Gândirea economică din

România de la începuturi până

la Unirea Principatelor
Române în anul 1859 sub
Alexandru Ioan Cuza
Jenacai Anastasia
Mizin Cristina
AF, Anul I, grupa II
 Cuprins

1
Începuturile și periodizarea istoriei și gândirii economice din România. Caracterizare generală și particularități
naționale
2 Caracterizarea generală și particularități naționale ale gândirii economice din România în perioada premodernă

3 Folclorul poetic- sursă a gândirii economice străvechi din țara noastră

4 ,,Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie”

5 Idei economice în platformele ideologice ale răscoalelor țărănești

6 Idei economice în opera lui Dimitrie Cantemir

7 Principalele curente de gândire economică din țările române în perioada 1821-1859

8 Coordonate definitorii ale operei economice a lui Nicolae Bălcescu (1819-1852)

 1. Începuturile și periodizarea istoriei și gândirii economice din
România. Caracterizare generală și particularități naționale

Gândirea economică în România are o rădăcină
adâncă, având la bază vechimea milenară și
continuitatea poporului român pe teritoriul actual al
țării. Începuturile gândirii economice în țară datează
din timpuri străvechi, fiind afectate de pierderi și
distrugeri în confruntările dintre diverse grupări
sociale și valuri de populații migratoare. Dovezi ale
ideilor economice provin din creațiile poetice
populare transmise prin folclor, consemnate în
scris abia în epoca modernă.
Dovezi scrise despre gândirea social-
economică din interiorul țării apar abia
în epoca medievală, iar informații
indirecte pot fi găsite în cronici și scrieri
străine mai vechi. Obiectul reflecțiilor
economice s-a schimbat odată cu
evoluția modului de organizare și
funcționare a economiei, fiind strâns
legat de interesele și formația culturală
a celor care le exprimau.
Gândirea economică poate fi realizată după mai multe criterii, cel mai eficient fiind
succesiunea în timp a formelor de organizare economică-socială. Etapele mai
importante ale gândirii economice din țara noastră sunt:

Gândirea economică din perioada

prefeudală și din feudalismului Gândirea economică din
01 timpuriu (până în sec. XIV)
04 România modernă (1859-1918)

Gândirea economică din perioada Gândirea economică din

feudalismului dezvoltat ( sec. XIV-
02 XVIII) 05 România Mare (1918-1940)

Gândirea economică din perioada

de tranziție de la feudalism la Gândirea economică din România
03 economia modernă de piață(mijl. sec. 06 postbelică (1945-1989)
ZVIII- mijl. sec. XIX)
Gândirea economică din România după
07 revoluția populară din decembrie 1989
 1.2 Caracterizarea generală și particularități naționale ale gândirii
economice din România în perioada premodernă
1. Contextul perioadei premoderne:
• Gândirea economică din România în perioada premodernă a avut un caracter fragmentar și descriptiv.
• Ideile economice au fost expuse în diverse scrieri cu caracter literar, politic, moral, istoric sau juridic, formulate de
gânditori anonimi sau culte cu preocupări diverse.
2. Tentative de generalizare teoretică:
• În ciuda fragmentării și caracterului descriptiv, au existat încercări sporadice de generalizare teoretică, exprimate prin
proverbe sau precepte, cu rolul de a susține recomandări practice și măsuri de politică economică.
3. Caracterul neunitar al gândirii economice:
• Gândirea economică în perioada premodernă a fost diversă și neunitară, reflectând interesele variate ale diferiților
gânditori și opțiunile lor social-politice.
• Preponderantă a fost gândirea economică a adregătorilor țării, dominată de domnitori, boieri și cronicari.
4. Particularități locale și influențe externe:
• Gândirea economică românească premodernă a avut particularități determinate de condițiile istorice concrete, inclusiv
influențe negative ale mediului extern asupra destinului națiunii române.
5. Lupta împotriva dominației străine și unitatea națională:
• Poziția geografică expusă la confluența "drumurilor economice" și interese adverse ale puterilor străine a generat riscuri
pentru activitatea economică și chiar pentru supraviețuirea poporului.
• Caracteristica distinctivă a gândirii economice a fost lupta împotriva dominației străine și pentru unitatea provinciilor
locuite de români într-un stat unitar.
6. Mesajul optimist și progresist:
• În pofida pericolelor și riscurilor, gândirea economică a promovat un mesaj optimist și progresist.
• Acest mesaj era înrădăcinat în încrederea în forțele creative ale poporului român și în lupta persistentă pentru
emancipare socială și națională.
 1.3 Folclorul poetic- sursă a gândirii economice străvechi din țara
noastră
Gândirea economică în România premodernă se reflectă în mod semnificativ în creațiile folclorice, precum baladele și cântecele
bătrînești, care constituie surse inestimabile de cunoaștere și exprimare a reflecțiilor omenești. În acest context, vom explora modul în
care aceste opere artistice transmiteau informații, comparații și motivații cu caracter economic, oferind astfel o perspectivă unică
asupra concepțiilor poporului român despre bogăție și relațiile economice.

