MINISTERUL

Raionul Ungheni
EDUCAŢIEI, CULTURII
ŞI CERCETĂRII AL Localitatea s. Macaresti
REPUBLICII MOLDOVA
Instituţia de învăţământ
IP.CMU
AGENŢIA NAŢIONALĂ
PENTRU CURRICULUM
Numele, prenumele elevului
ŞI EVALUARE Adam Iuliana Am-33

ISTORIA ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ

PRETESTARE
CICLUL LICEAL
Profil umanist
08 aprilie 2019
Timp alocat: 180 de minute

Rechizite şi materiale permise: pix cu cerneală

albastră.

Instrucţiuni pentru candidat:

- Citeşte cu atenţie fiecare item şi
efectuează operaţiile solicitate. -
Lucrează independent.

Îţi dorim mult succes!

Punctaj acumulat _________

SUBIECTUL I (16 puncte)
Studiază sursele și realizează sarcinile propuse.
 „Partidul nu poate fi neutru în privința prejudecăților
religioase, va duce propaganda împotriva acestor prejudecăți,
deoarece aceasta este unul din principalele mijloace de luptă cu
influența clerului reacționar, care susține clasele exploatatoare și
predică supunerea acestor clase. Oare am reprimat noi clerul
reacționar? Da, l-am reprimat! Rău este că încă nu a fost lichidat de
tot.”
(I. V. Stalin, 1927)

SURSA B.
„Numele lui [Iosif Stalin – n.n.], ca apărător al păcii în lume,
și faptele lui glorioase vor trăi pentru totdeauna. […] Iar noi,
adunați să ne rugăm pentru el, nu putem trece sub tăcere atitudinea
sa mereu binevoitoare, gata oricând să ajute la satisfacerea
necesităților Bisericii noaste. Nici o problemă adresată nu a fost
respinsă; el a satisfăcut toate cererile noastre. Și, datorită autorității
sale, guvernul nostru a făcut multe lucruri bune și folositoare pentru
Biserica noastră. […]”
(Din Discursul Patriarhului Alekcii (Simansky) la înmormântarea lui Stalin,
9 martie 1953)
Nr. Item Sco

1 Explică statutul în cadrul Bisericii ruse al autorului discursului din sursa B. L

Conform sursei B, din discursul autorului deducem ca statutul era unul inalt in 0
cadrul Bisericii ruse. 1
2

2 Expune cu propriile cuvinte viziunea ideologiei comuniste despre rolul Bisericii L

în societate (sursa A). 0
Conform sursei A, viziunea ideologiei comuniste despre rolul Bisericii in 1
societate era una negativa, considerand ca aceasta este unul din principalele 2
mijloace de luptă cu influența clerului reacționar

3 Caracterizează, pe baza sursei A și a cunoștințelor obținute anterior, politica L

față de Biserică a statului sovietic. 0
Conform sursei A și a cunoștințelor obținute anterior politica dorea sa 1
inlature influența Bisericii asupra societatii și a relatat ca nu poate fi neutru în 2
privința prejudecăților religioase si că va duce propaganda împotriva acestor 3
prejudecăți, deoarece aceasta este unul din principalele mijloace de luptă cu 4
influența clerului reacționar
 4 Compară politica religioasă promovată de Stalin cu aprecierile postume (sursele L
A și B). Argumentează răspunsul. 0
Conform sursei A și B deducem ca opiniile fata de politica religioasa sunt 1
foarte diferită, deoarece în sursa A este redat că partidul nu poate fi neutru în 2
privința prejudecăților religioase, va duce propaganda împotriva acestor 3
prejudecăți si ca a reprimat clerul reactionar, pe cînd în sursa B este relatat că 4
Stalin avea o atitudine mereu binevoitoare, gata oricând să ajute la satisfacerea
necesităților Bisericii.

