„Evaluarea în cadrul examenului național de

absolvire a gimnaziului la disciplina Istoria

românilor și universală”

Textul argumentativ (aspecte teoretico-practice)

Pasul 1 Citește cu atenție tema propusă și sursele.
Exemple de teme propuse la itemul: Text argumentativ

⮚ Tratatul de la Versailles aduce lovituri dure la adresa puterii,

prosperității și mândriei Germaniei.
⮚ Basarabia a beneficiat în perioada interbelică de o veritabilă
renaștere spirituală.
⮚ RASSM – imagine în miniatură a unui regim totalitar.
⮚ Între cele două războaie mondiale, România a realizat o dezvoltare
amplă în domeniul economic, politic și social.
Utilizează sursele pentru a argumenta, într-un text coerent, afirmația: Între cele două războaie mondiale
România a realizat o dezvoltare amplă în domeniul economic, politic și social.
SURSA A. „Art.33. Toate puterile statului emană de la naţiune, care nu le poate exercita decât numai prin delegaţiune şi după
principiile şi regulile aşezate în Constituţiunea de faţă. Art. 34. Puterea legislativă se exercită colectiv de către rege şi reprezentaţiunea
naţională. Orice lege cere învoirea a celor trei ramuri ale puterii legiuitoare. Nici o lege nu poate fi supusă sancţiunii regale decât după ce se
va fi discutată şi votată liber de majoritatea ambelor adunări.” (Extras din Constituţia română adoptată în anul 1923)

SURSA B. „Sistemul politic din perioada interbelică s-a caracterizat printr-un "boom" al partidelor, specific pluripartidismului şi,
totodată, pluralismului politic legiferat prin noua Constituţie a României din 1923 /…/ Pe scena politică românească interbelică Partidul
Național Liberal s-a aflat permanent în concurenţă cu Partidul Național Tărănesc, format în 1926 prin fuziunea Partidului Naţional Român
conduc de I.Maniu şi Partidul Ţărănesc condus de I.Mihalache”.
(Ion Irimia, Regimul politic românesc)

SURSA C. „ Reforma agrară a fost apreciată drept „reforma pozitivă cea mai simţită”, „piatra de temelie a activităţii Statului român”
în Basarabia. /.../ În rezultatul trecerii de la marea proprietate latifundiară la mica gospodărie ţărănească, a fost puternic stimulat interesul
ţăranului pentru folosirea mai bună a pământului, pentru ameliorarea mijloacelor şi metodelor de cultură/…/ Reforma agrară a contribuit la
mărirea şi consolidarea proprietăţii ţărăneşti bazate pe munca săteanului, a familiei sale şi a marcat o considerabilă creştere a standardului de
viaţă a ţăranului.”
(Enciu Nicolae, Reforma agrară și evoluția agriculturii basarabene în perioada dintre cele două războaie mondiale)

SURSA D. „România dispunea de importante bogății miniere, pe baza cărora s-a dezvoltat o industrie extractivă de mare însemnătate.
România era cea mai mare producătoare de petrol și aur din Europa /.../ea dispunea și de cărbune, gaz metan, minereu de argint, cupru, fier,
sare. Industria minieră a devenit cea mai importantă ramură industrială a țării.”
(L. Bathory, Modernizarea industriei miniere și metalurgice din țările Europei Centrale în perioada interbelică)
Pasul 2 Identifică în surse idei pentru formularea
argumentelor relevante.
Agenda cu notițe paralele
Idei identificate în surse Fragmentul din sursă ce
Exerciţiu de analiză a
confirmă ideea
surselor, prin care
elevii deosebesc
informaţia relevantă
de cea irelevantă, pe
cea esenţială de
neesenţială.
Utilizează sursele pentru a argumenta, într-un text coerent, afirmația: Între cele două războaie
mondiale, România a realizat o dezvoltare amplă în domeniul economic, politic și social.

