Brașov (în germană Kronstadt, în maghiară Brassó, în latină Corona; de asemenea pe hărțile vechi

trecut Cron∫tadt, Brastovia sau Braßov, în dialectul săsesc Kruhnen, Krűnen, Krînen) este municipiul de reședință

al județului cu același nume, Transilvania, România, format din localitățile componente Brașov (reședința) și Poiana
Brașov. Potrivit recensământului din 2011, are o populație de 253.200 locuitori,[1] fiind unul dintre cele mai mari orașe
din țară (totuși în scădere în ultimele două decenii din cauza exodului sașilor și a reducerii activității industriale).
Patron al orașului este considerată a fi Fecioara Maria. Statuia acesteia se află pe unul dintre contraforturile Bisericii
Negre, îndreptat spre Casa Sfatului, având stema Brașovului sculptată dedesubt în relief.
Brașovul este cunoscut și datorită Festivalului Internațional „Cerbul de Aur”, ce se ținea aproape în fiecare an în
centrul orașului. Acesta a avut pe scena sa nume celebre precum Thomas Anders, Toto Cutugno, Tom
Jones, Coolio, Ray Charles, Pink, Kylie Minogue sau Christina Aguilera. Stațiunea de iarnă Poiana Brașov se află la
12 km distanță de centrul municipiului, dispunând de o infrastructură dezvoltată pentru practicarea sporturilor de
iarnă.
Municipiul Brașov a reprezentat, de secole, unul dintre cele mai importante, puternice și înfloritoare orașe din zonă.
Datorită poziției geografice privilegiate și a infrastructurii sale de astăzi, el permite dezvoltarea multor activități
economice, culturale și sportive.
Brașovul este cel mai important oraș din regiunea de dezvoltare Centru.

Cuprins

 1Istorie
o 1.1Calamități abătute asupra Brașovului
 2Numele și stema
o 2.1Etimologia toponimelor Brașov și Corona
 2.1.1Ipoteza provenienței slavo-române
 2.1.2Ipoteza provenienței turco-bulgare
 2.1.3Termeni derivați
o 2.2Stema și steagul municipiului
 3Geografie
o 3.1Localizare
o 3.2Hidrografie
o 3.3Flora si Fauna
o 3.4Climă și precipitații
 4Demografie
o 4.1În trecut
 4.1.11850
 4.1.21890
 4.1.31930
o 4.22002
o 4.3Astăzi
 5Cultură și educație
o 5.1Istoric
o 5.2Instituții de cultură
o 5.3Arhitectură
o 5.4Festivalul Internațional „Cerbul de Aur”
o 5.5Junii Brașoveni
o 5.6Alte manifestări culturale
o 5.7Cinema și teatru
o 5.8Educație
 6Economie
o 6.1Turism
 6.1.1Obiective turistice
 6.1.2Hoteluri, pensiuni și restaurante
o 6.2Transport
  6.2.1Transporturi interne
 6.2.2Transporturi externe
 7Politică și administrație
o 7.1Primarii orașului
o 7.2Cartiere
o 7.3Zona Metropolitană
 8Relații externe
 9Personalități
o 9.1Cetățeni de onoare
 10Presă
 11Sport
 12Note
 13Bibliografie
 14Legături externe

Istorie[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Istoria Brașovului.
Istoria apartenenței statale 

 România 1918–

 Republica Democrată Ungară 1918

 Austro-Ungaria 1867–1918

 Imperiul Austriac 1804–1867

 Imperiul Habsburgic 1711–1804

 Principatul Transilvaniei 1570–1711
Regatul Ungariei Răsăritene 1526–1570

 Regatul Ungariei –1526

Brașov - stampă din 1689, dinainte de incendiu

Mărturiile dezgropate indică prezența unor mari culturi neolitice (celebra cultură Noua, Tei, Dealu-Melcilor) pe
teritoriul de azi al Brașovului, apoi au urmat descoperiri din epoca bronzului. Nu departe de Brașov s-au găsit bare de
aur, cu ștampila oficiului din Sirmium și monograma lui Crist, emise în a doua jumatate a sec-. IV[3]
Mai târziu, descoperirile arheologice au atestat existența unor temple dacice în zona Pietrele lui Solomon, a unor
depozite de alimente în Piața Sfatului, a unor așezări și cetăți pe Dealu-Melcilor și în cartierul Valea Cetății.
Majoritatea acestora au fost deteriorate sau distruse de către autoritățile comuniste, în cadrul programului de
sistematizare.
Până spre secolul al XIII-lea al erei noastre, niciun document nu pomenește de Brașov. Totuși, se remarcă o
continuă locuire, mai ales în zona Șchei sau Bartolomeu. Actualul municipiu s-a format prin unirea mai multor
nuclee: Bartholomä, Martinsberg, Cetatea (Corona), Șcheii Brașovului, Blumăna, Noua, Dârste, Stupini.
Tot aici exista, cu mult înainte de înființarea cetății Brașovului medieval, o veche așezare românească cu numele
"Cutun" sau "Cotun" de formă circulară, limitată de actualele străzi: Pe Coastă, I. Barac, Valea Morilor și Coastei, ai
căror locuitori din vechime erau apărătorii cetății de pe Tâmpa. Această așezare a continuat să existe și după
înființarea cetății Brașov, dar după înălțarea zidurilor și a bastioanelor (1455) a rămas în afara incintei.[4] O altă
explicație cu privire la vechea așezare românească era că aceasta era locuita și de slavii bulgari (denumirea ei veche
fiind Bolgarszeg). Denumirea de "Cutun" este străină de limba română, fiind de fapt de origine cumană (Kotony).[5]
Conform studiului lui Dragoș Moldovanu, numele orașului Brașov vine de la numele râului local Bârsa (pronunțat și
Bărsa), denumire care desemna piesa de lemn (lat. bercium) ce lega, în plugurile de odinioară, cormana și plazul;
preluată și transformată mai târziu de slavi în Baršov, a evoluat în final în Brașov.[6]
1203: Tradiția și cronicile calendarelor brașovene îl consideră ca an „în care s-a început zidirea Brașovului”. Totuși
documentele și izvoarele sigure nu confirmă această dată.
1211: Printr-o diplomă a regelui maghiar Andrei al II-lea al Ungariei, Cavalerii Teutoni sunt așezați în Țara
Bârsei (Numele apare sub formele Borza în diplomă și Burszam în bula papală care a aprobat-o) Se pare că au
întărit Cetatea Brassovia de pe Tâmpa. Cavalerii teutoni construiesc cel mai vechi edificiu din oraș, Biserica Sfântul
Bartolomeu din cartierul Bartolomeu, o biserică construită în secolul al XIII-lea (cca. 1260), cu modificări substanțiale
în secolul al XV-lea. Întreaga construcție este tributară bisericii mănăstirii cisterciene de la Cârța. Partea originală,
rămasă neatinsă, cuprinde corul și încăperile adiacente acestuia, inclusiv cele două capele pătrate cu care se închid,
spre răsărit, brațele transeptului. Planul bisericii este asemănător cu cel de la Cârța, numai că acesta dispune de
trei travee pătrate. La fațada vestică există două turnuri, din care doar unul este în întregime executat. Turnul de
astăzi este construit în 1842, în locul turnului vechi, prăbușit la cutremurul din 1822.
1228: Se întemeiază la Brașov o mănăstire de surori ale ordinului călugăresc al premonstratensilor, aflată
lângă Biserica Neagră de mai târziu, având ca patroană pe Sf. Catharina.
1234 - Corona: Cercetătorul Norbert Backmund a editat așa-numitul „Catalogus Ninivensis”, care conține o listă a
tuturor mănăstirilor premonstratense din Ungaria și Transilvania. 1234 corespunde cu anul în care abatele Fredericus
cunoaște „Claustra Sororum «in Hungaria assignata est paternitas» Dyocesis Cumanie  Corona”.

Biserica românească din Brașov

Brașov, așa cum apare într-o gravură din 1750

Brașov - gravură de Ludwig Rohbock (1883)

1241: Invazie tătară, prilej cu care este cucerită cetatea Șprenghi, ale cărei începuturi nu se cunosc (cel mai probabil
pe locul unui vechi castru roman). După retragerea tătarilor se construiește la poartă un turn hexagonal pentru
apărare. Cetatea a fost distrusă două secole mai târziu, de către invadatorii turci.
1252 - Barassu: În acest an, regele Bela al IV-lea donează „tera Zek”, comitelui Vincențiu, fiul lui Akadas, proprietate
așezată între pământurile românilor de Cârța, cele ale sașilor „de  Barasu” și cele ale secuilor de Sebeș. Fr. Killyen,
referindu-se la acest document, arată că numele „Barasu” indică de fapt denumirea unui ținut întreg. După afimația
sa, toate cele trei toponime la care face referință documentul se referă la teritorii care înconjoară pământul donat și
nu la vreun oraș. În acest caz „Brașov” se referă la o zonă, iar „Corona” ar denumi localitatea.
1271 - Brasu: Acest toponim este atestat într-un document latin, aflat în Arhivele Statului din Budapesta și în
fotocopie la Institutul de Istorie Cluj, act prin care Ștefan, regele Ungariei, aproba contractul dintre „Chyel comes,
filius Erwin de Calnuk” și „Teel, filius Ebl de  Brasu cognatus eiusdem”. Într-un alt document emis de regele
Ungariei, Venceslav, la 10 decembrie 1301, se confirmă că Detricus, fiul lui Theel sau Tyl de Prejmer, este în
posesiunea localităților Mikofalva și Nyen (Teliu). Pe baza acestui document, precum și a altora, privind familia
comiților din Prejmer, nu este sigur dacă denumirea de „Barasu” se referă la localitatea Brașov sau la Țara Bârsei.
1288 - Braso: Este consemnat într-un document latin, aflat în Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, iar în copie la
Institutul de Istorie din Cluj. Se dovedește a fi primul act păstrat care a fost emis în Brașov, purtând mențiunea
expresă: „Datum in  Braso”, fiind emis de regele Ladislau al IV-lea.
Urmează menționarea tot mai frecventă a
municipiului: Brașov (1294), Brassov (1295), Brasso (1309), Brassou (1331), Korona (1336) etc.
1323: Se întemeiază mănăstirea dominicană în Braso.
1364: Brașovul primește privilegiul pentru târg anual, urmat de privilegiul de „etapă și depozit” din 1369.
Brașov în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Districtul Brașovului - dangale pentru vite (1826)