Exemple de Lucrări Folclorice

1. "Miorița"
Conținut: Variantele acestei balade oferă o perspectivă evolutivă a concepției despre bogăție, relațiile economice și
rezolvările conflictelor în societatea românească.
Exemplu semnificativ: Conflictul dintre ciobani din Moldova și Muntenia, bazat pe invidie și dorința de posesiuni,
ilustrează temele complexe ale bogăției, jafurilor și sacrificiilor.

2. "Colindul Păcurarului"
Conținut: Se referă la importanța turmelor de oi ca principală formă de avuție și menționează pedepse aspre pentru
neglijență sau nepăsare față de această bogăție.
Semnificație: Dezvăluie perspectivele sociale asupra proprietății și importanța muncii asupra bunurilor materiale.

3. Cîntec din Maramureș

Conținut: Cîntecul exprimă revolta săracilor împotriva bogaților, evidențiind discrepanțele sociale și originile nelegitime
ale averii.
Mesaj central: Critică nedreptatea și inechitatea în obținerea bogăției, evidențiind munca cinstită ca fundament al
propriei prospătări.
 2.1. ,,Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie”
Enciclopedie politică și religioasă: Lucrarea "Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său
Teodosie" din începutul secolului XVI funcționează ca o enciclopedie ce acoperă subiecte sociale,
politice, filosofice și morale, incluzând referiri la probleme economice.
Teoria monarhiei bizantine de drept divin: Prezintă bazele teoretice ale monarhiei bizantine de
drept divin și tehnica guvernării autoritare moderne, prin diminuarea puterii feudalelor.
Moderația în bogăție: Sfatul către fiul domnitorului este de a pune cinstea și înțelepciunea pe prim
plan, folosind avuția pentru recompensarea celor loiali.
Meritul și înțelepciunea: Criteriile pentru înălțarea în rang sunt meritul și înțelepciunea, evidențiind
importanța acestora în fața bogăției materiale.
2.2. Idei economice în platformele ideologice ale răscoalelor țărănești
Diversificarea obligațiilor țărănești: Pe fondul creșterii obligațiilor țăranilor către feudalii
stăpânitori, inclusiv abuzuri și înmulțirea acestora, apar diverse forme de protest.
Fuga de pe moșii, haiducia, răscoalele țărănești: Forme de protest împotriva asupririi feudale,
manifestate prin fuga de pe moșii, haiducie și răscoale țărănești.
Răscoale în secolele XV și XVI: Răscoale de mare amploare, cum ar fi cele de la Bobîlna (1437-
1438) și conduse de Gh. Doja (1514), exprimând nemulțumirile și revendicările țărănimii.
Proteste împotriva nobililor: Înțelegerile de la Bobîlna și Apatiu reflectă lupta țăranilor împotriva
obligațiilor crescânde și abuzurilor nobililor, evidențiind lupta de idei în jurul acestor probleme.
Cruciada antiotomană și războiul țărănesc: În timpul cruciadei din 1514, Gh. Doja, lider țăran,
condamnă robia feudală și susține idei radicale, prefigurând luptele pentru libertate și egalitate în
epoci ulterioare.
 Idei economice în opera lui Dimitrie Cantemir
1. Dimitrie Cantemir (1673-1723) a fost o personalitate remarcabilă în cultura
românească, abordând diverse domenii precum istorie, geografie, etnografie, filosofie,
logică, politică, economie, literatură și muzică.
2. În opera sa extinsă, Cantemir a fost un precursor al modernității, abordând critică
asupra stării nesatisfăcătoare a societății, inclusiv a despotismului și abuzurilor marilor
boieri.
3. "Descrierea Moldovei" (1716) este o monografie importantă care tratează problemele
economice, sociale și politice ale Moldovei, inclusiv originea proprietăților boierești,
relațiile de dependență a țăranilor față de boieri și politica fiscală arbitrară.
4. Cantemir a dezaprobat politica fiscală dictată de dominația străină, subliniind că
veniturile țării erau dictate de lăcomia turcilor.
5. Criticile lui Cantemir au inclus și abuzurile boierilor față de țărani, precum și
prejudecățile moldovenilor față de comerț.
6. Cantemir a fost un adept al independenței țărilor române și a preconizat reformarea
statului feudal pentru a-i întări puterea împotriva dominației străine.
7. Ideile economice ale lui Cantemir au inclus preocupări privind exploatarea resurselor
minerale, critica lăcomiei turcilor și importanța economiei bănești și a relațiilor comerciale.

