Băicoi este un oraș în județul Prahova, Muntenia, România, format din localitățile componente Băicoi

(reședința), Dâmbu, Liliești, Schela, Tufeni și Țintea.

Cuprins

 1Așezare
 2Demografie
 3Politică și administrație
 4Clima
 5Facilități
 6Date istorice
o 6.1Toponimie
o 6.2Istoric
 7Biserici
 8Localități componente
 9Stema
 10Note

Așezare[modificare | modificare sursă]
Orașul Băicoi este situat în centrul județului Prahova. Înălțimea maximă (406 metri), raportată la nivelul mării, se
atinge în cadrul orașului Dealul Țintea. Orașul se întinde pe o lungime de 17 km. Este dezvoltat practic de-a lungul
arterei principale (Strada Republicii), din care pleacă mai multe străzi, care depășesc foarte rar lungimea de 2–3 km.
Orașul este străbătut, prin zona sa de sud-vest, în afara localităților, de șoseaua națională DN1, care
leagă Ploieștiul de Brașov. Accesul din această șosea către localitățile orașului se face prin șoselele județene
DJ100F, care parcurge orașul de la vest la est, ducând către Plopeni, și DJ215, care duce mai departe spre Scorțeni.
Din DJ100F, în nord-vestul orașului, pornește și șoseaua DJ100E, care duce către Scorțeni, Telega, Câmpina (unde
se intersectează cu DN1), Provița de Jos, Provița de Sus și Adunați.[5]

Demografie[modificare | modificare sursă]

Componența etnică a orașului Băicoi

      Români (95,48%)

      Necunoscută (4,14%)

      Altă etnie (0,36%)

Componența confesională a orașului Băicoi

      Ortodocși (93,37%)

      Necunoscută (4,33%)

      Altă religie (2,29%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Băicoi se ridică la 17.981 de locuitori, în scădere față
de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 20.020 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor
sunt români (95,48%). Pentru 4,15% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere
confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,37%). Pentru 4,34% din populație, nu este cunoscută
apartenența confesională.[6]
Băicoi - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Orașul Băicoi este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Marius
Constantin[*], de la Partidul Alianța Liberalilor și Democraților, a fost ales în iunie 2017. Începând cu alegerile locale
din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

Consilier
    Partid Componența Consiliului
i
 Partidul Național Liberal 7              

Partidul Social Democrat 6              

Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 4              

Clima[modificare | modificare sursă]
Clima orașului este continentală de deal, cu o temperatură medie anuală de 9-10 °C, media precipitațiilor fiind de
aproximativ 600 mm anual.

Facilități[modificare | modificare sursă]
Orașul Băicoi are încălzire bazată pe gaze naturale, este electrificat în întregime, iar rețeaua de apă și canalizare
acoperă mai mult de 70% din suprafața sa.

Date istorice[modificare | modificare sursă]

Toponimie[modificare | modificare sursă]
Numele localității se pare că derivă din Bai (de la Baiu, un cioban coborât din Munții Baiului, aflați puțin mai la nord de
Băicoi - probabil primul locuitor al satului) și köy (care în cumană și turcă înseamnă sat). Toponimul Băicoi poate
avea deci semnificația „satul lui Baiu”. Baiu (ulterior Baicu) a fost familia care a stăpânit cea mai mare parte a vetrei
satului.