1377: Se începe construcția bisericii Sf. Maria (sau Biserica Neagră, cum va fi numită după incendiu) pe locul unei
mai vechi basilici.
1395: Mircea cel Bătrân și Sigismund de Luxemburg semnează un tratat de alianță împotriva puterii otomane. Doi ani
mai târziu, regele Ungariei eliberează un act care dă dreptul Brașovului de a-și construi fortificații de piatră, urmărind
îndeaproape ridicarea acestora.
1399: O bulă a papei Bonifaciu al IX-lea (1389 - 1404) vorbește despre biserica Sf. Nicolae din Șchei și lasă să se
întrevadă existența unui locaș de învățătură în jurul ei.
1421 și 1438: Invazie a turcilor. În urma acestor acțiuni militare, prin tratat, dobândesc cetatea de pe Tâmpa.
1424: Blănarii brașoveni își alcătuiesc primul statut dintre bresle. În 1798 la Brașov ființau 43 de bresle, deservite de
1.227 meșteri. Îi putem aminti aici pe fierari, blănari, postăvari, funari, curelari, cizmari, cuțitari, cojocari (tăbăcari),
măcelari, aurari, cositorari, arămari, franzelari, olari, lăcătuși, țesători, armurieri, arcari, pălărieri, lânari, argintari.
1448 - 1453: Iancu de Hunedoara răscumpără și dă ordin de distrugere a cetății Brassovia de pe șaua Tâmpei, piatra
și materialele de construcție ale acesteia fiind folosite la întărirea cetății medievale a Brașovului din vale, cu opt
bastioane dispuse din 100 în 100 de metri, 4 (sau 5, în lumina descoperirilor recente) porți fortificate și 32 turnuri de
apărare (numite și „de pulbere”). Cetatea avea două sau chiar trei rânduri de ziduri și era înconjurată de un șanț de
apărare plin cu apă.
Articol principal: Fortificațiile Brașovului.
1477: Este terminată Biserica Neagră. Din cauza lipsei fondurilor, cel de-al doilea turn al bisericii nu va mai fi
construit niciodată.
1486: Brașovul și toată Țara Bârsei intră în Universitatea Săsească, prin confirmarea privilegiului Andreanum pentru
toți sașii din Sibiu, Mediaș, Brașov și Țara Bârsei.
1521: Judele Brașovului, Johann (Hans) Benkner, primește de la Neacșu din Câmpulung, într-o epistolă scrisă în
limba română, vești despre mișcările trupelor turcești de dincolo de Dunăre.
1524: Se construiește în lemn Cetățuia, o puternică fortăreață pe Dealul Cetății. Curând, va fi cucerită și distrusă din
ordinul lui Petru Rareș, acesta punând bazele actualei clădiri din piatră. Incendiată în 1618, avea să fie refăcută
în 1625, adăugându-i-se o fântână de 81 m adâncime (1627) și patru bastioane la colțuri (1630). A servit ulterior
drept garnizoană pentru armatele habsburgice și închisoare în perioada anilor 1940 - 1950.
1533: Umanistul Johannes Honterus înființează prima tipografie din Brașov, urmată de primul gimnaziu din localitate,
la 1544.
1546: La Brașov se înființează prima moară de hârtie din sud-estul Europei.
1559: Diaconul Coresi tipărește la Brașov prima sa carte în limba română: „Întrebare creștinească”.
1583: Primele cursuri în limba română au avut loc în Brasov la Prima școală românească în acelasi loc unde a tiparit
si Coresi si a poposit si Anton Pann.
1599: La 4 octombrie, Mihai Viteazul intră în Brașov unde își unește oastea cu trupele secuilor răsculați. În ziua
următoare voievodul primește cheia orașului. După cucerirea Transilvaniei, va ține prima dietă în Casa Sfatului.
1628: Protopopul Vasile din Șcheii Brașovului scrie prima cronică locală cu subiect românesc.

Harta Brașovului din anul 1897

1688: Brașovenii se răscoală împotriva noilor autorități habsburgice. Mișcarea este înăbușită, iar capii ei executați.
1689 21 aprilie: Un mare incendiu pustiește cetatea. Puține clădiri rămân neatinse. În urma acestei calamități,
autoritățile brașovene decid interzicerea construcției caselor din lemn. Refacerea orașului a durat mai bine de un
secol, timp în care și-a schimbat aspectul arhitectonic al fațadelor.
1731: Dascălul șcheian Petcu Șoanu tipărește primul calendar-almanah românesc.
1757: Dimitrie Eustatievici scrie prima gramatică românească. Este perioada de vârf a activității dascălilor șcheieni.
1804: Se introduce iluminatul public în interiorul cetății prin instalarea felinarelor cu ulei.

Imagine panoramică din 1906

1835: Se înființează „Casa generală de economii” din Brașov, prima instituție de credit din Transilvania.

Între 1837 și 1867 primul director al acesteia a fost Peter Lange von Burgenkron.
1838: Apare, sub oblăduirea împăratului de la Viena, ziarul „Gazeta de Transilvania”, în redacția lui George Bariț.
Este primul ziar românesc din Marele Principat al Transilvaniei. Tot aici, tipărește și „Foaie pentru minte, inimă și
literatură”.
1848: Revoluția pașoptistă cuprinde și Brașovul. Aici a fost redactat documentul programatic „Prințipurile noastre
pentru reformarea patriei”, de către fruntași de seamă ai culturii și politicii moldovene (Alexandru Ioan Cuza, Vasile
Alecsandri, Alecu Russo, Costache Negri, Gheorghe Sion, Ion Ionescu de la Brad). Se cerea unirea tuturor românilor
într-un singur stat. Românii din Șchei manifestează pe 11 aprilie pentru câștigarea de drepturi politice.
1850: Este întemeiat gimnaziul român, sub oblăduirea mitropolitului de Sibiu Andrei Șaguna, al cărui nume este
purtat și astăzi.
1854: Între Brașov și Sibiu s-a instalat o linie telegrafică.
1862, 6 decembrie: Împăratul Franz Joseph semnează legea pentru construirea liniei ferate care să lege Brașovul
de Budapesta, via Sibiu.
1873, 30 martie: În Brașov sosește primul tren. Ulterior, în 1879, avea să fie dată în folosință și linia Brașov-Ploiești.

Harta Brașovului în 1922

Stema orașului în perioada interbelică

1889: Brașovul dispunea de o centrală telefonică la care erau conectați 22 de abonați particulari. Exista o legătură
telefonică cu Zărneștiul.
1891: Se introduce primul tramvai cu aburi la Brașov pe itinerarul Gara Bartolomeu - Piața Sfatului - Satulung
(Săcele). Ulterior, locomotiva va fi înlocuită cu una pe bază de motorină.
1911: La 1 octombrie, Aurel Vlaicu efectuează un zbor cu noul său aparat, decolând din curtea Gimnaziului „Andrei
Șaguna”.
1916: 16 august Armata Română intră în Brașov. Dr. Gheorghe Baiulescu devine primul primar român al Brașovului.
Pe 8 octombrie garnizoana românească din oraș este înfrântă în așa-numita Tranșee a morții din Bartolomeu.
Administrația austro-ungară este repusă în drepturi.
1919: În Brașov este instalată administrația Regatului Român.
1930: Este înființată uzina electrică, cu finanțarea principalelor fabrici brașovene, nevoite până atunci să utilizeze
generatoare proprii.
1936, februarie-august: Nicolae Ceaușescu este arestat în închisoarea aferentă Palatului de Justiție din Brașov, după
care este condamnat la doi ani și șase luni de închisoare, pentru activitate subversivă și ultraj.
1940: Pe 10 noiembrie cutremurul puternic este resimțit și la Brașov (7,4 grade pe scara Richter).
1943: Până în 1944 Brașovul suferă distrugeri însemnate din cauza bombardamentelor aviației americane.
1945: În ianuarie, sașii din Brașov sunt deportați în U.R.S.S.

Decretul de schimbare a numelui în „Orașul Stalin”, 1950

Între 8 septembrie 1950 și 24 decembrie 1960 s-a numit Orașul Stalin[7], după Iosif Vissarionovici Stalin, și a fost

capitala regiunii cu același nume. A fost declarat municipiu la 17 februarie 1968.
1959: Are loc procesul scriitorilor germani.
1960: Se inaugurează clădirea Teatrului Dramatic.
1968: Are loc prima ediție a Festivalului Internațional  „Cerbul de Aur”.
1971: Se înființează „Universitatea din Brașov”, prin unificarea Institutului Politehnic cu Institutul Pedagogic.
1977: Pe 4 martie se resimte un cutremur puternic (5 grade pe scara Richter). Ulterior au loc consolidări la Casa
Sfatului, Poarta Șchei, Liceul Sportiv și la alte clădiri afectate.
1986: 31 august: Cutremur de pământ (5 grade pe scara Richter).
1987: 15 Noiembrie Brașovenii se revoltă împotriva regimului comunist. Revolta de la Brașov a pornit de la
Întreprinderea de Autocamioane, unde lucrătorii erau nemulțumiți de neplata salariilor cuvenite și înăsprirea condițiilor
de trai. Li s-au raliat muncitori de la alte întreprinderi, precum și o mare parte a populației orașului. Revolta a fost
înăbușită de forțele comuniste, iar liderii ei întemnițați și supuși la torturi și deportări.
1989: 21 - 25 decembrie Revoluția. La Brașov au loc violențe soldate cu numeroase victime (84 morți și 236 răniți).
Deține titlul de oraș-martir.
1990: 30 mai: Cutremur de pământ (6,9 grade pe scara Richter).
2004: 27 octombrie: Cutremur de pământ resimțit foarte puternic (6 grade pe scara Richter).

