Importanța Marii Uniri din 1918

Făurirea statului național unitar a reprezentat idealul de veacuri al poporului român.

Prima încercare de a-i integra pe români sub o conducere unică este datorată voievodului
Mihai Viteazul, care reușește totuși o unire efemeră.Intrarea triumfală în Alba Iulia la 1
noiembrie 1599, încununa ,,pohta ce-am pohtit’’a domnului român.

Generația pașoptistă afirmase cu tărie dorința de unitate a românilor din toate

provinciile istorice.În privința Unirii , Mihail Kogălniceanu se exprima grăitor ,,cheia de boltă
fără de care s-ar prăbuși tot edificiul național. ‘’

Unirea Principatelor din 1859 a constituit un preambul al ,,marelui moment’’ ce urma să

vină peste ceva mai mult de o jumătate de veac.Realizarea României Mari prin unirea
Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu Vechiul Regat a fost rezultatul acțiunii românilor în
condițiile favorabile create de sfârșitul Primului Razboi Mondial, când Imperiul Țarist și cel
Austro-Ungar dispăreau de pe harta Europei. Expresia voinței nationale este reliefată de
convocarea celor două adunări de la Cernăuți și Alba Iulia , unde s-a proclamat intr-un cadru
înălțător unirea celor două provincii cu patria mama.

Alegerea orașului Alba Iulia pentru a găzdui Marea Adunare a românilor transilvăneni
nu a fost intâmplătoare, deoarece poate fi considerat un creuzet al neamului românesc, o
amintire a ceea ce se încercase cu trei veacuri înainte.

Marea Unire din 1918 reprezintă o pagină sublimă din istoria națională , rodul unei
lungi perioade de lupte și jertfe , creație a tuturor forțelor și categoriilor sociale interne.

România Mare va reprezenta o forță geopolitică în partea de sud-est a Europei, factor de

echilibru în zona agitată a Balcanilor.