Romii

Pantelei Marius
 Gelem, Gelem este imnul internațional al romilor.

Gelem, gelem, lungone dromentza

Maladilem bahtale romentza
A, romale, kotar tumen aven,
Umblăm, umblăm pe drumurile lungi,
E tzahrentza, bokhale ciaventza?
Am întâlnit și romi fericiți.
A Romale, A Chavale!
A, romilor, de unde veniți
Sasa vi man bari familia,
Cu corturile și cu copiii înfometați?
Mudardias la i kali legia.
Of romilor, of flăcăilor!
Saren cindias vi romen vi romnien,
Mashkar lende vi tzikne ciavoren.
Am avut și eu o familie mare,
A Romale, A Chavale!
Mi-a ucis-o Legiunile Negre,
Pe toți i-a ucis, pe bărbați și pe femei,
Putar, Devla, te kale udara
Între ei și pe copilași.
Te shai dikhau miri familia.
Of romilor, of flăcăilor!
Palem ka jau lungone dromentza,
Deschide-ți, Doamne, porțile cele negre
Ta ka phirau bahtale romentza.
Să-mi pot vedea familia
A Romale, A Chavale!
Iarăși să merg pe drumurile lungi,
Să întâlnesc romi fericiți.
Opre roma, isi vaht akana,
Of romilor, of flăcăilor!
Aide mantza sa lumiake roma!
Sus, romilor, este timpul vostru,
O kalo mui ta e kale iakha
Haideți cu mine, romi din întreaga lume!
Kamaua len sar e kale drakha.
Gura cea neagră și ochii cei negri,
A Romale, A Chavale
Îi voi iubi precum strugurii cei negri.
Of romilor, of flăcăilor!
 Cine sunt Romii ?
Romii (cunoscuți și ca țigani)
reprezintă un grup etnic originar
din India medievală . Romii sunt
răspândiți în foarte multe zone
geografice, dar mai ales în Europa,
cele mai importante grupuri trăind
în Europa Centrală și de Est, în
Turcia, în Peninsula Iberică și în
sudul Franței. Importante
comunități de romi trăiesc de
asemenea și în America, în special
în Brazilia, unde romii au fost
deportați de către guvernul
portughez în timpul erei coloniale .
 Romi au niste obiceiuri foarte interesante
printre aceste obiceiuri se numără unele care
ar părea cel puţin ciudate, privite din afară .

• Nimeni nu are voie să se atingă de vasul în care se spăla pe faţă

capul familiei. În familiile de ursari, de exemplu, cea mai importantă
persoană este tatăl, considerat ca aducătorul de noroc pentru toată
familia. Vasul în care se spală acesta pe faţă şi pe cap nu poate fi
folosit de niciun membru al familiei; 

•  Lăutarii nu-şi împrumutau instrumentele, pentru că se

credea că-şi pierd norocul dacă o fac; 

•  Fetele erau învăţate de către mamele lor să spele haine, să

gătească şi să aibă grijă de casă încă de la 6-7 ani, asta
pentru că pe la 13-14 ani acestea deja se măritau; 
• Tinerele însărcinate trebuia să-şi acopere burta cu braţele
le vederea socrului;  

• Femeia măritată trebuie să poarte batic pe cap, acesta

fiind un semn de respect pe care femeia îl aduce
bărbatului său .

• Înainte de nuntă, fetelor le este testată virginitatea. Acest

lucru se întâmplă cu o săptămână sau două înainte de
nuntă, în casa naşului;

• Romii sărbătoresc Rusaliile preţ de 9 zile, timp în care nu

se spală pe faţă şi poartă aceleaşi haine
Portul popular al romilor :
Mâncărurile tradiționale ale
romilor
Pentru a obţine o porţie pentru 6 persoane, puneţi la
Şah Hai Mas fiert 3 litri de apă, iar atunci când clocoteşte
adăugaţi un ciolan de porc mai mare şi două aripi de
curcan sau de găină. Separat, căliţi timp de câteva
minute o ceapă şi un morcov. În oala în care fierbe
carnea adăugaţi apoi câteva linguri de ghiveci de
legume, iar după ce a fiert carnea puneţi morcovul şi
ceapa călită, plus 300 de grame de varză murată şi
200 de grame de varză dulce tăiată fideluţă. La 10
minute după ce aţi pus varza adăugaţi 150 de grame
de orez.  Amestecul se lasă pe foc până când toate
sunt bine fierte, iar lichidul din oală a scăzut bine. 
Când fiertura e gata, se condimentează cu sare, boia,
piper verde,  2-3 foi de dafin şi câteva crenguţe de
cimbru, după gust.
 Bândăreţ

Un alt preparat tradiţional al romilor este

bândăreţul, pregătit în preajma sărbătorilor de
iarnă şi care, dacă este făcut cum trebuie, se
poate păstra până la un an de zile.
O bucată mare de muşchi de porc se pune într-
un baiţ cu apă cât să acopere carnea, usturoi
curăţat şi sare grunjoasă, foaie de dafin, piper
măcinat şi cimbru şi se lasă de pe o zi pe alta.
Apoi, se rulează, se prinde de jur împrejur cu
sfoară în aşa fel încât să stea drept şi se pune la
afumat. De regulă, este nevoie de 7-8 fumuri
calde şi reci pentru ca muşchiul să se poată
păstra apoi până la un an de zile. Se serveşte cu
salată de murături.
 Săviac
O reţetă păstrată din generaţie în generaţie în familiile de
romi este săviacul, o plăcintă delicioasă cu brânză
telemea. Într-un vas mai larg se pune făină peste care se
pune un litru de apă călduţă în care s-a adăugat sare
grunjoasă după gust. Se frământă până când se obţine un
aluat consistent, apoi se acoperă cu un prosop şi se lasă
aproximativ 10 minute.
Separat, se amestecă 7 ouă întregi cu brânză telemea
veche, mai grasă, nu foarte sărată, dată pe răzătoare. Se
adaugă 100 de grame de zahăr. Apoi, se întind foi de
aluat şi se aşează în tavă o foaie de aluat, un strat de
umplutură, până când se termină ambele compoziţii.
Peste brânză se toarnă, de fiecare dată, câteva picături de
ulei. Foaia de deasupra se unge cu gălbenuş de ou, cu o
pensulă, şi se înţeapă cu furculiţa. Se lasă la cuptor, la
foc mediu, 25-30 de minute.
Sfârșit