Aspecte din viata romilor-tradiţii şi obiceiuri

Prof.înv.primar Prisacaru Ana-Maria

Şcoala Gimnazială,,Aristotel Crîşmaru,,Drăguşeni,Botoşani

Romii sunt cunoscuţi sub diverse denumiri care îşi au originea în perioada petrecut ă pe
teritoriul Imperiului Bizantin. Există credinţa că, la sosirea lor în Europa, romii au fost
confundaţi cu membrii unei secte creştine originare din Asia Mică fiind renumiţi ca magicieni şi
ghicitori.Acestor grupuri de oameni le-a fost atribuit numele de atsiganos (“neatins”, “de
neatins” sau “care nu se ating de alţii”) rămânând şi astăzi la baza denumirii utilizate în mai
multe limbi pentru a-i desemna pe aceştia.
Se întâlnesc şi alte apelative cum ar fi: ,,ţigani,, în română, bulgară şi maghiară, ,,tsiganes,,
în franceză, ,,zingari,, în italiană, ,,zigeuner,, în germană, ,,gipsies,, în engleză, ,,gitanos,, în
spaniola.
Consideraţi nomazi, romii au reuşit să îşi dezvolte o serie de tradiţii, care au fost transmise
din generaţie în generaţie. Deşi un procent semnificativ dintre aceştia au renunţat la o parte dintre
obiceiuri, adaptându-şi modul de viaţă cu al majorităţii, unele tradiţii au reuşit să treacă cu bine
testul timpului.
Astfel, în unele comunităţi, păstrându-se tradiţia medievală, atunci când se ivesc conflicte,
acestea se rezolvă intern, în cadrul unui ,, rromano divano,,. De asemeni, când situaţia o impune
se convocă,, kris rromani,, (judecata ţigănească). Aceasta din urmă este un tribunal în toată
regula care are în componeţa sa reprezentanţi din diferite categorii şi este guvernat de bărbaţi.
Este de fapt un ,,sfat al bătrânilor,, care conţine unul sau mai mulţi judecători, barbaţi evident.
Atunci când este judecat un ,,caz,, se apelează la ,,rromanipen,,. Aceasta constituie ,,legea
rromani,, care este un sistem de norme şi concepte comunitare, ce se organizează în jurul
modelului de identitate al culturii tradiţionale: familia. Comunitatea însăşi este de fapt o familie
extinsă care are la bază trei tipuri de rudenie:
 sangvină - amaro rat (sângele nostru),
 alianţă - amare xanamika (cuscrii noştri)
 prin afinitate - amare kirve (naşii noştri).
Familia este de regulă numeroasă, astfel încât cei doi soţi nu concep să nu aibă mai mulţi
copii, preferaţi fiind băietii. După căsătorie, fetele pleacă la casa socrilor, iar băieţii locuiesc un
timp cu restul familiei până când reuşesc să-şi construiască propria locuinţă. Prin căsătorie, nora
devine un membru cu drepturi şi îndatoriri egale cu ale celorlalţi copii din familie. Soacra este
cea care stabileşte ce activităţi va desfăşura noul membru al familiei, aceasta din urmă preluând
cea mai mare parte din activităţile casnice.
Veniturile câstigate prin muncă de către fiu, ca şi de către ceilalţi membri ai familiei sunt
administrate de capul familiei - tata. Toţi se sacrifică pentru a-l sprijini pe tânărul care s-a
căsătorit pentru a-şi construi casa în vecinătatea familiei. După ce băiatul se mută în noua casă,
devine la rândul său cap de familie, cu drepturi depline. Soţia tânără se ocupă mai mult de
gospodărie dar o ajută în continuare şi pe soacră. Exista o ierarhie între nurori: cea mai mare este
considerată persoana cu cea mai mare autoritate după soacră. Totusi, cel mai important în familie
rămâne tatăl, fiind considerat ca şi ,,aducatorul de noroc pentru toata familia".
Păstrarea identităţii şi tradiţiilor minorităţii rome este strâns legată de păstrarea portului
tradiţional. Astăzi, pentru bărbaţi, de obicei, nu există o îmbrăcăminte tradiţională. Unii dintre
aceştia poartă pălării sau mustăţi mari. La ocazii deosebite, barbaţii romi poartă un costum bun,
deseori viu colorat.
Femeia romă poartă fustă lungă, din mai multe straturi şi bogat colorată, cercei mari, părul
lung, împletit şi uneori decorat cu o floare. Tradiţia romă spune că picioarele unei femei nu
trebuie să se vadă; de altfel, întreaga parte inferioară a corpului acesteia este considerată impură.
Încălcarea acestui principiu se consideră gravă, deci fustele lungi trebuie purtate întotdeauna.
Romii iubesc şi poartă deseori roşu, deoarece această culoare este considerată norocoasă şi
aceasta probabil datorită credinţei străvechi că sângele este sursa vieţii şi vitalităţii.
Exceptând culorile, o femeie nu are o garderobă prea variată. Tradiţia spune că o femeie
măritată trebuie să poarte un batic pe cap pentru a arăta acest lucru. Femeile preferă de obicei
bijuterii de mare valoare. Bijuteriile nu numai că sunt frumoase, dar au şi o valoare practică:
romii nomazi nu au (sau nu aveau în trecut) conturi la bancă sau locuri sigure în care să-şi ţină
averea, asa ca cel mai sigur era sa o poarte cu ei tot timpul. Femeile rome sunt binecunoscute
pentru tradiţia lor de a purta bani de aur, sau galbeni, în păr sau cusuţi în haine. De asemenea,
multi romi sunt superstiţioşi şi poartă amulete norocoase.
Sărbătorile calendarului tradiţional al romilor corespund, în mare parte, sărbătorilor din
calendarul românesc.Cu toate acestea există o serie de ,,elemente specifice, fie structuri
cutumiare diferite, fie mutaţii de semnificaţie, fie preluarea şi susţinerea unor ritualuri originar
nerome, dar pierdute în spaţiul culturii tradiţionale româneşti (capra ţigănească), fie dezvoltarea
unor ritualuri complementare celor nerome sau care răspund unor nevoi reparatorii ale acestora
(Vasilca, Paparuda). Cu toate acestea, există şi structuri ritualice calendaristice proprii numai
romilor, care nu au corespondent în cultura de convieţuire (Joia Verde, Hardelezi),,
Cultura romă este una vastă şi a atras de-a lungul timpului interesul celorlalte popoare.
Aceasta se poate mândri cu personalităţi deosebite care au contribuit la îmbogăţirea
patrimoniului cultural naţional şi universal.
Cu toate acestea, există încă multe stereotipuri şi prejudecăţi despre romi care sunt departe
de ideile raţionale. Romii constituie astăzi una dintre cele mai vulnerabile comunități din Europa,
fiind o țintă frecventă a discriminării și prejudecății populațiilor. Aşadar, este o nevoie stringentă
de strategii la nivel naţional şi internaţional menite să integreze cu succes această comunitate
etnică.

Bibliografie:

https://adevarul.ro/locale/bistrita/cele-mai-neobisnuite-traditii-romilor
http://www.asociatiaproroma.ro/site/index.php
http://www.partidaromilor.ro/sarbatori-calendaristice-ale-romilor
www.didactic.ro