Comuna Ploscuțeni, Vrancea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigationJump to search
Ploscuțeni
— Comună —
Ploscuțeni se află în RomâniaPloscuțeniPloscuțeni
Ploscuțeni (România)
Poziția geografică
Coordonate: 46°5′N 27°16′E46°5′N 27°16′E
Țară Flag of Romania.svg România
Județ Stema Vrancea.svg Vrancea
SIRUTA 178894
Atestare documentară 1241
Reședință Ploscuțeni
Componență Ploscuțeni, Argea
Guvernare
- Primar Ștefan Solomon[*][3][4] (PSD, 2004)
Altitudine 87 m.d.m.
Populație (2011)[1][2]
- Total ▲ 3114 locuitori
- Recensământul anterior, 2002 3.073 locuitori
Fus orar UTC+2
Cod poștal 627179
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Ploscuțeni (maghiară Ploszkucény) este o comună în județul Vrancea, Moldova,
România, formată din satele Argea și Ploscuțeni (reședința).

Cuprins
1 Geografie
2 Demografie
3 Politică și administrație
4 Istorie
5 Monumente istorice
6 Note
7 Bibliografie
Geografie
Comuna Ploscuțeni este situată în nord-estul județului Vrancea, la limita cu
județul Galați, pe malul stâng al Siretului. Este traversată de șoseaua județeană
DJ252, care o leagă spre nord de Homocea (unde se intersectează cu DN11A) apoi mai
departe în județul Bacău de Huruiești, Găiceana, Pâncești, Parincea, Ungureni și
Buhoci (unde se termină în DN2F); și spre sud în județul Galați de Buciumeni,
Nicorești, Cosmești (unde se intersectează cu DN24), Movileni și Barcea (unde se
termină în DN25).[5]

Spre nord, comuna se învecinează cu comuna Homocea, ambele fiind mărginite la est
și vest, de o pădure longitudinală și râul Siret. Spre est, localitatea de
reședință este mărginită de o pădure deluroasă liniară (cota 327 m), care separă
comuna de comunele județului vecin Galați (odinioară, până în 1950, județul
Tecuci). Pădurea este alcătuită din tei, plop, salcâm, pin, molid, stejar și fag,
precum și alte esențe lemnoase (ulmi, mesteceni, cireși, iova etc.). Spre vest, la
distanțe variate (800-2000 m.), datorită cursului său neregulat, comuna este
limitată de râul Siret, într-o zonă în cursul este meandrat, separând așezarea de
orașul Adjud, din preajmă, spre care se face traversarea prin vad ori cu barca
dirijată pe hodgon. În sud-estul localității Argea, pe șoseaua ce șerpuiește drumul
asfaltat (din octombrie 2008) se află o mănăstire ortodoxă de maici, creată în
secolul al XVIII-lea (1748), iar puțin mai la deal, pe partea dreaptă a drumului în
urcare, se află o bisericuță (Oancea), cu un cimitir, construită în perioada
interbelică.

Demografie

Circle frame.svg
Componența etnică a comunei Ploscuțeni

Români (97,39%)

Necunoscută (2,53%)

Altă etnie (0,06%)

Circle frame.svg
Componența confesională a comunei Ploscuțeni

Ortodocși (26,94%)

Romano-catolici (70,48%)

Necunoscută (2,53%)

Altă religie (0,03%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ploscuțeni se ridică la

3.114 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se
înregistraseră 3.073 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (97,4%).
Pentru 2,54% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (70,49%), cu o
minoritate de ortodocși (26,94%). Pentru 2,54% din populație, nu este cunoscută
apartenența confesională.[6]

Politică și administrație
Comuna Ploscuțeni este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13
consilieri. Primarul, Ștefan Solomon[*], de la Partidul Social Democrat, a fost
ales în 2004. Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea
componență pe partide politice:[7]

