('ii 0i logica didactic(+, de ceea ce s-a &nv('at &n clasele precedente, 0i de ceea ce urmeaz( s( se &nve'e la disciplina &n cauz( *principiul unit('ii 0i continuit('ii+. rogramele 0colare sunt documente indispensabile profesorului &n baza c(rora el &0i proiecteaz( &ntreaga activitate pe durata unui an 0colar. 1. >%24%#$#$ B-!#%5$ sunt c(r'i de studiu explicative adresate elevilor, care obiectiveaz( programele 0colare prezent6nd capitolele, temele 0i subiectele &ntr-o form( discursiv(, atractiv(, ilustrativ( 0i accesibil( celui ce &nva'(. ?ncep6nd cu reforma curricular( din anii 899:-;<<< din 'ara noastr( s-a renun'at la manualele unice 0i s-a trecut la manualele alternative. %vanta@ele manualelelor alternative) manualele alternative transform( profesorul din simplu executant al unui mod unic de interpretare a programei, &ntr-o persoan( cu liber arbitru, capabil( s( se documenteze 0i s( opteze &n cuno0tin'( de cauz( pentru acel manual care r(spunde cel mai bine necesit('ilor de educa'ie ale elevilor s(iD manualele alternative creeaz( condi'iile unui &nv('(m6nt diferen'iat, introducerea lor fiind coerent( cu alte m(suri ce vizeaz( diferen'ierea instruiriiD instituirea acestei m(suri asigur( o real( democratizare a nivelului crea'iei de manuale 0colareD antrenarea profesorilor &n procesul de elaborare a manualelor 0colare poate duce la o mai bun( adaptare a modului de prezentare a con'inuturilor 0tiin'ei la cerin'ele beneficiarilorD cu a@utorul acestora, se eradicheaz( &nv('area pe de rost a materieiD introducera manualelor alternative a demonstrat c( ideile pot fi exprimate, ilustrate, comentate diferit f(r( a pre@udicia con'inutul 0tiin'ific. C. AGID45I#$ >$"!DI-$ " 5!H$7!5I ofer( sugestii strategice 0i tactice pt aplicarea programelor 0colare 0i utilizarea creativ( a manualelor &n munca la clas(D I. -%I$"$#$ D$ >42-E se adreseaz( elevilor 0i propun exerci'ii, probleme, @ocuri, diverse aplica'ii &n vederea form(rii 0i consolid(rii priceperilor 0i deprinderilor specifice disciplinei de studiu. lanific(rile calendaristice, proiectele de lec'ii sunt documente 0colare realizate la nivelul 0colii.

52

S-ar putea să vă placă și