SURSA A. „Art.33. Toate puterile statului emană de la naţiune, care nu le poate exercita decât numai prin delegaţiune şi după
principiile şi regulile aşezate în Constituţiunea de faţă. Art. 34. Puterea legislativă se exercită colectiv de către rege şi reprezentaţiunea
naţională. Orice lege cere învoirea a celor trei ramuri ale puterii legiuitoare. Nici o lege nu poate fi supusă sancţiunii regale decât după ce se
va fi discutată şi votată liber de majoritatea ambelor adunări.” (Extras din Constituţia română adoptată în anul 1923)

SURSA B. „Sistemul politic din perioada interbelică s-a caracterizat printr-un "boom" al partidelor, specific pluripartidismului şi,
totodată, pluralismului politic legiferat prin noua Constituţie a României din 1923 /…/ Pe scena politică românească interbelică Partidul
Național Liberal s-a aflat permanent în concurenţă cu Partidul Național Tărănesc, format în 1926 prin fuziunea Partidului Naţional Român
conduc de I.Maniu şi Partidul Ţărănesc condus de I.Mihalache”.
(Ion Irimia, Regimul politic românesc)

Idei identificate în surse Fragmentul din sursă ce confirmă ideea

separarea puterilor „Orice lege cere învoirea a celor trei

ramuri ale puterii legiuitoare.”

pluralismului politic „..."boom" al partidelor...”

Utilizează sursele pentru a argumenta, într-un text coerent, afirmația: Între cele două războaie mondiale,
România a realizat o dezvoltare amplă în domeniul economic, politic și social.

SURSA C. ” Reforma agrară a fost apreciată drept „reforma pozitivă cea mai simţită”, „piatra de temelie a activităţii Statului român” în
Basarabia. /.../ În rezultatul trecerii de la marea proprietate latifundiară la mica gospodărie ţărănească, a fost puternic stimulat interesul
ţăranului pentru folosirea mai bună a pământului, pentru ameliorarea mijloacelor şi metodelor de cultură/…/ Reforma agrară a contribuit la
mărirea şi consolidarea proprietăţii ţărăneşti bazate pe munca săteanului, a familiei sale şi a marcat o considerabilă creştere a standardului de
viaţă a ţăranului.
(Enciu Nicolae, Reforma agrară și evoluția agriculturii basarabene în perioada dintre cele două războaie mondiale)

SURSA D. ”România dispunea de importante bogății miniere, pe baza cărora s-a dezvoltat o industrie extractivă de mare însemnătate.
România era cea mai mare producătoare de petrol și aur din Europa /.../ea dispunea și de cărbune, gaz metan, minereu de argint, cupru, fier,
sare. Industria minieră a devenit cea mai importantă ramură industrială a țării.”
(L. Bathory, Modernizarea industriei miniere și metalurgice din țările Europei Centrale în perioada interbelică)

Idei identificate în surse Fragmentul din sursă ce confirmă ideea

reforma agrară „trecerii de la marea proprietate latifundiară la mica
gospodărie ţărănească”
nivel de trai „a marcat o considerabilă creştere a standardului de viaţă a
ţăranului.”
resurse naturale „cărbune, gaz metan, minereu de argint, cupru”
Pasul 2 Identifică în surse idei pentru formularea
argumentelor relevante.
Agenda cu notițe paralele
Idei identificate în surse Fragmentul din sursă ce
confirmă ideea
- pluralismului politic "boom" al partidelor”
-separarea puterilor ”orice lege cere învoirea a celor trei
ramuri ale puterii legiuitoare”

-reforma agrară ”a contribuit la mărirea şi consolidarea

proprietăţii ţărăneşti

- nivel de trai ”creştere a standardului de viaţă a

ţăranului”