Calamități abătute asupra Brașovului[modificare | modificare sursă]

 Cutremure: 1473, 1590, 1662, 1738, 1802, 1940, 1977.
 Furtuni: 1457, 1490, 1599, 1667, 1673, 1682, 1913.
 Incendii: 1461, 1519, 1689, 1718
 Inundații:
 Invazii: 1241 (tătari), 1421 (turci), 1438 (turci), 1658 (tătari).
 Ciumă și alte boli mortale: 1495, 1510 - 1511, 1530 - 1531, 1572, 1588, 1602 - 1603, 1646, 1660¹, 1756.
¹ - pentru prima dată se iau măsuri eficiente de stăpânire a focarului

Numele și stema[modificare | modificare sursă]

Etimologia toponimelor Brașov și Corona[modificare | modificare sursă]
Acest articol are nevoie de atenția unui expert în istorie.
Recrutați unul sau, dacă sunteți în măsură, ajutați chiar dumneavoastră la
îmbunătățirea articolului!
Ipoteza provenienței slavo-române[modificare | modificare sursă]
Brașov este un nume româno-slav [8] „Într-o lucrare din 1933, Nicolae Drăganu constata că numele Brașov era
foarte răspândit în spațiul țării noastre: într-o comună Ileni, într-o altă comună Rodj în județul Timiș în veacul al
XV-lea." În județul Neamț se afla o pădure și un hidronim Brașovana. Lângă Vaslui existau o vale și un sat
Brașovenița. Lângă Buzău era Izvorul Brașovului și Poiana Brașovului. Lângă Ialomița era toponimul
'Brașovița  [9][10] Nicolae Drăganu atribuia toponimului o etimologie slavonă (slava veche) în baza numelui
propriu Brașa (cf. Brasevo - Sârbo-Muntenegreanâ și Braskov, Brastice Ceho-Bohemia[11]),[12][13]. Sextil
Pușcariu “Dar de la Bratoslav mai avem o forma hipocoristică, Brașa, care e la baza numelui Brașov, precum a
presupus N. Drăganu” [14]. I. Pătruț, slavist clujean, îl apreciază ca un derivat din antroponimul Braso[10]
Profesorul Pavel Binder, într-un studiu din 1964, explică faptul că cele două numiri, Corona și Brașov, se
suprapun în timp: Corona desemna cetatea, iar Brașov împrejurimile.[15] Aceste afirmații atrag replica
lui Alexandru Surdu, care apreciază că toponimul Brașov este totuna cu al cetății Brașov. Totodată, el socotește
ca fantezistă interpretarea profesorului brașovean F. Philippi, conform căreia cele două
denumiri, Corona și Brașov, se pot explica prin legenda regelui maghiar Solomon, care, îngropându-și coroana
lângă un copac ar fi generat expresia slavă „crono na brad tschop-lita”, astfel încât din crono derivă Corona, iar
din brad - Bra(d)șov.[necesită  citare]
Alți cercetători derivă numele de la cetatea Brașovia de pe Tâmpa, ideea fiind propusă în 1874 de F. Philippi și
reluată în 1928 de G. Treiber și E. Jekelius. Astfel, ei localizează Brașovul inițial în cetatea de pe Tâmpa, de
unde s-ar fi transmis mai apoi așezării din vale. Etimologic, ei considerau numele Barasu ca provenind din
slavonul baras, însemnând „cetate” sau „adevăr”. Totuși, G. Kisch încearcă în 1929 o nouă derivare a celor
două toponime, Corona și Brașov, după lucrarea lui F. Philippi: krun, care ar fi însemnat „ienupăr” sau „brădișor”,
de unde numele de Brașeu > Bră(d)șeor. Dacă se acceptă varianta G. Kisch și F. Philippi, atunci trebuie
menționat că bradul (arhaic *bradzŭ) este un hidronim [ref?] răspândit și aparține fondului autohton (traco-dac) al
limbii române.[16] Brașov poate reprezenta o formă autohtonă[17] Brasus este un antroponim autohton atestat de
inscripțiile din Dacia Romană.[18][19]
Etimologistul Alexandru Ciorănescu consideră numele Brașov în legătură cu bîrsă /bârsă, variante bîrță /bârță[20]
În opinia istoricului Thomas Nagler,numele Brașov a fost preluat din slavă,însemnand ienupăr.Sașii au preluat
acest nume,traducându-l în germana medievală ca Krane,denumire ce a devenit între timp Krone,ducând la
numele de Kronstadt.[21]
În general se consideră că, în stadiul în care se află cercetarea etimologiei și a istoriei Brașovului din partea
filologilor și istoricilor, problema etimologiei Brașovului este încă deschisă oricăror concluzii.

Ipoteza provenienței turco-bulgare[modificare | modificare sursă]

Conform acestei ipoteze Brașov, în ungurește Brassó provine din Bara-su, și semnifică „apă tulbure”. Fluvium
Brassou este atestat într-un document din 1360. Chiar cronicarul șcheian Radu Tempea afirma că „Brașovul s-a
numit pe numele apei ce-i zice Brașovia”.[15] Pavel Binder plasează râul însă în Țara Bârsei și nu la
poalele Tâmpei, probabil râul Ghimbav. Totuși, se pare că râul despre care se vorbește nu e altul decât actualul
pârâu Graft, care, până a fi canalizat, venea din Șchei învolburat și mare [10]
Este un fapt istoric, că în secolul IX imperiul bulgarilor turci cuprindea și sudul Transilvaniei (vezi importanța
minelor de sare de aici). Cuvântul de origine turcă veche „aszó” s-a păstrat până astăzi în foarte multe toponime
din Ardeal și Ungaria (fostul Regat al Ungariei) unde au trăit populații de origine turcă (avari, bulgari turci,
pecenegi, cumani). Exemple:

 Bondoraszó (Budureasa, Bihor)

 Karaszó (Cărăsău, Bihor)
 Farkasaszó (Fărcașa, Maramureș)
 Feketeaszó (Fântâna Brazilor, Harghita)
 Biharhosszúaszó (Husăsău de Tinca, Bihor)
 Krasznahosszúaszó (Huseni, Sălaj)
 Vaskohaszód (Izbuc, Bihor)
 Laszó (Lăsău, Hunedoara)
 Naszód (Năsăud)
 Aszó (Osoi, Cluj)
 Szarvaszó (Sarasău, Maramureș)
 Aszóirtás (Sohodol, Bihor)
 Sikaszó (Șicasău, Harghita)
 Marosaszó (Ususău, Arad)
 Hosszúaszó (Valea Lungă, Alba)
 Krassó (Karaszó: "apă neagră") (Caraș) (Vezi și „Feketeügy”, adică Râul Negru în jud. Covasna
 Aszód (localitate în Ungaria; cu sufixul posesiv -d)
 în regiuni locuite de ceangăi: Aszó (Asău, Bacău), pârâul Aszó (Asău, jud. Neamț) etc.
Aceste nume, ca și o mare parte a toponimelor din Ardeal sunt transcrieri fonetice ale fostelor denumiri
maghiare (cu înțeles concret, pe când denumirile românești nu poartă nici un înțeles).

Termeni derivați[modificare | modificare sursă]

 Brașoavă — Balivernă, minciună, scorneală, palavră. Provine de la obiceiul negustorilor brașoveni de a-și
lăuda marfa prin târguri, de cele mai multe ori în mod exagerat.
 Brașovean — (formă învechită) Negustor care vindea mărfuri de Brașov.
 Brașoveancă — Căruță sau trăsură mare cu coviltir. Au fost cunoscute românilor în primul rând cele
fabricate aici.
 Brașovenește — Cu minciuni, cu palavre. „Nu-mi vorbi brașovenește că nu-mi plac brașoavele!” (V.
Alecsandri).
 Brașovenie — Marfă produsă în Brașov, ori prăvălie unde se vindea astfel de marfă.
 Ladă de Brașov — Ladă produsă în acest oraș, bogat ornamentată în culori și foarte solidă. „...Adevăratul
provincial nu merge niciodată la drum decât cu ladă de Brașov” (M. Kogălniceanu).

Stema și steagul municipiului[modificare | modificare sursă]

Stemele vechi ale Brașovului

Steagul Brașovului din anul 1600

 Steagul actual al Brașovului

În 1353 stema Brașovului consta dintr-o coroană cu fleuroane în formă de crin, însoțită de o floare de crin.
Din 1429 a apărut și trunchiul de copac aflat sub coroană. Împreună, aceste simboluri sunt arme vorbitoare,
adică sugerează prin desen numele cetății (Corona). Stema actuală a municipiul Brașov, aprobată de Consiliul
Local în anul 1996, conține un scut albastru pe care apare un trunchi de copac cu 13 rădăcini argintii — cele 13
comune ale Țării Bârsei — care ies dintr-o coroană aurie cu trei lobi — simbolul puterii. Scutul este timbrat de
o coroană murală de argint, formată din șapte turnuri — însemnul specific pentru municipii reședință de județ.
Semnificația în ansamblu a stemei este „Înțelepciunea și Puterea conduc de-a pururi Cetatea”. Stema a fost
aprobată de către Comisia Națională de Heraldică, din cadrul Academiei Române.
Steagul Brașovului, adoptat de Primărie, este realizat din mătase alb-argintie și are pe cele două fețe stema
municipiului. Deasupra stemei sunt inscripționate cuvintele „MUNICIPIUL BRAȘOV”, iar sub stemă „Deo vindici
Patriæ”. Totuși, steagurile existente diferă întrucâtva de prevederile hotărârii consiliului local. Pe steag se află
doar stema municipiului, sub care, cu litere groase roșii, scrie BRAȘOV. Aceste elemente se întâlnesc doar pe
aversul steagului, reversul rămânând alb.
Mai există și un steag neoficial, propus de Președintele Consiliului Județean, steag care datează din 1600. Este
realizat după o copie a acestuia aflată la Potsdam, în Germania.[necesită  citare] A reprezentat un cadou pentru
împăratul Rudolf al II-lea din partea lui Mihai Viteazul.[necesită  citare] Astfel, pe fundal vișiniu (probabil purpuriu inițial)
delimitat, sus și jos, de două benzi galbene, se află, într-un cerc albastru delimitat de o împletitură aurie, stema
Brașovului, sub care scrie „CORONA” cu litere gotice. De deasupra și de dedesubtul cercului central pornesc
panglici galbene către colțuri. În mod curent, acesta este expus astăzi în fața clădirii în care se află Consiliul
Județean (respectiv Palatul Justiției), pe Turnul Alb și la Belvedere, pe dealul Varte, deasupra Turnului Negru.
Locul din urmă beneficiază și de iluminat festiv pe timp de noapte, în mod similar drapelului național de pe
Tâmpa.

Geografie[modificare | modificare sursă]
 Topografia Brașovului în curbe de nivel cu elevație de 3m.

Localizare[modificare | modificare sursă]
Municipiul Brașov, reședința județului, se află în centrul țării, la 161 km de București, în Depresiunea Brașovului.
Este situat la o altitudine medie de 625 m, în curbura internă a Carpaților, fiind delimitat în partea de S și SE de
masivul Postăvaru, care pătrunde printr-un pinten (Tâmpa) în oraș, și masivul Piatra Mare. Este accesibil
cu automobilul/autobuzul sau cu trenul. În apropierea sa se găsesc
localitățile Predeal, Bușteni, Sinaia, Făgăraș și Sighișoara. Municipiul are o suprafață de 167,32 km². Treptat, în
procesul de dezvoltare, Brașovul a înglobat în structura sa satele Noua, Dârste, Honterus (astăzi cartierul Astra)
și Stupini. De asemenea, pe lângă Tâmpa, municipiul s-a extins înconjurând și Dealul Șprenghi, Dealul Morii,
Dealul Melcilor, Dealul Warthe, Straja (Dealul Cetății) și Dealul Pe Romuri, Stejărișul și chiar vârful Postăvaru.
Prin înglobarea în structura sa a vârfului Postăvaru, Brașov a devenit orașul aflat la cea mai mare altitudine din
România.