Principalele curente de gândire economică
din țările române în perioada 1821-1859
1. Perioada 1821-1859 a marcat
dezvoltarea gândirii economice în țările
române.
2. Gânditorii din medii diverse au
manifestat un interes crescut pentru
problemele economice.
3. Critici privind înapoierea economică și
propuneri de reforme au fost formulate
de gânditori precum Dionisie Fotino și
Constantin Radovici.
4. Criza feudalismului și tensiunile politice
au amplificat interesul pentru
problemele economice în perioada
post-revoluționară.
5. George Barițiu, M. Kogălniceanu și N.
Bălcescu au contribuit semnificativ prin
publicații valoroase.
6. Emergența a patru curente de gândire economică
în perioada 1848-1859: feudal, liberal, democratic
și socialist-utopic.
7. Evoluția diferitelor curente în perioada de
tranziție a adus schimbări semnificative în
preocupările și influențele lor.
8. Gândirea economică feudală a fost conservatoare,
susținând menținerea structurilor feudale.
9. Gândirea economică liberală a inclus atât tendințe
radicale, cât și moderate, cu accent pe schimbări
în societate.
10. Gândirea economică democratică a avut ca
exponent principal pe Nicolae Bălcescu,
promovând libertatea, egalitatea și modernizarea
economică.
11. Elemente de gândire economică socialist-utopică
au fost prezente în scrierile lui Theodor Diamant,
dar influența lor a fost limitată în contextul
economico-social al vremii.
 Coordonate definitorii ale operei economice a lui Nicolae Bălcescu
(1819-1852)

Nicolae Bălcescu (1819-1852), personalitate complexă în istoria României, a

avut un impact semnificativ în domenii precum politica, cercetarea istorică,
economia și diplomația. Principalele coordonate ale gândirii sale economice și
sociale includ:
Problema Agrară: Bălcescu a analizat istoria feudalismului român, subliniind
importanța proprietății funciare în criza feudalismului. El a propus rezolvarea
prin împroprietărirea țăranilor, provenită din 2/3 din suprafața moșiilor boierești
și măsuri democratice.
Problema Națională: Bălcescu a evidențiat împletirea problemei agrare cu cea
națională. Înlăturarea feudalilor reacționari, democratizarea statului și realizarea
independenței economice și politice au fost obiective ale revoluției populare
antifeudale.
Analiza Feudalismului: A identificat formele de asuprire feudală asupra țăranilor
(clacă, dijmă, dajdii către stat) și a arătat cum regulamentele organice au
agravat situația țăranilor. Contribuția sa a inclus analiza rentei funciare feudale.
Soluții Economice: A pledat pentru diversificarea economiei, crearea de instituții
moderne (moneda națională, instituții de credit) și dezvoltarea infrastructurii
(transport și comunicații). A susținut dezvoltarea industriei pentru ridicarea
standardului de viață.
 Concluzie
● În principiu, în capitolul 12 din cartea “Doctrine și curente în gândirea economică
modernă și contemporană” de Sultana Sută-Selejan
Mulțumim de
atenție!