Partid Consilieri Componența Consiliului

Partidul Social Democrat 11

Partidul Național Liberal 1

Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 1

Istorie
Primele dovezi istorice referitoare la zona comunei sunt din anii 340 - 353 p.Chr.
(după Ammianus Marcellinus, istoric roman din sec. IV; autorul operei Istoria
romana, se pare că ar fi vorba de anul 376) datorită prezenței vizigoților (goții
din vest; popor germanic păgân) conduși de regele lor Atanaric (rom. ìntuneric).
Acesta a dezlănțuit o persecuție împotriva confraților săi vizigoți, care
îmbrățișaseră religia creștină; a poruncit să se construiască un șanț de apărare,
cunoscut ca valul lui Athanaric.[8]

C. Giurescu bănuiește că toponimul Ploscuțeni provine de la numele principelui sau

viceregelui brodnic Ploskuzeny, stabilit în zonă după bătălia de pe râul Kalka
(1239), unde rușii au fost învinși de tătari (mongoli) în drumul lor spre vest.[9]
Pe de altă parte, Nicolae Iorga făcea aserțiunea că numele ar proveni de la un
român, Ploscuță, care ar fi întemeiat satul.[10]

Primele mențiuni cartografice se regăsesc pe hărțile armatei habsburgice și țariste

din 1810, unde se menționează prezența unei biserici din lemn, înlocuită mai apoi -
datorită înmulțirii populației locale - cu o alta mult mai mare către anii 1865 -
1870, tot din lemn pe locul actualei biserici, având în preajma ei și un cimitir.
Câțiva ani mai apoi s-a construit o alta, la baza cimitirului vechi, actual, pe
dreapta, lângă "fântâna de la cimitir", pentru a sluji în preajma noului cimitir,
ale cărei cruci, cele mai vechi întâlnite fiind, aici, din perioada 1885 - 1898.
[11]

În 1820, Alex Balș a adus aici familii de maghiari catolici din zona Văleni
(județul Bacău). La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa
Berheci a județului Tecuci și avea în compunere doar satul de reședință, cu 900 de
locuitori. În comună funcționau o biserică catolică și o școală cu 33 de elevi.[12]
Satul Argea făcea pe atunci parte din comuna Buciumeni, fiind un sat de romi
eliberați de pe moșia lui Costache Conachi, romi care încă mai plăteau la acea
vreme besmanul (taxa pentru utilizarea terenului). Populația satului Argea era de
doar 60 de locuitori ce trăiau în 15 case și 5 bordeie.[13]

În 1924, localitatea Ploscuțeni se afla în fruntea comunităților catolice în ce

privește natalitatea, potrivit schematismelor (recensămintelor) din Episcopia
catolică de Iași. S-a aflat pentru multă vreme în administrația parohiei din
Focșani.[14] Anuarul Socec din 1925 consemnează dispariția comunei, satul
Ploscuțeni fiind inclus în comuna Homocea.[15]

Comuna a fost reînființată după al Doilea Război Mondial și după 1950 a fost
transferată raionului Răchitoasa din regiunea Bârlad. În 1952 a fost rearondată
raionului Adjud din aceeași regiune și apoi (după 1956) din regiunea Bacău. În
1968, comuna a trecut la județul Vrancea, dar a fost desființată imediat și inclusă
din nou în comuna Homocea.[16][17] În 2003, comuna a fost reînființată, în
structura actuală.[18]

Monumente istorice
Două obiective din comuna Ploscuțeni sunt incluse în lista monumentelor istorice
din județul Vrancea ca monumente de interes local. Biserica „Sfinții Apostoli Petru
și Pavel” a mănăstirii Sihastru aflată în coasta dealului Nicorești, datează din
anii1881–1891 și este clasificată ca monument de arhitectură. Tot în incinta
mănăstirii Sihastru se află bustul N. Ifrim (realizat în 1920), bust ce este
clasificat ca monument funerar sau memorial.