Hidrografie[modificare | modificare sursă]
Prin municipiul Brașov trec râurile Șcheiu (numit și râul Graft), Valea Tei, Valea Răcădău, Valea Plopilor cu
Valea Scurtă, Valea Florilor, Gorganu, Râul Timiș și Canalul Timiș.

Flora si Fauna[modificare | modificare sursă]

Flora municipiului nu diferă de cea a județului. Animalele sălbatice sunt rare, trăind retrase în pădurile din
împrejurimi. Turiștii care se aventurează în acestea sunt avertizați că pot întâlni urși, lupi sau vulpi.
Muntele Tâmpa este declarat rezervație naturală (203,4 ha) care protejează câteva specii de plante rare și
endemice. Spre exemplu, pe versantul sudic există mici suprafețe cu vegetație de stepă.
Brașov este singurul oraș din lume[necesită  citare] care include în teritoriul său administrativ o rezervație
naturală, muntele Tâmpa, și un vârf muntos, vârful Postăvaru.

Climă și precipitații[modificare | modificare sursă]

În Brașov, vara durează aproximativ 50 de zile, iar iarna durează circa 90 de zile. Clima municipiului Brașov are
un specific temperat-continental, caracterizându-se prin nota de tranziție între clima temperată de tip oceanic și
cea temperată de tip continental: mai umedă și răcoroasă în zonele de munte, cu precipitații relativ reduse și
temperaturi ușor scăzute în depresiune. Temperatura obișnuită de vară se situează în intervalul 22 °C – 27 °C,
iar cea de iarnă între -18 °C și -2 °C. Deseori iarna, temperatura în Poiana Brașov ajunge la -15 °C (la soare), în
această stațiune putând fi practicate aproape toate sporturile de iarnă. Stratul de zăpadă prielnic
pentru schiat durează aproximativ 71 de zile la Brașov. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%.
Demografie[modificare | modificare sursă]

Strada Republicii

De-a lungul timpului, odată cu dezvoltarea economică a orașului și extinderea acestuia, a crescut și populația
sa. Numai pentru ultimele secole, se poate aprecia sporul aproape exponențial:

 1890: ||½ 30 781 locuitori
 1930: ||||| 59 232 locuitori
 1941: ||||||| 84 557 locuitori
 1948: ||||||| 82 984 locuitori
 1972: |||||||||||||||| 192 205 locuitori¹
 1992: ||||||||||||||||||||||||||  323 736 locuitori
 2000: |||||||||||||||||||||||||||  330 702 locuitori²
 2002: ||||||||||||||||||||||||  284 596 locuitori
 2011: ||||||||||||||||||||||  253 200 locuitori
Note: ¹ include și comuna suburbană Ghimbav; ² număr estimativ.

În trecut[modificare | modificare sursă]
1850[modificare | modificare sursă]
Conform recensământului din 1850 populația Brașovului era de 21.782 de locuitori, dintre care:

 8.874 germani (40,8%)
 8.727 români (40%)
 2.939 maghiari (13,4%)
 780 țigani (3,6%)
 67 evrei (0,3%)
 1.242 alții (greci, bulgari etc.)
1890[modificare | modificare sursă]
În anul 1890 Brașovul avea 30.739 locuitori, din care:

 10.441 maghiari (34%)

 9.758 români (31,7%)
 9.578 germani (sași) (31,2%)
 3.753 alții
1930[modificare | modificare sursă]
 Populația Brașovului în 1930

Conform recensământului din 1930 populația orașului Brașov era de 59.232 de locuitori, dintre care:

 23.269 maghiari (39,3%)

 19.372 români (32,7%)
 13.014 germani (22,0%)
 2.267 evrei (3,8%)
 267 cehi și slovaci (0,5%) ș.a.
Ca  limbă maternă în Brașov domina limba maghiară, declarată drept limbă maternă de 24.977 de persoane
reprezentând 42,2% din locuitori, urmată de limba română, declarată limbă maternă de 19.378 de persoane
reprezentând 32,7% din populația orașului, respectiv germana, vorbită ca limbă maternă de 13.276 de persoane
reprezentând 22,4% din locuitori. Restul limbilor erau vorbite fiecare de mai puțin de 1% din populația urbană.
Se cuvine menționată limba idiș, care a fost declarată drept limbă maternă de un număr de 537 de persoane,
reprezentând 0,9% din populația Brașovului.
Sub aspect confesional populația Brașovului era alcătuită din:

 17.763 ortodocși (30,0%)
 13.207 romano-catolici (22,3%)
 13.050 luterani (22,0%)
 8.237 reformați (13,9%)
 2.594 mozaici (4,4%)
 2.049 greco-catolici (3,5%)
 1.905 unitarieni (3,2%) ș.a.
Restul confesiunilor reprezentau fiecare sub 1% din populația orașului Brașov.

2002[modificare | modificare sursă]

Piața Sfatului

Municipiul Brașov are, potrivit recensământului din 2002[22], o populație de 284.596 locuitori. Structura etnică a

acesteia este următoarea:
 Români: 258.042 (90,69%)
 Maghiari (incluzând secui): 23.176 (8,54%)
 Sași: 1.717 (0,60%)
 Țigani: 762 (0,26%)
 Evrei: 120
 Alte naționalități: (ruși, greci, italieni, turci): 871 (0,31%)
Recensământul din anul 2002 a relevat că în Brașov există următoarele confesiuni: Ortodocși -
244.220, Reformați-Calvini, Greco-catolici, Penticostali, Unitarieni, Romano-catolici, Baptiști și Adventiști de Ziua
a Șaptea. De asemenea 273 persoane s-au declarat fără religie și 238 atei.
Împreună cu regiunea metropolitană, creată în 2007, Brașovul ar avea, estimativ 400.000 de locuitori (2007).

Astăzi[modificare | modificare sursă]
Municipiul Brașov are, potrivit recensământului din 2011, o populație de 227.961 locuitori.[1] Structura etnică a
acesteia este următoarea:

 Români: 208.757 (91,3%)

 Maghiari (incluzând secui): 16.172 (7,1%)
 Sași: 1.079 (0,5%)
 Țigani: 916 (0,4%)
 Alte naționalități: (ruși, evrei, greci, italieni, turci): 1037 (0,7%)

Cultură și educație[modificare | modificare sursă]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Teatrul Dramatic

Prima școală românească din Șcheii Brașovului (1760), astăzi muzeu

Cultura și învățământul și-au croit loc în viața brașovenilor încă de timpuriu. Este destul să amintim de Prima
școală românească, din Șchei, apărută se pare înainte de 1399, cu seria sa de dascăli
(familia Tempea, Diaconu Coresi, Dimitrie Eustatievici etc.) și tiparniță proprie. Lucrările apărute aici s-au
răspândit în întreg spațiul românesc. Totodată, preoți șcheieni plăteau sume, exorbitante uneori, pentru
înzestrarea școlii și a bisericii Sf. Nicolae cu manuscrise și tipărituri. În cetate a activat în secolul XVI umanistul
sas Johannes Honterus, care a înființat o școală, o bibliotecă și o tiparniță. A editat numeroase cărți, iar
biblioteca sa a fost faimoasă prin colecția sa de incunabule. Din păcate, incendiul din 1689 le-a mistuit aproape
în întregime. Începând cu secolul XIX s-au înmulțit școlile, au apărut teatre, publicații, s-au organizat diverse
serbări cu specific, au apărut telegraful și telefonul. Acest veac a dat brașovenilor crema intelectualității sale,
prin familii precum cea a Mureșenilor, Bariț, Pușcariu, dascălii de la Gimnaziul românesc, profesorii de la liceul
Honterus, grupați în majoritate în jurul Casinei române, ori a ASTREI. Secolul XX a
adus cinematograful, radioul, televiziunea, internetul. Astăzi cultura și învățământul sunt reprezentate și
promovate cu succes în rândul tuturor brașovenilor, prin cele mai diversificate mijloace.

Instituții de cultură[modificare | modificare sursă]

Biblioteca Județeană "George Barițiu"

În Brașov au fost înființate câteva teatre și o filarmonică: Teatrul „Sică Alexandrescu”, Opera Brașov (inițial

Teatrul Muzical, apoi Teatrul Liric), Filarmonica „Gheorghe Dima”, Teatrul de păpuși „Arlechino”, Centrul Cultural
„Reduta”. De asemenea, există și o serie de organizații culturale, în mare parte înființate după 1990. Merită să
amintim de Uniunea Artiștilor Plastici, Asociația culturală Musashino (Japonia), Alianța Franceză, Centrul
Cultural German, British Council, Casa de cultură a studenților și de Centrul Cultural Japonez. Bibliotecile sunt
bine răspândite în oraș, în principal datorită filialelor bibliotecii județene. Au fost înființate însă și alte biblioteci:
Biblioteca Alianței Franceze, Biblioteca Consiliului Britanic, Biblioteca Universității „Transilvania”. Cartea este
prețuită mult de brașoveni, aici existând atât o serie de librării și anticariate (Librăria Șt. O. Iosif, Librăria George
Coșbuc, Librăria Ralu, Librăria Teora, Anticariatul Aldus, Anticariatul Sympozion) cât și de edituri (Aldus,
Brastar, Diversitas, Editura Univ. «Transilvania», Fundația culturală «Arania», Liternet, Mix, Phoenix (Virtipolux),
Romprint). Cinematografele s-au împuținat față de perioada comunistă, în principal din cauza apariției sistemelor
performante de home theatre. Cele care au mai rămas sunt: Cinema One din Mall-ul Coresi. Domeniul muzicii
este reprezentat din nou cu succes, de către Orchestra Filarmonicii «Gheorghe Dima», formația rock Grup 74,
formația rock Conexiuni, formația rock Ăia, formația rock Experimental, grupurile folk Om Bun și Taine Folk,
formația dance Hi-Q și formația dance Fly Project.

Arhitectură[modificare | modificare sursă]
 Poarta Ecaterinei, în stil clasic

Articol principal: Arhitectura Brașovului.