-resurse naturale ”cărbune, gaz metan, minereu de

argint, cupru, fier, sare”
 Pasul 3 Integrează critic informațiile din sursele propuse.
Barem
Sursele trebuie valorificate corect:
Utilizarea surselor
citate corect, să fie în concordanță cu 0 p. – pentru un
raționamentul, se face trimitere la tipul răspuns lipsă sau fără
sursei (cadru normativ, date statistice, etc.) a face trimitere la
surse;
1 p. – se fac unele
încercări de
Raționament Valorificare sursă valorificare a
Reforma agrară a  Enciu Nicolae, „Reforma agrară și surselor; textul
evoluția...” menționează că surselor este preluat
avut urmări benefice fără a fi integrat în
pentru ţărănime și în „Reforma agrară a fost apreciată
concordanță text;
aspect social, contribuind drept „reforma pozitivă cea mai 2 p. – sursele sunt
la creșterea nivelului de simţită” care „a contribuit la parte integră a
trai. mărirea şi consolidarea proprietăţii textului, servesc ca
ţărăneşti... și creştere a standardului suport al reflecției
de viaţă a ţăranului.” autorului; etc.
 Pasul 4 Construiește 3 argumente, utilizând ideile din tabel
Barem
Relevanța argumentelor (1p.)
Afirmația 0 p. – răspuns lipsă sau sunt doar
enumerate informații disparate din
surse;
Între cele două războaie 1 p. – argumentele care reflectă
explicit afirmația propusă.
mondiale, România a realizat o  
dezvoltare amplă în domeniul Formulează trei argumente (6p.)
0 p. – răspuns lipsă;
economic, politic și social. 1 p. x 3 – argument parțial/
declarativ;
2 p. x 3 – argument deplin
(raționament și exemplu).

Exemplu- surse/cunoștințe anterioare

Reforma agrară a  Enciu Nicolae, „Reforma agrară și evoluția...”
avut urmări benefice concordanță menționează că: „Reforma agrară a fost
pentru ţărănime și în apreciată drept „reforma pozitivă cea mai
aspect social, contribuind simţită” care „a contribuit la mărirea şi
la creșterea nivelului de consolidarea proprietăţii ţărăneşti... și creştere
trai. a standardului de viaţă a ţăranului.”
Pasul 4 Construiește 3 argumente, utilizând ideile din tabel
Barem
Relevanța argumentelor (1p.)
Afirmația 0 p. – răspuns lipsă sau sunt
doar enumerate informații
disparate din surse;
1 p. – argumentele care reflectă
Între cele două războaie explicit afirmația propusă.
mondiale, România a  
realizat o dezvoltare amplă Formulează trei argumente
(6p.)
în domeniul economic, 0 p. – răspuns lipsă;
politic și social. 1 p. x 3 – argument parțial/
declarativ;
2 p. x 3 – argument deplin
(raționament și exemplu).

concordanță

Construiți un
argument, utilizând
ideile din tabel.
Pasul 5 Redactează textul în baza unui plan logic.
Barem
Introducerea (personalizată, la temă,
0 p. – răspuns
maxim două enunțuri)
lipsă;
1 p. x 3 – pentru
Cuprinsul-3 argumente. Conectori: în fiecare parte a
textului, corect
primul rând, în continuare, în fine, etc.
formulată
(întroducere,
Concluzia- maxim două enunțuri, se face o cuprins,
concluzie) clar
sinteză a temei și argumentelor. Conectori: organizată ca
în concluzie, deci, prin urmare, așadar, etc. mesaj/
structură.
Formulează câte un exemplu de Introducere
și Concluzie, utilizând ideile din tabel.
 
 Utilizează în argumentare referințe cu privire la
Pasul 6 personalități sau repere cronologice.
 
0 p. – răspuns lipsă;
1 p. – referințele sunt parțial relevante pentru
tema propusă;
2 p. – refrințele sunt relevante pentru
prezentarea temei.