5 Exprimă-ți argumentat opinia vizavi de politica regimului sovietic față de Biserică L

În opinia mea politică regimului sovietic fata de Biserica era una foarte dura si 0
avea parerea ca aceasta este unul din principalele mijloace de luptă cu influența 1
clerului reacționar, care susține clasele exploatatoare și predică supunerea acestor 2
clase, iar ei nu puteau sa nu poată fi neutru în privința prejudecăților religioase și 3
de aceea au hotarat ca va duce propaganda împotriva acestor prejudecăți 4

SUBIECTUL al II-lea (14 puncte)

Studiază sursa și realizează sarcinile propuse.

„Înțelegerea civilizației românești din jurul lui 1700 drept

epoca hotărâtoare a trecerii spre modern [...], într-un lent dar hotărât
gest de sincronizare cu restul culturii europene [...]. Iar în centrul ei
a devenit necesară [...] deslușirea exactă a personalității
Brâncoveanului, monarhul dătător de măsură – prin el însuși, prin
cărturarii și artiștii curții de care a înțeles să se înconjoare – pentru
ceea se a însemnat aici [...] știința îmbinării tradiției cu înnoirea, a
ideii dinastice și a fastului aulic exprimate în arhitectura religioasă
și rezidențială sau în pictura murală, cu sentimentul cel nou al
demnității omului de merit, indiferent de obârșie, a omului care
începe a ști să ducă o experiență confortabilă și „civilizată”, în pas
cu Europa.”
(Răzvan Teodorescu, Civilizația românilor între medieval și modern.
Orizontul imaginii (1550-1800), 1987)

Aulic: Care aparține curții unui suveran, privitor la curtea unui

suveran.
N Item Sco
r.

1 Identifică opinia autorului despre ritmul modernizării în cultura românească. L

În opinia autorului ritmul modernizării în cultura românească era într-un ritm lent 0
dar hotărât gest de sincronizare cu restul culturii europene 1
2
 2 Determină opinia autorului despre rolul domnitorului Constantin Brâncoveanu în L
dezvoltarea culturii românești. Argumentează răspunsul. 0
Opinia autorului despre rolul domnitorului Constantin Brâncoveanu în 1
dezvoltarea culturii românești este ca acesta este monarhul dătător de măsură 2
deoarece prin el însuși, prin cărturarii și artiștii curții de care a înțeles să se 3
înconjoare – pentru ceea se a însemnat aici știința îmbinării tradiției cu înnoirea, 4
a ideii dinastice și a fastului aulic exprimate în arhitectura religioasă și
rezidențială

3 Formulează o consecință a modernizării culturii românești după model european. L

Argumentează răspunsul cu trimitere la un fapt istoric. 0
O consecință a modernizării culturii românești după model european este 1
imbinarea traditiei cu înnoirea, deoarece prin aceasta se renunța la tradițiile 2
formate cu sute de ani în urma pentru a încerca ceva nou și diferit. Cu toate ca 3
avea și efecte pozitive aceasta schimbare spre ceva mai nou si modern ducea la 4
distrugere a ceea ce a format strămoșii noștri.

4 Apreciază rolul domnitorului Constantin Brâncoveanu în istoria L

românilor. Argumentează răspunsul. 0
Domnitorul Constantin Brâncoveanu în istoria românilor a avut un rol 1
important deoarece acesta era un reprezentant ce susținea cultura 2
românească, era monarhul dătător de măsură prin el însuși, prin 3
cărturarii și artiștii curții de care a înțeles să se înconjoare pentru ceea 4
se a însemnat aici susținea știința îmbinării tradiției cu înnoirea, a ideii
dinastice și a fastului aulic exprimate în arhitectura religioasă și
rezidențială sau în pictură murală, cu sentimentul cel nou al demnității
omului de merit, indiferent de obârșie, a omului care începe a ști să ducă
o experiență confortabilă și „civilizată”, în pas cu Europa.”

SUBIECTUL al III-lea (9 puncte)

Studiază sursa și realizează sarcinile propuse.