Arhitectura brașoveană, este specifică, fiecare casă avându-și pitorescul ei. Ridicarea construcțiilor s-a făcut,
de-a lungul timpului, conform unor principii urbanistice bine stabilite, impuse de condițiile geografice ale
Brașovului. Astfel, casele din Cetate se sprijină una pe alta, pe când cele din cartierele exterioare sunt mai
răsfirate.
Cu greu se mai pot întâlni astăzi clădiri vechi, datând de secole. Acestea au de regulă un singur etaj, pereții
exteriori sunt lipsiți de ornamente, iar ferestrele sunt mici, comparativ cu standardele actuale.
Exceptând Biserica Sf. Bartolomeu (secolul XIII), Biserica Neagră (secolul XIV cu excepția boltei și a
acoperișului) și fortificațiile (secolul XV), se pot aminti Casa Jekelius, Biblioteca Honterus și Grânarul orașului,
toate datând din secolul XVI.
Stilurile arhitecturale variază, de la preromantic (Cetatea Brașovia), romanic (Biserica Sf.
Bartolomeu), gotic (Biserica Neagră), clasic (Poarta Ecaterinei), renascentist (astăzi mai puțin observat, datorită
renovărilor, caracteristic porților cu boltă rotundă, interiorul Casei Sfatului), la baroc (casele secolului XVIII, în
special fațada Casei Sfatului și stucaturile locuințelor din Șchei; Biserica romano-catolică Sf.
Petru), rococo vienez, neorenascentist, neobaroc (secolul XIX; toate palatele din Brașov sunt construite în acest
stil), Art Nouveau, brâncovenesc (Biblioteca Județeană, casele din Șchei care au aparținut familiilor domnitoare
din Țara Românească) și modern (construcțiile de după 1980).
În acest oraș a fost confecționată și instalată o copie a „Statuii Lupoaicei” („Lupa Capitolina”), simbolul latinității
poporului român.
În ultima vreme (anii 2000, anii 2010) s-a dezvoltat o zonă de afaceri a municipiului, ce cuprinde clădiri inspirate
de noua arhitectură a secolului al XXI-lea. Majoritatea adăpostesc birouri, centre comerciale sau sedii ale unor
instituții publice. Cea mai mare parte din aceste clădiri respectă stilul cromatic predominant: nuanța de gri
specifică blocurilor de locuințe. Se estimează că zona de afaceri va cunoaște o mare extindere în următorii ani.

Festivalul Internațional „Cerbul de Aur”[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Festivalul „Cerbul de Aur”.
„Cerbul de Aur” este un festival brașovean de tradiție, care adună pe scena sa tinere talente și valori
internaționale. Festivalul a fost organizat pentru prima dată în 1968, la dorința expresă a guvernului român , ce
voia să demonstreze Vestului că România este o țară deschisă. Patru ani mai târziu, Ceaușescu a desființat
Cerbul, prin urmările celebrelor/ faimoaselor sale teze din aprilie. Pe scena Cerbului au urcat numeroase
celebrități, atât ca și concurenți (Julio Iglesias, 1970; Enrique Iglesias; Christina Aguilera, 1997), cât și pentru a
susține concerte (Charles Aznavour, Cliff Richard, Dalida, Josephine Baker, Rita Pavone, Patricia Kaas, Kenny
Rogers, Boy George, Ray Charles, Kylie Minogue, Diana Ross, Vaya Con Dios, Toto Cutugno, Jerry Lee
Lewis, P!nk, Kelly Family, Ricky Martin) difuzându-se în direct la Televiziunea Română.
Până în prezent au avut loc 17 ediții, festivalul fiind întrerupt și reluat de mai multe ori de-a lungul anilor. Ultima
ediție a avut loc în 2009, ulterior Televiziunea Română declarând că deocamdată nu dispune de fondurile
necesare organizării altor ediții.
Între 29 august și 2 septembrie 2018, a fost organizată o nouă editie a festivalului.

Junii Brașoveni[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Junii Brașoveni.

Juni brașoveni, delegați la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1918

În fiecare an, în Șcheii Brașovului, în prima duminică de după Paști - a Tomii - atât brașovenii cât și turiștii asistă
la un spectacol cu elemente de mit, rit, ceremonial și magie. Este vorba despre defilarea junilor și manifestarea
obiceiurilor pe care aceștia le-au moștenit din timpuri străvechi. „Junii trebuie priviți ca un rest de epocă păgână,
o străveche serbare de primăvară, care serbează reînvierea naturii, învingerea soarelui asupra asprimii și
gerului iernii, începutul vieții noi... iar serbarea trebuie considerată ca un cult religios precreștin, confirmată și de
împrejurarea că ea se petrece tot timpul pe dealuri, fiind un obicei cunoscut încă de la daci” (Julius Teutsch,
cronicar sas). Junii din Șchei și cei din Brașovul Vechi împart tradiții comune și au fost uniți spațial, înainte de
venirea sașilor, care treptat i-au despărțit cu Cetatea. Abia după 1918 li s-a permis revenirea în Șchei a
brașovechenilor. Există șapte grupuri de juni, după cum urmează: Junii Tineri, Junii Curcani, Junii Bătrâni, Junii
Dorobanți, Junii Albiori, Junii Roșiori și Junii Brașovecheni.
Vasile Oltean in cartea Junii din Șcheii Brașovului - Monografie Istorica - menționează că: "George Barițiu, fără a
semna articolul, în primul periodic brașovean, la 26 martie 1839 prezintă obiceiul junilor, asemuindu-l călușarilor,
afirmații care sunt actuale" si "Ocupându-se de buna desfășurare a acestui obicei, protopopul brașovean Vasile
Voina susține în fața studenților teologi din Sibiu o conferință, publicată apoi în puțin cunoscuta revistă a
acestora (scrisă de mână), păstrată în arhiva Mitropoliei considerentelor privind originea dacică a așezării de la
Pietrele lui Solomon, profesorul brașovean se ocupă de etnogeneza junilor, găsindu-le origini îndepărtate și
proveniență geto-dacică, romană și nu slav-bulgară"

Alte manifestări culturale[modificare | modificare sursă]

 Festivalul Internațional „Cerbul de Aur” - anual
 Zilele Brașovului - anual (corelate cu sărbătoarea Junilor)
 Festivalul de film fantastic Dracula Film Festival - anual
 Festivalul de filme de dragoste Love Story
 Festivalul și Concursul Național al Liedului Românesc - anual
 Festivalul de Jazz și Blues - anual
 Festivalul muzicii de cameră - anual
 Festivalul teatrului contemporan - anual
 Festivalul de teatru de comedie Săptămâna Comedie - anual
 Concertele de orgă la Biserica Neagră - iunie-septembrie
 Festivalul Berii (Berarul mare)- anual
 Festivalul Musica Coronensis - bienală
 Festivalul Amural
 Festivalul Vibrate
 Festivalul Recoltei - anual
 Târgul meșteșugarilor din toată țara - anual (de obicei corelate cu Zilele Brașovului)

Cinema și teatru[modificare | modificare sursă]

 Teatrul Sică Alexandrescu - Adresa: Piața Teatrului nr 1;
 Teatrul pentru Copii Arlechino Brașov - Adresa: str. Apollonia Hirscher nr. 10;
 Opera Brașov - Adresa: Str. Bisericii Romane Nr. 51;
 Filarmonica Brașov - fostul Cinematograf Patria
 Cinematograful Cinema One Brașov - Adresa: Strada Zaharia Stancu nr. 1 în incinta Coresi Shopping
Resort.
 Cinemateca Patria

Educație[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Lista liceelor din Brașov.
Municipiul Brașov deține un număr de 46 de grădinițe cu program normal sau prelungit, 28 de școli generale, 8
colegii naționale, 8 licee, un seminar teologic, 11 grupuri școlare, o universitate de stat cu 18 facultăți[23] și 4
colegii, o academie a forțelor aeriene, precum și 6 universități private și un număr de școli postliceale. De
asemenea, în Brașov se organizează periodic cursuri de limbi străine și de (re)calificare de către diferite firme
sau de către Oficiul județean al forțelor de muncă.

Economie[modificare | modificare sursă]

Avioane IAR80

1826 - Danga pentru vitele din Brașov

Dezvoltarea industrială a Brașovului a început în perioada interbelică, atunci când aici a fost înființată fabrica
de avioane „I.A.R.” (1925). Aceasta a produs primele avioane românești, folosite în timpul celui de-Al Doilea
Război Mondial împotriva Uniunii Sovietice. O dată cu terminarea războiului și venirea Armatei Roșii în Brașov,
fabrica a fost desființată și transformată în uzină de tractoare, iar utilajele și echipamentul au fost confiscate,
luând integral drumul Uniunii Sovietice. Astăzi, o altă fabrică de avioane IAR funcționează lângă Ghimbav,
producând elicoptere Puma după standardele europene.
În ceea ce privește industria alimentară, Brașovul are o veche tradiție a fabricilor de bere, începând cu cele ale
lui Wilhlem Czell, cea de la Dârste și terminând cu „Aurora” de azi. Este de menționat și vechea fabrică
de ciocolată „Poiana” (ulterior Kraft Jacobs Suchard) care continuă să producă dulciuri. Mai amintim fabrica de
panificație „Postăvarul” și fabrica de produse lactate „Prodlacta”.
În 1921 la Brașov se înființa fabrica de locomotive și vagoane [24] „ROMLOC”. După venirea comuniștilor la
putere, fabrica a fost redenumită „Steagu Roșu” (astăzi „Roman S.A.”). Aceasta a fabricat numeroase modele
de camioane, atât sub licență străină, cât și după design românesc. După 1989, firma brașoveană a încercat
mereu să țină pasul cu cerințele europene, astfel că astăzi produce o gamă largă
de autobuze, autoutilitare și autocamioane cu design nou și elegant. În prezent "Roman S.A." aparține firmei
"Prescon S.A." din Brașov.
Alte firme importante în perioada interbelică erau Scherg (1823) de stofe, Schiel de utilaje hidraulice
(1919), Teutsch de scule (1833) și Kügler de ciment. Actual ele se
numesc Carpatex, Hidromecanica, I.U.S. și Temelia, sunt în majoritate firme cu capital privat și continuă
producția.
În perioada comunistă s-au remarcat două mari întreprinderi: Uzina „Tractorul”, ce a produs diferite modele și
tonaje de tractoare, și Întreprinderea de Produse Cosmetice „Nivea”, firmă care a monopolizat întreg Orientul
Apropiat și Europa estică (blocul comunist) datorită raportului calitate/preț [1]. „Beiersdorf” a fost prezentă în
România încă din 1906, mai precis, de când compania „Samy Hornstein” din București devenea distribuitor unic
al produselor „Beiersdorf”. În 1949, fabrica „Nivea” din Brașov a fost naționalizată, iar directorul ei, Tarția
Vasilică, a suferit tortura aplicată de autoritățile de represiune brașovene, după care a fost trimis în temniță
la Aiud. Datorită faptului că, după război, firmei germane i-a fost confiscată marca, chestiune reparată abia
în 1997, în urma unui proces, Nivea Brașov a deținut, o vreme, monopolul asupra dreptului de utilizare a
numelui său. Firma brașoveană nu mai există astăzi, locul ei fiind luat de fabrica „Colgate-Palmolive”. Și alte
companii străine și-au deschis laboratoare și centre de producție în Brașov de curând (d. ex. „GlaxoSmithKline”).
O importantă parte a economiei brașovene se bazează pe servicii, construcții, și industria ușoară.
Efectivul salariaților la sfârșitul lunii iulie 2015 a fost de 169.559 persoane, iar câștigul salarial mediu nominal net
a fost de 1.761 lei.[25]
Numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost în județul Brașov de 141.846 persoane, iar
valoarea medie a pensiei a fost de 1.061 de lei.[26]