Istoric[modificare | modificare sursă]
Primele vestigii istorice descoperite pe raza orașului s-au găsit la Țintea și datează din aproximativ 341 î.Hr. Este
vorba de monede dacice și un tezaur de tetradrahme. S-au descoperit și urme de așezări dacice din perioada marelui
stat dac al lui Burebista (82-44 î.Hr.), precum și urme ale culturii Dridu (secolele al VII-lea–al X-lea).
Atestarea documentară a orașului datează din 20 mai 1597, când Manole și Necula Logofăt au primit de la
domnitorul muntean Mihai Viteazul moșia Băicoiului în schimbul moșiei Ploieștilor, unde se afla un sat moșenesc pe
care voievodul a fondat ulterior un oraș.
În 1821, căpeteniile arnăuților din Oltenia, Iordache și Farmache, au fost chemate să apere Bucureștiul și au pornit la
drum, jefuind însă satele întâlnite în cale. O ceată a izgonit ispravnicii din Târgoviște, care s-au refugiat la Băicoi. Tot
aici au poposit și soldații din corpul de armată trimis de la Ploiești către Târgoviște să restabilească ordinea.[8]
Una din moșiile de la Băicoi a fost deținută de generalul Constantin Ghica, acesta fiind autorizat la 5 mai 1792 de
domnitorul Mihai Suțu. După moartea acestuia în străinătate, în 1822, la Băicoi au fost aduse și înhumate rămășițele
sale. O altă moșie a aparținut prințesei Cleopatra Trubetzkoi, cu o grădină apreciată de Cezar Bolliac în însemnările
sale din 1845.[8]
În 1859, la Băicoi s-a organizat prima tabără a armatei comune a Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, Băicoi era o comună rurală, formată din satele Băicoi, Cotoiu, Tufeni și Găgeni,
totalizând 3257 de locuitori. În comună se aflau 2 biserici (una zidită de localnici, alta de principesa Trubetzkoi), și o
școală datând de la 1856. Restul localităților orașului actual alcătuiau comuna Țintea, ambele comune făcând parte
din plasa Filipești a județului Prahova.[8] Tot atunci, comuna Țintea avea în componență satele
Țintea, Dâmbu și Liliești, totalizând 1240 de locuitori. Ea avea atunci o școală și trei biserici, precum și o pepinieră de
viță americană deținută de statul român.[9]
În 1925, comuna Băicoi avea 5946 de locuitori, în satele Băicoi, Cotoiu și Tufeni (satul Găgeni fiind arondat comunei
Păulești).[10] Comuna Țintea, în aceeași compoziție, avea 2639 de locuitori.[10]
Comuna Băicoi a fost declarată oraș în 1948, imediat după al Doilea Război Mondial. După reorganizarea
administrativă din 1950, orașul a făcut parte din raionul Câmpina al regiunii Prahova și apoi al regiunii Ploiești.
Regiunile au fost desființate în 1968, atunci orașul înglobând comuna Țintea cu toate satele ei și fiind arondat
județului Prahova.[11][12]

Biserici[modificare | modificare sursă]
În orașul Băicoi există lăcașe de cult ortodox. Bisericile ortodoxe locale sunt construcții în general vechi, biserica
„Sfinții Împărați Constantin și Elena din Băicoi” fiind chiar monument istoric.
Aceste lăcașe sunt dispuse geografic în toate cartierele astfel:

 Schela - „Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena”

 Liliești - „Biserica Hagica”
 „Biserica Sfântul Nicolae”
 Țintea - „Biserica Duminica Tuturor Sfinților”
 Tufeni - „Biserica Nașterea Domnului și adormirea Maicii Domnului”
 Dâmbu - „Biserica Cioara”.
De câțiva ani, prin truda părintelui D. Iarca, funcționează la ieșirea din oraș, schitul-bisericuță „Popasul Călătorului”.[13]

Localități componente[modificare | modificare sursă]

Orașul Băicoi are în componență următoarele localități:

 Schela, în care sunt concentrate cele mai importante unități economice ale orașului, situat la intrarea în oraș
dinspre DN1 - Paralela 45;
 Tufeni situat în nordul extrem al orașului, oarecum izolat de restul Băicoiul, alături de o mică zonă cunoscută
sub numele de Cotoiu.
 Centrul Vechi al orașului, cândva loc de promenadă și de întalniri pentru tinerii anilor 1965-1980, cu aleea
sa de plopi, este locul unde se afla domeniul principesei Cleopatra Trubetzkoi. Reprezintă vatra veche a satului
Băicoi, aici aflându-se și unitățile administrative ale orașului (Primărie, Fisc), grădinița, școala generală, liceul și
o zonă comercială și de servicii;
 Liliești, care în urma amplasării aici a câtorva cvartale de locuințe în perioada comunistă, tinde să devină
centrul orașului.
 Dâmbu situat în estul orașului, spre ieșirea cu Scorțeni și
 Țintea, reședința fostei comune Țintea, situat în est, întinzându-se până la ieșirea spre Găgeni,
respectiv Plopeni, cunoscută în țară pentru zăcămintele de petrol și pentru proprietățile izvoarelor clorosodice
din Valea Stelii (Senin).