Pasul 7 Formulează enunțuri corecte din punct de vedere

științific.
0 p. – pentru un răspuns lipsă/
volum irelevant (2-3 enunțuri);
1 p. - nu sunt comise greșeli
științifice grave.
 Operații logice realizate în cadul
redactării unui text argumentativ:

Identifică Construiește Integrează Redactează Utlizează Formulează

Utilizează sursele pentru a argumenta, într-un text coerent, afirmaţia:
Societatea sovietică reflectă plenar caracteristicile regimului totalitar.
SURSA A.
„Țara este la răspântie, mișcarea colhoznică ia avânt pe zi ce trece. Fără colhozuri nu vom putea înfăptui industrializarea [...]. Trebuie
să înlăturăm din cale orice obstacol care încurcă construcției colhoznice [...]. În primul rând culacii [...]. Ofensiva împotriva culacilor
înseamnă a lovi în așa fel, încât aceștia să nu mai poată să se ridice niciodată. Aceasta înseamnă, la noi, bolșevicii, adevărata ofensivă.”
(Iosif Stalin, 1929)

SURSA B
„ În anii 1935-1939, Stalin îi elimină pe toți oponenții reali sau imaginari, prin Marea epurare. Persecuțiile au avut loc la toate
nivelurile partidului și ale statului. Milioane de oameni sunt exterminați sau trimiși la muncă silnică, sub acuzația de spioni, sabotori sau
lipitori care sug sângele poporului. Critica la adresa politicii oficiale era catalogată ca deviaționistă, iar vinovații erau adesea acuzați că
acționează în numele puterilor străine. [...] Puterea aparținea partidului unic, și, de fapt, lui Stalin, care controla toate asociațiile (sindicatele,
mișcările de tineret), cât și mijloacele de informare (presa, radioul).”
(Marea istorie ilustrată a lumii, 2008)

SURSA C
„ Statul sovietic „al bunăstării”, școlile, spitalele și protecța socială, văzute de mai mulți ca fiind principalele avantaje ale noii ordini,
erau prezentate de obicei ca daruri de la ”tătuca Stalin” [...], mai degrabă decât beneficii cuvenite pentru munca grea a cetățenilor. Iată ce se
declara în ziarul Komsomolskaia Pravda: „Poporul sovietic știe cui îi datorează marile lui câștiguri, cine l-a condus spre o viață fericită,
bogată și împlinită... Astăzi, oamenii trimit cele mai calde mulțumiri preaiubitului lor prieten, învățător și părinte.” Între timp, copiii la școală
cântau: Mulțumim , tovarășe Stalin, pentru copilăria fericită!”
(David Priestlan, Steagul roșu. O istorie a comunismului , 2012)
 Utilizează sursele pentru a argumenta, într-un text coerent,
SUBIECTUL III
Formularea afirmaţia: Societatea sovietică reflectă plenar caracteristicile
introducerii regimului totalitar.

Elevul 1
Barem „După părerea mea, societatea sovietică reflectă plenar caracteristicile
0 p. – răspuns lipsă;
1 p. x 3 – pentru fiecare specifice regimului totalitar.”
parte a textului, corect Elevul 2
formulată (întroducere, „Societatea sovietică este una sumbră, controlată și terorizată de
cuprins, concluzie) clar
organizată ca mesaj/ propria conducere, având caracteristici asemănătoare cu regimul totalitar.”
structură. Elevul 3
„În URSS avem întâlnit un sistem totalitar dur, în care se promova
ideologia comunistă.”
Apreciați, în baza Elevul 4
baremului, „În societatea sovietică a fost instaurat un regim totalitar comunist,
formularea caracteristicile specifice acestuia se reflectau plenar.”
introducerii de
către elevi.
 SUBIECTUL III Utilizează sursele pentru a argumenta, într-un text coerent, afirmaţia:
Formularea Societatea sovietică reflectă plenar caracteristicile regimului
argumentelor totalitar.