Turism[modificare | modificare sursă]

Biserica Neagră

Arhitectura caselor de pe Str. Republicii

 Promenadă sub Tâmpa

Aleea După ziduri

Schimbarea gărzii

În primele 7 luni ale anului 2015 Brașovul a avut 534.581 de turiști.[27] Locația centrală în cadrul țării de care se
bucură municipiul Brașov fac din acesta un important punct de plecare pentru turiștii din țară și străinătate. De
aici se pot face excursii catre: Biserici fortificate din Transilvania, Marea Neagră, Bucovina cu vestitele sale
mănăstiri, Maramureș, munții din lanțul carpatic, zona cetăților dacice din Țara Hațegului etc.
În municipiu, autoritățile au demarat un amplu proces de renovare a vechilor monumente și de transformare a
acestora în puncte muzeale, în mare parte finalizat.
Cea mai bună vedere asupra orașului se poate obține din vârful muntelui Tâmpa (960m), unde se poate ajunge
cu telecabina sau pe jos.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Muzee
 Muzeul de Istorie Brașov, aflat în Casa Sfatului
 Casa Mureșenilor (site)
 Muzeul primei școli românești, din Șchei, având expusă prima carte tipărită în limba română
 Muzeul Fortificațiilor din Țara Bârsei, amenajat în Bastionul Țesătorilor
 Muzeul-restaurant Cetățuia, aflat în vechea fortificație de pe Strajă (Dealul Cetății)
 Punctele muzeale din Turnul Negru, Turnul Alb și Bastionul Graft
 Muzeul de Artă
 Muzeul de Etnografie
 Muzeul Civilizației Urbane Brașov, deschis în 2009; primul muzeu de acest gen din țară
Biserici și temple celebre

 Biserica Neagră - cea mai celebră din oraș, construită între 1377 și 1477 pe locul unei vechi
bazilici romane
 Biserica Sf. Nicolae - secolul al XIV-lea
 Biserica Sf. Bartolomeu - secolul al XIII-lea
 Biserica Sf. Martin de pe Strajă
 Biserica Sf. Gheorghe, înființată într-un vechi conac de vânătoare
 Sinagoga
 Sinagoga Ortodoxă
 Biserica evanghelică din Obere Vorstadt
 Biserica Sfânta Treime - Dârste
 Biserica Sfânta Treime-Grecească
 Biserica „Adormirea Maicii Domnului”
Alte clădiri, monumente și locuri

 Bastionul Țesătorilor - tur virtual

 Poarta Ecaterinei, 1559
 Poarta Șchei, 1827
 Troițele din Șchei (cea mai veche datând din 1291)
 Aleea După ziduri
 Piața Sfatului
 Strada Republicii din Brașov
 Strada Mureșenilor din Brașov
 Promenada de sub Tâmpa
 Belvedere

Cercul Militar

 Casa Armatei
 Casa Negustorilor din Brașov (Podul Bătușilor sau Cerbul Carpatin)
 Strada Sforii
Parcuri
 Parcul Nicolae Titulescu, Parcul Consiliul Europei, Parcul Trandafirilor, Parcul Tractorul
 Scuarul Berzei, Scuarul Mihai Eminescu
 Grădina Zoologică din Noua
Arii naturale protejate (rezervații naturale, situri Natura 2000), zone de agrement

 Muntele Tâmpa
 Stejerișul Mare (Colții Corbului Mare)
 Postăvarul (sit de importanță comunitară)
 Poiana Brașov
 Pietrele lui Solomon
În apropiere poate fi vizitat Castelul Bran sau bisericile fortificate din satele care înconjură
Brașovul.

Hoteluri, pensiuni și restaurante[modificare | modificare sursă]

Municipiul Brașov dispune de o mulțime de hoteluri și pensiuni de diferite categorii care
însumează un număr de peste 5.000 de locuri de cazare. Dintre cele mai importante hoteluri,
amintim: „Aro Palace”5***** si Hotel Garden Club iar în Poiana Brașov: „Piatra Mare”, „Ruia”,
„Alpin”, „Acasă la Dracula” și „Edelweiss” 4***,[M&D accommodation]; in oras: „Capitol”3***,
„Ambient”4****, "Twins Apart Hotel"4****, „City Center”3***, „Brașov”3***, „Coroana”2** și
„Postăvarul” 1*, iar ca pensiuni sunt de menționat: „Pensiunea Luiza” 3***, „The Country
Hotel”(3margarete), „Bielmann”(3margarete) și „Heraldic Club”(5margarete), „Casa Jasmine”,
„La Residenza”, „Casa Cranța”, „Casa Țepeș” și „Curtea Brașoveană” (4margarete) și „Leo”,
„Stejeriș”, „Memo” 3***, Casa din Noua 3***, „Residence Central Annapolis”
De asemenea, se poate opta pentru turismul rural.

Transport[modificare | modificare sursă]
Transporturi interne[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Lista mijloacelor de transport în comun din Brașov.

Autobuzele din Brașov

Brașovul are peste 550 de străzi nominalizate, însumând mai mult de 260 km în lungime.
Construcția unor noi cartiere de case și blocuri modifică aceste cifre de la an la an. Rețeaua
stradală este puternic dezvoltată, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea intersecțiilor
importante sau realizarea de sensuri giratorii, canalizarea și salubrizarea lor. În municipiul
Brașov există o rețea vastă de transport, călătorii putând opta
pentru autobuz, troleibuz sau taxi.
În Brașov sunt 47 de linii de autobuz și troleibuz[28]. De asemenea, exista, până de curând, o
linie de tramvai, dată în folosință la 23 august 1987 (pe linia 101). Acesta a fost înlocuit cu
troleibuze (linia 8) la 15 octombrie 2006.
Pentru a folosi autobuzul sau troleibuzul, călătorul este nevoit să achite un anumit preț pentru
a primi la schimb un bilet. Acest bilet se acordă și se plătește în funcție și de vârstă (de
exemplu, cei sub 5 ani pot călători gratuit).
Biletul pentru autobuz/troleibuz costă 2 lei, fiind valabil 50 de minute pe orice mijloc de
transport [29], cu excepția liniei 20 (5 lei/călătorie) și liniei 100 (5.50 lei/călătorie), aceasta
circulând doar pe perioada iernii, pe traseul Gara Brașov - Poiana Brașov, iar pentru
pensionari/studenți biletul costă 1 leu. Se oferă posibilitatea procurării de abonament lunar,
valabil pe toate liniile (excepție liniile 20 și 100 care necesită abonament separat), la prețul
de 70 de lei. Pentru turiști, dar nu numai, există posibilitatea procurării unui abonament de zi,
valabil pe toate liniile-excepție linia 20 și linia 100, la prețul de 8 lei (aproximativ 2 euro).
În Brașov există 7 mari companii de taxi.
Din Brașov se pot închiria mașini prin intermediul firmelor specializate.
În Brașov, transportul pe cablu este bine reprezentat. Există un teleferic ce leagă poalele de
culmea Tâmpei și două telecabine în Poiana Brașov: Kanzel și Capra Neagră, care merg
până pe masivul Postăvaru. Tot în Poiana Brașov mai funcționează o telegondolă și 6
teleschiuri. În vederea municipalității se află realizarea unei telegondole care va parcurge
traseul Gara Centrală - Centrul Vechi - Pietrele lui Solomon - Poiana Brașov.

Transporturi externe[modificare | modificare sursă]

Gara Brașov

Municipiul Brașov are unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată. Există 5 gări:

 Gara Centrală Brașov – situată în apropierea Centrul Civic;

 Gara Stupini - situată în zona de nord a orașului;
 Gara Bartolomeu – situată în zona de vest a orașului;
 Gara Dârste – situată în zona de Sud-Est a orașului;
 Triaj – cu depoul de locomotive – situat în zona de Est a orașului.
Căile feroviare care trec prin municipiu:

 Tronsonul: Brașov - Predeal -  București

 Tronsonul: Brașov - Sfântu Gheorghe  - Gheorgheni
 Tronsonul: Brașov - Rupea -  Sighișoara  - Oradea
 Tronsonul: Brașov - Făgăraș -  Sibiu -  Teiuș
 Tronsonul: Brașov - Hărman -  Întorsura Buzăului - linie concesionată
 Tronsonul: Brașov - Zărnești - linie concesionată
 Tronsonul: E54 -  Arad -  Deva -  Teiuș -  Vânători  - Brașov - București (în România)
aparține de Coridorul IV European feroviar.
Brașovul are trei autogări cu microbuze și autobuze care fac legătura cu aproape toată țara.
Prin municipiu trec următoarele căi rutiere:

 Șosele internaționale Clasa A:

 E60 (Brest  - Nantes -  Orléans  - Auxerre -  Zurich -  Viena  - Budapesta -  Oradea  - Cluj
Napoca -  Târgu Mureș  - Brașov -  București  - Constanța)
 E68 (Szeged (Seghedin) - Nădlac -  Arad -  Deva -  Sebeș  - Sibiu  - Făgăraș -  Brașov)

 Șosele internaționale Clasa B:

 E574 (Bacau  - Onești  - Târgu Secuiesc -  Brașov  - Pitești  - Craiova)

 Drumuri naționale:

 DN1 (Oradea -  Sibiu -  Făgăraș  - Brașov -  București)