„Societatea informațională debutează în 1956 în SUA. Acum, pentru

prima dată, „gulerele albe” depășeau „gulerele albastre”. Pentru
prima dată în istorie cei mai mulți dintre americani lucrau cu
informația în loc să producă bunuri. […] Noua bogăție este
cunoașterea și nu banii.” (John Naisbitt, Megatendințe)
Nr. Item Sco
 1 Explică, pe baza sursei, o caracteristică a dezvoltării economiei în L
perioada postbelică. 0
Conform sursei date, o caracteristică a dezvoltării economiei in perioada 1
postbelica a fost dezvoltarea tehnologiei deoarece mulți dintre americani 2
lucrau cu informația în loc să producă bunuri. 3

2 Formulează, conform modelului propus, două consecințe ale afirmării L

societății informaționale în lumea contemporană. Argumentează răspunsul. 0
Consecință socială - au început sa se dezvolte mai multi oameni intelectual, 1
începuseră sa debuteze societatea informațională, pentru prima dată, „gulerele 2
albe” depășeau „gulerele albastre” 3
4
5
6

Consecință economică - afirmarea unei trepte mai superioare a dus ca noua

bogăție in timpul afirmarii societetii informationale sa fiecunoașterea și nu banii.

SUBIECTUL al IV-lea (25 de puncte)

Studiază sursele A-D.

SURSA A.
„Cel mai însemnat război de atunci al romanilor a fost cel
împotriva dacilor, asupra cărora, în vremea aceea, domnea Decebal
[...] foarte priceput la planurile de război și iscusit în înfăptuirea lor
[…]. Din această pricină, multă vreme a fost un dușman de temut
pentru romani. […]
[…] După ce zăbovi un timp la Roma, Traian porni cu oaste
împotriva dacilor. Cugeta la cele săvârșite de aceștia și era copleșit
când se gândea la sumele de bani pe care romanii trebuiau să le
plătească în fiecare an. Vedea apoi că puterea și îngâmfarea dacilor
sporesc necontenit.” (Dio Cassius, Istoria romană, secolul al III-
lea)
SURSA B.
„După ce a cucerit-o [Dacia – n.n.] pentru prima oară și l-a
învins pe Decebal, regele geților, puternicul Traian a adus cinci
milioane de livre de aur [o livră romană avea circa 320g – n.n.], o
cantitate dublă de argint, în afară de cupe și lucruri scumpe,
depășind orice prețuire, apoi turme și arme și peste cinci sute de mii
de bărbați, cât se poate de potriviți pentru luptă [...].”
(Ioan Lydus, Despre magistraturi, relatare din secolul al VI-lea)
SURSA C.
„Spre deosebire de alți adversari ai imperiului, în majoritate
triburi aflate permanent în lupte de rivalitate între ele, lupte ațâțate
cu grijă și diplomație de romani, Dacia era în continuare o forță
politică unitară, condusă de regi cu o educație militară și politică
 remarcabilă. De aceea, pentru romani se impunea anihilarea Daciei,
înainte ca aceasta să fie în măsură să coalizeze în jurul ei
majoritatea forțelor antiromane de la apus și răsărit.”
(Alexandru Vulpe, Moștenirea antichității
în „O istorie a românilor” (colectiv de autori), 1998)
SURSA D.
„Dintre toate popoarele de la Dunărea de Jos, romanii
văzuseră și mai ales simțiseră că cei mai primejdioși, prin numărul,
prin organizarea, prin civilizația și în deosebi prin sufletul lor,
netemător de moarte, erau dacii. […]
[…] îndată după suirea sa pe tron (27 ianuarie, anul 98
d.Hr.), Traian se gândi să taie cu sabia tratatul rușinos al lui
Domițian. Ideea aceasta ajunsese să-1 preocupe atât de mult încât
asemenea lui Cato cenzorul, care-și termina discursurile cerând
invariabil distrugerea Cartagenei, Traian adăuga la sfârșitul
deciziilor sale așa precum voi preface eu Dacia în provincie
romana.”
(Constantin C. Giurescu, Istoria românilor, 1946)