Barem Elevul 1
Relevanța argumentelor (1p.) „Conducerea sovietică promova o politică agresivă, acesta
0 p. – răspuns lipsă sau sunt doar fiind gata să înlăture pe oricine le stă în cale, citez: „Trebuie să
enumerate informații disparate
din surse; înlăturăm din cale orice obstacol care încurcă construcției
1 p. – argumentele care reflectă
explicit afirmația propusă.
colhoznice.”
Putem observa centralizarea puterii în stat, acesta
Formulează trei argumente (6p.)
0 p. – răspuns lipsă; aparținând unui partid unic și, de fapt, lui Stalin care controla
1 p. x 3 – argument parțial/
declarativ;
toate asociațiile și mijloacele de informare.
2 p. x 3 – argument deplin Societatea sovietică îl venera pe Stalin, văzându-l pe
(raționament și exemplu).
acesta ca salvator ce i-a condus spre o viață fericită bogată și
împlinită.”
Apreciați, în baza baremului, formularea
argumentelor de către elev.

SUBIECTUL III
Formularea
argumentelor
Barem
Relevanța argumentelor (1p.)
0 p. – răspuns lipsă sau sunt doar
enumerate informații disparate din
surse;
1 p. – argumentele care reflectă
explicit afirmația propusă.
Formulează trei argumente (6p.)
0 p. – răspuns lipsă;
1 p. x 3 – argument parțial/ declarativ;
2 p. x 3 – argument deplin
(raționament și exemplu).
Utilizează sursele pentru a argumenta, într-un text coerent, afirmaţia:
Societatea sovietică reflectă plenar caracteristicile regimului
totalitar.
Elevul 2
„ În URSS, toate posesiunile private erau trecute în posesia statului,
pământurile țăranilor fiind confiscate și create colhozuri în care fiecare
țăran trebuia să intre. Despre acest lucru ne putem convinge din spusele lui
I. Stalin ”... Mișcarea colhoznică ia avânt pe zi ce trece. Fără colhozuri, nu
vom putea înfăptui industrializarea... Trebuie să înlăturăm din cale orice
obstacol care încurcă construcției colhoznice.” O altă dovadă a prezenței
unui regim totalitar ar fi existența unui singur partid. Acest lucru îl putem
observa din sursa „Marea istorie ilustrată a lumii”: „În 1935-39, Stalin îi
elimină pe toți oponenții reali și închipuiți, prin Marea epurare.” O altă
dovadă a prezenței unui regim totalitar este cultul personalității, prezent în
URSS: Acest lucru ne relevă, David Priestlan din Steagul roșu ”... Copiii la
școală cântau: Mulțumim, tovarășe Stalin, pentru copilăria fericită!”
 Utilizează sursele pentru a argumenta, într-un text coerent, afirmaţia:
SUBIECTUL III
Formularea Societatea sovietică reflectă plenar caracteristicile regimului
concluziei totalitar.

Barem
0 p. – răspuns lipsă;
1 p. x 3 – pentru fiecare parte
a textului, corect formulată
(întroducere, cuprins,
concluzie) clar organizată ca
mesaj/ structură.
Elevul 1
„ În concluzie, putem afirma că societatea sovietică cuprinde toate trăsăturile
unui regim totalitar: de la îndoctrinare și propagandă, până la acuzații false și
cenzură.”
Elevul 2
” În concluzie, societatea sovietică a îndurat adevărate nedreptăți, în timpul
comunismului, ce i-a adus consecințe nefaste pe termen lung.”
Elevul 3
„ În concluzie, pot spune că societatea sovietică avea toate caracteristicile
specifice regimului totalitar cum ar fi: violența, sclavia și rasismul.”

Apreciați, în Elevul 4
baza baremului, ”În concluzie, societatea sovietică a avut de suferit într-o mare măsură în
formularea urma aplicării acestor ”experimente” ale regimului totalitar, care au lăsat o urmă
concluziei de adâncă în dezvoltarea statului, dar și în mentalitatea oamenilor.”
către elevi.