 DN1A (Brașov -  Săcele  - pasul Bratocea -  Vălenii de Munte  - Ploiești)
 DN10 (Brașov -  Hărman  - pasul Buzău -  Buzău)
 DN11 (Brașov -  Hărman  - pasul Oituz -  Onești)
 DN12 (Brașov -  Sfântu Gheorghe -  Băile Tușnad  - Miercurea-Ciuc -  Toplița)
 DN13 (Brașov -  Rupea  - Sighișoara -  Bălăușeri  - Târgu Mureș)
 DN73 (Brașov -  Bran -  Câmpulung  - Pitești)
Aeroportul Internațional Brașov este în prezent în construcție, în Ghimbav.
Pista va avea o lungime de 2820 metri. Va fi unul dintre cele mai importante
aeroporturi din România. Aeroportul va fi mult mai atractiv pe partea de cargo,
deoarece aeroportul este situat chiar în centrul țării. Aeroportul va fi terminat
complet cel mai târziu în 2020.[30]
În 2004 au început lucrările la Autostrada Transilvania, pe
ruta București - Brașov - Cluj-Napoca - Oradea - Budapesta, care va prelua
mare parte din traficul auto desfășurat în estul Uniunii Europene. În preajma
municipiului, autostrada va urmări
traseul Predeal - Râșnov - Cristian - Ghimbav - Codlea - va face joncțiune
cu autostrada.
În perioada celui de-al Doilea Război Mondial a existat la Brașov un aeroport
militar, lângă fabrica IAR, desființat însă de către autoritățile de ocupație
sovietice. Toate utilajele și avioanele au fost trimise în Uniunea Sovietică, în
cadrul despăgubirilor de război. Pe locul pistelor de aterizare se află astăzi
Gara Centrală, din vechiul aeroport nu a mai rămas decât turnul de control.

Politică și administrație[modificare | modificare
sursă]
Articol principal: Administrația Brașovului.

Această pagină (secțiune) necesită o

verificare.
De verificat: actualitatea datelor privind
componența Consiliului

Ștergeți eticheta numai după rezolvarea problemelor.

Municipiul Brașov este administrat de un primar și un consiliu local compus din

27 consilieri. Primarul, George Scripcaru, politician independent, a fost ales
în 2016. Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea
componență pe partide politice:[31]

Componența
    Partid Consilieri
Consiliului
 Partidul Național Liberal 10                    

Partidul Social Democrat 8                    

Forumul Democrat Al Germanilor din

2                    
România

Partidul Ecologist Român 2                    

Partidul Mișcarea Populară 2                    

Uniunea Democrată Maghiară din

2                    
România

Candidat independent 1                    

Primăria Brașov și o replică a Lupei Capitoline

Din 1918 au fost aleși primari aflați sub administrație românească. Primul a

fost Dr. Carol Schnell, primar delegat până în 1926, când s-a început practica
administrației locale în limba română. Pe durata celui de-Al Doilea Război
Mondial, Brașovul a avut o administrație militară numită de autoritățile de
la București. După 1945 s-a revenit la vechea formă a conducerii orașului, cu
rezerva schimbării titulaturii în timpul conducerii comuniste. După 1990 în
fruntea Brașovului s-au aflat primari delegați (Cornel Sălăjan în 1990, Marius
Costin 1990 - 1991, Vasile Chiosa 1991, Ion Gonțea 1991 - februarie 1992).
Din 1992 până în 1996 primar ales al Brașovului a fost Adrian
Moruzi candidatul Convenției Democrate, iar din 1996 până
în 2004 liberalul Ioan Ghișe. Actualul primar, George Scripcaru, desemnat în
urma alegerilor locale din 2004 și reales în 2008, este membru al Partidului
Democrat-Liberal, fiind totodată și vicepreședinte al acestuia.

Primarii orașului[modificare | modificare sursă]

 1996[32] - 2000 - Ghișe Ioan, de la Partidul Liberal 1993
 2000[33] - 2004 - Ghișe Ioan, de la PNL
 2004[34] - 2008 - Scripcaru George, de la PD
 2008[35] - 2012 - Scripcaru George, de la PDL
 2012[36] - 2016 - Scripcaru George, de la PDL
 2016 - 2020 - Scripcaru George, independent

Cartiere[modificare | modificare sursă]
Brașovul are 15 cartiere, după cum urmează:

Cartierul Noua

 Astra (Steagu Roșu)

 Bartolomeu (include Brașovechi)
 Bartolomeu Nord
 Centrul Nou (include Centrul Civic, Blumăna, Scriitorilor, Griviței, Gării)
 Centrul Vechi
 Florilor – Craiter
 Noua – Dârste
 Poiana Brașov
 Stupini
 Prund – Șchei
 Timiș-Triaj
 Tractorul
 Valea Cetății
 Zizin Est (Uzina 2)
Aceste cartiere se împart, la rândul lor, în zone mai mici, subcartiere, cu
denumire consacrată, cele mai mici diviziuni ale orașului fiind însă intersecțiile
sau zonele cu denumiri celebre (Onix, Ceasu' Rău, Gemenii, Făget, Mielul Alb,
Modarom etc.).

Zona Metropolitană[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Zona Metropolitană Brașov.
Relații externe[modificare | modificare sursă]
Orașe înfrățite[37]
  Tampere, Finlanda, din 1989
  Tours, Franța, din 1990
  Musashino, Japonia, din 1991
  Győr, Ungaria, din 1993
  Rishon LeZion, Israel, din 1996
  Netanya, Israel, din 1999
  Holstebro, Danemarca, din 2005
  Minsk, Belarus, din 2005
  Trikala, Grecia, din 2005
  Leeds, Marea Britanie
  Nürnberg, Germania, din 2014
Orașe partenere
  Liverpool, Anglia, din 1991
  Gent, Belgia, din 1993
  Kastoria, Grecia, din 1999
  Kemer, Turcia, din 1999
  Poznań, Polonia, din 2003
  Twardogóra, Polonia
  Cleveland, SUA[necesită  citare]
Consulate
  Consulatul onorific al Regatului Hașemit al Iordaniei
  Consulatul onorific al Franței.
Altele Asociații sau Rețele europene în care municipiul Brașov este membru:

 Les Rencontres - asociație culturală

 Energie-Cites

Personalități[modificare | modificare sursă]
 Johannes Honterus (1498-1549), teolog reformator sas
 Valentin Bakfark (1507 sau 1527 - 1576), compozitor renascentist
 Diaconul Coresi (d. 1583), meșter tipograf, traducător
 Dimitrie Eustatievici (1730-1796), dascăl și autor de manuale și gramatici.
 Matthias Lassel (1760-1834), oftalmolog de faimă europeană
 Friedrich Hensel (1781-1809), ofițer imperial austriac, comandant al cetății Malborghetto
 Johann Martin Honigberger (1795-1869), farmacist și explorator
 Constantin Lecca (1807-1887), profesor, pictor, tipograf, editor, scriitor și traducător româ
al XIX-lea, care s-a remarcat în domeniul picturii cu tematică istorică, picturii religioase și al p
 Christian Tell (1808-1884), politician și general unul din fondatorii societății secrete Frăția
 Andrei Mureșanu (1816-1863), poet, profesor, parte din familia Mureșenilor, gazetari și s
 Mișu Popp (1827-1892), pictor român, reprezentant al academismului românesc.
 Ioan Meșotă (1837-1878), profesor, membru corespondent al Academiei Române
 Nicolae Teclu (1839-1916), chimist, inventator
 Gheorghe Dima (1847-1925), muzician și compozitor
 Friedrich Mieß (1854-1935), pictor
 József Koszta (1861-1949), pictor
 Vasile Saftu (1863-1922), delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918
 Ilie Savu (delegat) (1868-1938), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 191
 Ștefan Octavian Iosif (1875-1913, București), poet și traducător român
 Ioan Pricu (1875-1949), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918
 Sextil Pușcariu (1877-1948), academician, scriitor și filolog
 Adolf Meschendörfer (1877-1962), scriitor
 Petru Muntean (1877-1940), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918
 Mihai Popovici (1879-1966), ministru, deținut politic
 Hans Mattis-Teutsch (1884-1960), pictor
 Lajos Áprily (1887-1967), scriitor, traducător
 Brassaï (Gyula Halász) (1899-1984), fotograf
 Harald Meschendörfer (1909-1984), pictor și grafician

Presă[modificare | modificare sursă]
Presa brașoveană își are începuturile în ziarele secolelor XVIII-XIX. În 1838 a
apărut, „cu prea înaltă voe”, primul ziar românesc din Brașov, „Gazeta
Transilvaniei”, la doi ani după „Foaia pentru minte inimă și literatură”. Dintre
publicațiile scrise sunt de remarcat Kronstadter Zeitung, Brassói Lapok, Bună
ziua Brașov, revista Chip, Dacia Jurnal Brașov, Gazeta de
Transilvania, Monitorul Expres, Transilvania Expres, revista Zile și Nopți.
Televiziunile și posturile de radio locale au apărut după 1990. În mare parte
sunt studiouri teritoriale ale posturilor naționale.

Televiziuni Posturi Radio

 Radio Brasov: 87,8 MHz

 City FM: 88,4 MHz
 Digi FM: 100,7 MHz
 Europa FM: 89,2 MHz
 Radio Impuls (Rasnov): 103,3 MHz
 Kiss FM Brasov: 101,5 MHz
 Magic FM: 91,2 MHz
 Național FM Brasov: 95,8 MHz  Braso
 Nova FM: 98,2 MHz  Brass
 Antena 1 Brașov
 Pro FM Brasov: 89,9MHz  Buna
 Mix TV + Prima TV
 Rock FM: 89,5 MHz  Gaze
 Nova TV
 Radio România Actualități: 102,5 MHz  Krons
 RTT Brașov
 Radio România Cultural: 105,0 MHz  Monit
 Sport Total Brasov: 96,4 MHz  Trans
 SRR Brașov FM: 93,3 MHz
 Super FM: 93,8 MHz
 Tex FM Guerilla: 105,5 MHz
 Trinitas: 95,3 MHz
 Virgin Radio: 92,5 MHz
 Radio Vocea Sperantei: 94,6 MHz
 Radio ZU: 97,2 MHz

Sport[modificare | modificare sursă]
 Complexul Sportiv «Olimpia»