Utilizează sursele și cunoștințele obținute anterior pentru a redacta,

în o pagină, un eseu cu tema: Care este însemnătatea pentru
romani a victoriei asupra statului dac condus de Decebal?
În textul tău: Scor

formulează argumente relevante (cel puțin trei), corecte din punct de L0123456789
vedere științific, pentru a-ți susține opinia referitoare la tema propusă; 10 L 0 1 2 3 4 5 6 7
8 9 10

explică relații de cauză-efect (cel puțin două); L012345 L012345

integrează critic informațiile din sursele propuse; L0123 L0123

expune ideile în baza unui plan logic care să includă introducere, L012345 L012345
cuprins, concluzie;

utilizează corect limbajul istoric. L012 L012

Războaiele daco-romane au fost conflicte deosebit de

sângeroase în urma cărora o parte a Daciei a fost cucerită şi
transformată în provincie romană. În teritoriul ocupat a fost
declanşat procesul de romanizare, tocmai de aceea aceste
războaie reprezintă o pagină deosebit de importantă în istoria
românilor.
Conform sursei A, cel mai însemnat război de atunci al românilor a
fost cel împotriva dacilor, asupra cărora, în vremea aceea, domnea
Decebal foarte priceput la planurile de război și iscusit în înfăptuirea
lor. Din această pricină, multă vreme a fost un dușman de temut
pentru romani. După ce zăbovi un timp la Roma, Traian porni cu
oaste împotriva dacilor. Relațiile dintre daci și romani au alternat între
perioade de pace și de conflict. Cele două civilizații luaseră demult
contact una cu cealaltă, contact întețit de avansul romanilor. Conform
sursei B,deducem ca Decebal a fost învins de Traian în război iar
acesta după ce a cucerit țară pentru prima oară și l-a învins pe regele
geților, puternicul Traian a adus cinci milioane de livre de aur, o
cantitate dublă de argint, în afară de cupe și lucruri scumpe, depășind
orice prețuire, apoi turme și arme și peste cinci sute de mii de bărbați
în cinstea acestei victorii.
 Conform sursei C, Dacia era în continuare o forță politică unitară,
condusă de regi cu o educație militară și politică remarcabilă,
indiferent ca a fost invinsa.De aceea, pentru romani se impunea
anihilarea Daciei, înainte ca aceasta să fie în măsură să coalizeze în
jurul ei majoritatea forțelor antiromane de la apus și răsărit.
Din sursa D extragem faprul ca dintre toate popoarele de la
Dunărea de Jos, romanii văzuseră și mai ales simțiseră că cei mai
primejdiosi și temători de moarte, erau dacii. De asemenea aceasta
sursa ne mai relatează că Traian a ajuns pe tron pe 27 ianuarie, anul
98 d.Hr., iar primul lucru care îi venisera în minte este ca sa să taie cu
sabia tratatul rușinos al lui Domițian. Traian adăuga la sfârșitul
deciziilor sale ca el va preface Dacia în provincie romana.
În concluzie aș putea spune ca după părerea mea victoria asupra
statului dac condus de Decebal a avut o însemnătate foarte mare
pentru romani, deoarece le-a redat increderea in puterile lor proprii și
la adus pe Traian pe tron în urma victoriei obținute.

SUBIECTUL al V-lea (11 puncte)

Studiază harta și realizează sarcinile
propuse. HARTA: Puteri
combatante în Primul Război Mondial

LEGENDĂ:

Puterile Centrale Antanta

State neutre

(Adaptat după: https://ro.wikipedia.org)

Nr. Item Sco
 1 Arată, pe baza hărții și a cunoștințelor obținute anterior, forțele combatante L
la finele Primului Război Mondial. 0
Conform hărții, forțele combatante la finele Primului Război Mondial 1
sunt cele două blocuri politico-militare Puterile centrale și Antanta care au 2
fost în mare conflict. 3
4

2 Explică, pe baza hărții și a cunoștințelor obținute anterior, cum războiul a L

devenit unul mondial. 0
Pe baza informațiilor oferite de hartă și a cunoștințelor anterioare, pot afirma 1
că războiul a devenit unul mondial datorită dispariției unor state de pe hartă și a 2
cucerirea a multor din ele și implicarea mai multor state în acest război. 3
4

3 Motivează opțiunea teritoriilor marcate pe hartă cu cifre romane pentru o L

anumită forță combatantă. 0
După părerea mea teritoriilor marcate pe hartă cu cifre romane sunt în acest 1
război alături de blocul politico-militar Antanta 2
3

;;,,