J. M.

De la Croix

MIC
MANUAL
DE BIOETiCA
Editat de Asociata Caritas Bucuresti

Mimep Dacele (nvtati)
200l by Mimcp Dacele
Via Papa Ioan al 23-lea, 2
20060 Pessano con Bornago (Mi-Italia)
Traducere din italiana: Pr. Alexandru Cobzaru
Prezentare 3
rintre numeroasele opinii confuze si chiar
eronate care circula cu privirc la tema deli-
cala a bioeticii, acest mie manual are rneritul de a
spune intr-un mod simplu si complet, stiintific si
rational , ceea ce roti ar dori sa inteleaga eu propria
101 inteligenr .
Cine il citeste, ajunge sa-Si formeze o opinie
personal despre cee a ce, in domeniul interventiilor
medicale asupra vietii omului, este sau nu este licit,
opinie care (Si experienta confirma aceasta) va fi
schimbat destul de greu cnd va auzi sau va citi
pareri contrare.
De aceea, il recornand rn tuturor, dar in spe-
cial tinerilor care iau pentru prima oar contact eu
probleme at t dc importante.
 Partea l 5
4 Cup~r,:!i!!:ns
~ _

25 Prezentare 3 BIOETICA iN APRAREA OMULUI

25 Bioetica in ap rarea omului 5
25 Cine este omul? 7
25 Dou Intrcb ri despre suflet 13 Termenul "bioetica" este re-
25 De cc este omul "Persoana"? 16 cent, chiar dac lsi are rd cinile in
25 Cele dou principii aie bioeticii 18 dou cuvinte grecesti vechi : "bios" ,
25 Pe scurt despre biologia umana 22 care inseamn "viala" Si "ethos"
25 Inceputul unui nou om 30 care inseamna .rnoral ".
25 Probleme de bioetica 41 Prin urmare, bioetica poate fi
25 Terapia medical Si terapia genetica .41 definita astfel:
25 Testul genetic prenatal .45
25 Sterilizarea 47 BIOETICA ESTE STIINTA
25 Folosirea anticonceplionalelor 49 MORAL CARE REGLEMEN-
25 Diagnosticul preconceplional 51 TEAZ INTERVENTlILE MEDI-
. vitro
25 Fecundarea "lfi . " sau "aSIS
. t a"
t'" . 55 CALE iN VIATA OMULUl.
25 Reproducerea "asexuala" sau "clonarea" 59
25 Terapia genetica pomind de la celule stem 66 Cu alte cuvinte, bioetica trebuie
25 Avortul provocat voluntar 72 sa ne spun cnd interventiile me-
25 Transplantul de organe 84 dicale asupra vietii omului sunt un
25 Eutanasia si incapalinarea terapeutica 88 bine sau un rau, cnd sunt licite sau
25 Incheiere 92 ilicite.
6 In aceast cutare ne vom lasa
condu si numai de ratiunea umana:
in acest mod, fiecare persoan ra-
tional va putea intele ge eu usurin-
la ceea ce vom prezenta.
Partea a II-a 7
CINE ESTE OMUL
ntruc t bioetica are misiunea
de a stabili ceea ce este bine si ceea
ce este ru pentru om, inainte de
toate este necesar sa stim cine este
omul.
FlECARE OM ESTE UNITA-
TE SUBSTANTIAL A UNUI
CORP SI A UNUI SUFLET SPIRI-
TUAL.
a) C0l1Jll1
Observ nd omul , inainte de
toate ne lovim de corpul sau alc tuit
din materie, sau facut din aceleasi
elemente de baz aie intregii mate- ICO RPUL I
rii: atomi si molecule.
8 Tocmai pentru ca este alc tuit
din materie, corpul omului poate fi
cantarit si msurat; se poate muta
dintr-un loc intr-altul dac nu este
irnpiedicat de vreun obstacol rnate-
riai; se poate chiar impani pn la
descompunerea lui ca organism uni-
tar s astfel sa moar,
in afara de aceasta, experienta
ne spune ca toate activit tile cor-
pului se produc in timp: pentru a se
dezvolta, a lucra, a se muta dintr-un
loc in altul, corpul omului are ne-
voie de timp.
in concluzie: corpul uman este
supus tuturor legilor materiei s nu
are in sine capacitatea de a trece pes-
te eleo
b) Sufletul
Dac ins observm unele com-
ISUFlETULI portamente aie omului, ne d m sea-
ma ca el execut unele acte de na- 9
tura superioar si chiar opuse celor
de natura material , care nu pot
deriva din cele materiale, ci trebuie
sa derive dintr-o realitate superioar,
cu caracteristic opuse celor aie ma-
teriei,
Sa ne amintim unele din ele:
- in timp ce pentru a ma muta
cu corpul dintr-o camera a casei