Stema[modificare | modificare sursă]
Stema orașului Băicoi este un scut despicat. Prima parte, tăiată, cuprinde sus, în câmp verde, trei lacrimi de argint; în
câmp inferior, pe azur, se află o acvilă bicefală ieșindă de argint. În partea din stânga, pe azur, sunt trei brâuri negre.
Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate (coroana murală cu trei turnuri crenelate
semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș).
Semnificația elementelor este:

 Lacrimile de argint și acvila bicefală de argint ieșindă fac aluzie la familiile boierești Ghica și Cantacuzino,
familii care au deținut proprietăți în localitate. Din aceste familii se trage prințesa Cleopatra Trubetzkoi, care a
deținut în Băicoi un palat și care a contribuit la ridicarea spirituală și culturală a localității prin ctitorirea unei
biserici și prin înființarea unei școli.
 Brâurile negre simbolizează țițeiul, localitatea fiind cunoscută prin activitatea de extracție a țițeiului.
 Coroana murală, de argint, cu trei turnuri crenelate, semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș.

Note[modificare | modificare sursă]
 Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Băicoi

1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs
Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în 6 august 2013.
2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe,
comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
3. ^ „Despre Prahova. Geografie și statistici”. Direcția Județeană de Statistică Prahova. Accesat în 1 ianuarie 2013.
4. ^ Alegeri locale partiale Prahova: ALDE a câştigat Primăria din Băicoi, iar PSD a obţinut mandatul de primar al oraşului
Buşteni, HotNews.ro, 12 iunie 2017
5. ^ Google Maps – Băicoi (Map). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în 19 martie 2015.
6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe,
comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
7. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate”  (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016.
8. ^ a b c Lahovari, George Ioan (1898). „Băicoi, com. rur.”  (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab.
grafic J. V. Socecu. pp. 275–276.
9. ^ Lahovari, George Ioan (1902). „Țintești, sat și com. rur.”  (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București:
Stab. grafic J. V. Socecu. p. 679.
10. ^ a b „Comuna Băicoi în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în 7 martie 2013.
11. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în 9 noiembrie 2012.
12. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 9 noiembrie 2012.
13. ^ Primaria Baicoi

[ascunde]
v • d • m
Subdiviziunile administrative ale județului Prahova
Reședinț
Ploiești (209.945 loc.)
a

Municipii Câmpina (32.935 loc.)

Azuga (4.400 loc.) · Băicoi (17.981 loc.) · Boldești-Scăeni (11.137 loc.) · Breaza (15.928 loc.) · Bușteni (8.894 loc.) · Comarnic (11.970 loc.) · Mizil (14.312 lo

Orașe
Munte (12.257 loc.)

Adunați · Albești-Paleologu · Aluniș · Apostolache · Ariceștii Rahtivani · Ariceștii Zeletin · Baba Ana · Balta Doamnei · Bălțești · Bănești · Bărcănești · Bătrân

Gradiștea · Brazi · Brebu · Bucov · Călugăreni · Cărbunești · Ceptura · Cerașu · Chiojdeanca · Ciorani · Cocorăștii Colț · Cocorăștii Mislii · Colceag · Cornu · C
Comune de Târg · Florești · Fulga · Gherghița · Gorgota · Gornet · Gornet-Cricov · Gura Vadului · Gura Vitioarei · Iordăcheanu · Izvoarele · Jugureni · Lapoș · Lipăneșt
Câmpina · Poienarii Burchii · Posești · Predeal-Sărari · Provița de Jos · Provița de Sus · Puchenii Mari · Râfov · Salcia · Sălciile · Sângeru · Scorțeni · Secăria · 
Vechi · Teișani · Telega · Tinosu · Tomșani · Vadu Săpat · Valea Călugărească · Valea Doftanei · Vărbilău · Vâlcănești

Sate Categorie:Localități în județul Prahova

[arată]
v • d • m
Orașul Băicoi, județul Prahova

Categorii: 
 Localități urbane în județul Prahova
 Orașe în județul Prahova
 Orașe în România