Brașovul are o veche tradiție în domeniul sportului, încă de la

sfârșitul secolului XIX înființându-se aici primele organizații sportive (Asociația
de Tir, Școala de Gimnastică și Cântări). Muzeul Sportului Transilvănean este
printre cele mai vechi de acest gen din țară, și prezintă evoluția unor sporturi
consacrate în oraș. În perioada comunistă se organizau universiade, daciade
la care participau obligatoriu și sportivii brașoveni. Astăzi, infrastructura
Brașovului permite practicarea unor sporturi diverse
precum: fotbal, rugby, tenis, ciclism, handbal, planorism, schi, patinaj, alpinism
, paintball, bowling, înot, tir, baschet, arte
marțiale, echitație, volei sau gimnastică de întreținere. Nici sporturile la masă
nu au fost uitate: ruletă, cărți (mai ales în cazinouri), biliard sau tenis de masă.
În fiecare an, în preajma zilei de 15 Noiembrie, la Brașov se organizează
un cross în memoria victimelor autorităților comuniste din 1987. Tot anual, la
Baza Sportivă „Olimpia”, se desfășoară competiția de tenis „Brașov Challenge
Cup”. Merită amintite o serie de instituții și locații de practicare a sportului:

 FC Brașov
 Forex Brașov
 Rulmentul Brașov
 Federația Română de Karate Modern (F.R.K.M.)
 Baza sportivă „Olimpia”, cu Muzeul Sportului Transilvănean.
 Bazinul Olimpic Brașov
 Tineretului

În luna februarie a anului 2013, Brașov a fost orașul gazdă al Festivalului

Olimpic de iarnă al Tineretului European; la olimpiadă au participat peste 900
de sportivi din 45 de țări. [38]

Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ a b c Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: recensamantromania.
ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8. xls „Tab8. Populația stabilă după
etnie – județe, municipii, orașe, comune” Verificați valoarea  |
 url= (ajutor). Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013.
Accesat în 5 august 2013.
2. ^ http://www.geopostcodes.com/Brasov Lipsește sau este vid: |
title=(ajutor)
3. ^ cf. Mommsen, Coldbarren aus Sirmium, în Zeitschrift fur Numismatik, XVI,
1888, p. 351 citat în “Contribuții epigrafice la istoria creștinismului daco-
roman” de Vasile Pârvan București, Atelierele grafice SOCEC & Co.,
Societate anonimă, 1911
4. ^ Junii Brașoveni și troițele lor din Șcheii Brașovului de Vasile Oltean
5. ^ Miklosics Ferenc, Die Bildung der Ortsnamen aus Personennamen im
Slavischen, Brassó 1897
6. ^ Dragoș Moldovanu, Toponimie de origine romană în Transilvania și în sud-
vestul Moldovei, în Anuarul de lingvistică și istorie literară, XLIX-L, București
2009-2010, p.59
7. ^ DECRET pentru schimbarea numelui orașului Brasov în acela de ORAȘUL
STALIN: "Art. unic. — Cu începere dela data publicării prezentului Decret,
orașul Brașov va purta numele de orașul Stalin, în cinstea marelui geniu al
omenirii muncitoare, conducătorul poporului sovietic, eliberatorul și prietenul
iubit al poporului nostru, Iosif Vissarionovici Stalin. Dat în București, la 22
august 1950". (semnat:) C. I. Parhon, Marin Florea Ionescu
8. ^ Istoria Românilor: Din cele mai vechi timpuri pînă la întemeierea statelor
românești, Constantin C. Giurescu Dinu C. Giurescu, Editura Științifică și
Enciclopedică, 1974
9. ^ Românii în veacurile IX-XIV pe baza toponimiei și onomasticei, Nicolae
Drâganu, 1933
10. ^ a b c “Vasile Oltean, cartea Istoricul tradițiilor din Șcheii Brașovului"
11. ^ Die Bildung der Ortsnamen aus Personennamen im Slavischen de Franz
Miklosich (Ritter von)
12. ^ “Dar de la Bratoslav mai avem o formă hipocoristică, Brașa, care e la baza
numelui Brasov, precum a presupus N. Drăganu” vezi Sextil Pușcariu
Brașovul de altădată. Cluj: Ed. Dacia 1977 . OCLC 3446164.
13. ^ Al. Cioranescu în Dicționarul etimologic român, Universidad de la Laguna,
Tenerife, 1958-1966 spune:"

“Brașóv s.m. Numele unui oraș din Trans. Probabil de la numele sl.
“ Braša (Drăganu, Dacor., VII, 236), cf. însă bîrsă. – Der. brașovean,
s.m. (locuitor al Brașovului; vînzător de mărunțișuri; trăsură cu
acoperiș boltit); brașoveancă, s.f. (prăvălie de mărunțișuri); brașoavă,
s.f. (minciună, gogoașă), al cărui semantism se explică desigur prin
tendința de a exagera proprie vânzătorilor, cf. fr. boniment (Șeineanu,
Semasiol, 173) brașovenește, adv. (în mod exagerat)" Acest citat este

”
preluat din Dictionarul Explicativ al Limbii Romane
Online (Copyright (C) 2004-2010). Copierea definițiilor este permisă
sub licența GPL, cu condiția păstrării acestei note)

14. ”
15. ^ “Dar de la Bratoslav mai avem o formă hipocoristică, Brașa, care e la baza
numelui Brașov, precum a presupus N. Drăganu” vezi Sextil Pușcariu
Brașovul de altădată. Cluj-Napoca: Ed. Dacia 1977 . OCLC 3446164.
16. ^ a b “Vasile Oltean, Istoricul tradițiilor din Șcheii Brașovului" carte inclusa la
bibliografie
17. ^ Hasdeu, Russu și alții consideră cuvântul Brad (*bradzŭ) un cuvânt de
origine dacică (cf. albanez bradh / bredh). en:List of Romanian words of
possible Dacian origin
18. ^ Acta Philologica, Volume 4 , Sever Pop, 1966
19. ^ Latomus, Volume 36, Issues 1-2, Marc Antoine Kugener, Léon Herrmann,
1977, ISSN: 0023-8856
 20. ^ Sorin Paliga în lucrarea "Etymological Lexicon of the Thracian Elements in
Romanian" include numele Trace NP Brazaca, Brais f., Braiades m., Brasais,
Brasus etc.
21. ^ Dicționarul etimologic român, Alexandru Ciorănescu, Universidad de la
Laguna, Tenerife, 1958-1966 / Dicționarul etimologic al limbii române,
București : Editura Saeculum I.O., 2002, Alexandre Ciorănescu Tudora
Sandru Mehedinți Magdalena Popescu-Marin, ISBN 973-9399-86-
X9789739399869
22. ^ Coord. Ioan Aurel Pop,Thomas Nagler, Nagler (2016). Istoria Transilvaniei.
Editura Episcopiei Devei și Hunedoarei. p. 215-216.
23. ^ Populația după etnie
24. ^ Universitatea Transilvania din Brașov:   Facultăți
25. ^ Istoria; „Fabrica de locomotive si vagoane” www.roman.ro
26. ^ http://www.brasov.insse.ro/phpfiles/7.Salariati_Iulie2015.pdf
27. ^ http://www.brasov.insse.ro/phpfiles/2.Pensii_TrimII_2015.pdf
28. ^ http://www.brasov.insse.ro/phpfiles/07_Turism%202015.pdf
29. ^ ::: Regia Autonoma De Transport Brașov | Trasee :::
30. ^ bilete tichete abonamente RAT BRASOV muzee expozitii
31. ^ „Brașov: Președintele CJ asigură că aeroportul internațional de la Ghimbav
va fi gata până la sfârșitul anului 2020”, Agerpres.ro, 29 ianuarie 2018,
accesat în 8 iunie 2018
32. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate”  (XLSX). Biroul Electoral
Central pentru alegerile locale din 2016.
33. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 1996
34. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2000
35. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2004
36. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2008
37. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2012
38. ^ Date al sitului oficial al Brașovului, din 12 februarie 2010
39. ^ România a primit acceptul pentru a găzdui ediția de Iarnă a FOTE
2013Accesat pe data de 22 februarie 2013

Bibliografie[modificare | modificare sursă]
 ¹ ^ Valentin Bodea, Note asupra economiei brașovene din sec. XX
 Silviu Pop, Ștefan Princz, Brașov, ghid turistic , Ed. Pentru Turism,
București 1974.
 Sextil Pușcariu, Brașovul de altădată, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1977.
 Dorina Negulici, Brașovul - Oraș cetate, Brașov, 2000.
 Vasile Oltean, Istoricul tradițiilor din Șcheii Brașovului
 Vasile Oltean, Junii brașoveni
 Maria Dogaru, Din Heraldica României. Album, Ed. Jif, București 1994.
 Dicționar Enciclopedic - vol. I, Ed. Enciclopedică, București, 1993
 Gernot Nussbächer, Caietele Corona, Ed. Aldus, Brașov
 Pagini Aurii, ediția 2005-2006
 ADAC - Straßenatlas Ost-Europa, ADAC e.V., München, 1993
 Octav Șuluțiu, "Brașov" - Fundația pentru literatură și artă "Regele Carol
II"
 Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (2011).  Castele si cetati din
Transilvania: judetul Brasov. Bucuresti.  ISBN 978-973-0-11186-6.
 Brașov: monografie, Constantin Catrina, Ion Lupu, Ștefan A. Banaru,
Sport-Turism, 1981

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Brașov

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Brașov

La Wikivoyage găsiți

un ghid turistic

despre Brașov

Portal Țara Bârsei

Portal România

 Primăria Municipiului Brașov

 E-turist in Brașovul istoric
 theFest.ro - Ghid de localuri si evenimente din Brașov;
Istorie

 Originea numelui Brașovului, disputată de mai mulți istorici, 11 ianuarie

2013, Simona Suciu, Adevărul
 FOTO Cum a ajuns Brașovul să poarte zece ani numele de Orașul Stalin,
28 mai 2013, Simona Suciu, Adevărul
 FOTO Șcheiul, cel mai vechi cartier din Brașov. Poiana a ajuns de la un
mic cartier la stațiune de lux. Răcădăul, un boom imobiliar, 23 mai 2013,
Simona Suciu, Adevărul
 FOTO Cine au fost personalitățile care au dat nume străzilor Brașovului,
17 martie 2013, Simona Suciu, Adevărul - [2]
 FOTO Brașovul de acum 100 de ani. Multe restaurante, zone de
promenadă și târguri în centrul orașului, 24 mai 2013, Simona
Suciu, Adevărul - Foto
Portaluri

 Municipiul Brașov, infoghidromania.com
 Brasov.net
Turism

 Obiective turistice din Brașov - împărțite pe categorii

 Galerie foto obiective turistice din Brașov;
 Paradisul Acvatic Brașov
Spitale și clinici

 Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Brasov

 Centrul Regional de Cardiologie de Urgenta Brasov
Hărți

 Harta Brașovului inclusiv planificator de rute la  www.openmap.ro;