Intr-alta trebuie sa deschid usile si
am nevoie de un timp oarecare, cu
gndul meu pot, intr-o clip, sa ma
transfer intr-un loc indeprtat de
sute de krn, aceasta fara a deschide
usi sau sa folosesc mijloace de trans-
porto De fapt, gndul meu, contrar
corpului, nu are greutate, nu este le-
gat de timp si nu este conditionat
de obstacole materiale.
lO - in plus, gndul meu are capa-
citatea dc a formula idei abstracte,
ca de exemplu sa inteleag sensul a
ceea cc este scris intr-o carte, sa
cornpun o poezie sau o muzica, sa
rezolve o problema dc matematica
si, astfel , sa progreseze in cultura si
in tehnic , activit ti care nu sunt
cunoscute nici chiar de animalele
ce le mai evoluate, ca dc exemplu
c inele, de la care este zadamic sa
astepti rezolvarea chiar si a celei
mai simple probleme de matema-
tica ,,2+2", sau invtarea unui
limbaj diferit de cci instinctiv de a
latra.
- Mai mult: experimentez in
mine capacitatea de a face alegeri
libere, cum ar fi: sa vreau sau sa nu
vrea u un lucru, sa doresc una in loc
de alta. De exemplu, sunt liber sa
conti nui lectura acestei cani sau sa
o arnn pe mai trzi u, sau chiar sa 11
renunt la ea pentru totdeauna.
"Gandirea" si .Jibertatea de a
alege", fiind actiuni de natura su pc-
rioar si chiar opu se cap acit tii cor-
pului , trebuie sa derive dintr-o reali-
tate diferita de corp, o realitate pc
care am numi -o .xpirit" sau, si mai
propriu " suflet spiritual" ,
C) il' om corpul I une'
, m'e sub. tantial
Deci omul este o .amitate din
corp si suflet" , in sa de spre ce fel de
unitate este vorba?
Sa ne explicrn aceasta printr-un
exemplu : intr-o rnasin a, motorul,
pentru a function a, are nevoie dc
benzina. i ntre motor si benzina
exist , prin urm are, o unitate pur
.functionala", este adev rat ins ca ,
fara benzina, motorul nu inceteaz I O MUL I
sa mai fie motor.
12 La orn, in schimb, corpul are
nevoie de sufiet pentru a cxista ca
fiint umana.
in om , corpul si sufletul sunt u-
nite "substanlial", formeaz o uni-
ca substant:. , [ara sullet rational nu
ar ti fiint umana, ci un organism
material foarte aseman tor prin ca-
racteristicile genetice cu cci al cim-
panzeului, o fiinta biologica.
in concluzie: omul este unitate
substan tial din materie si spirit, sau
din corp si sufiet, ace sta din urm
capabil sii g ndeasca si sii doreasca
(ratiune si vointa libera).
Par/ea a III-a 13
DOVA. iNTREBA.RI DESPRE SVFLET
Ajunsi la ace st punct , este
necesar sa r spundern la dou
intrebri importante:
1) De unde vine sufletul omu-
lui?
Filozotii materialisti propun i-
poteza cii el deriva din materie, cii
ar ti un super-produs al ADN-ului
din corp (eu privire la ADN se va
citi put n mai jos la partea a sasea.
insa aceasta ipotez este absur-
da. De fapt, din materie, desi organi-
zata, si mai precis din ADN, desi
programat, niciodat nu vor putea
deriva activit ti spirituale, ca aceea
de a formula idei abstractc si de a
face alegeri libere.
14 Sufletul trebuie sa aib o alta 2. Cnd a creat Dumnezeu su- 15
origine, diferit de corpul ornului . fletul omenes c?
Si, intruc t intre realit tile ma- R spunsul, care nu poate fi do-
cumentat stiintific, dar nici tgduit,
teriale nu exist o alta realitate supe-
este ca sufletul omului este creat de
rioar corpului urnan, nu ne r m ne
Dumnezeu in insusi momentul con-
dec t sa cut rn originea sufletului
ceperii.
omului in afara realittilor create, Aceast afirmatie este confor-
adic in Creatorul omului . ma eu ceea cc vom spune mai trziu
Dar, acecasi ratiune umana, (partea a 7-a, pg. 30) eu privire la
aplic nd-o pri m ul ui principiu .xes- inceputul persoanei umane.
pre ratiunea suficienta", ne conduce
la recunoasterca ca sutletul omului
este creat direct de Acela care a
proiectat si a realizat omul ca unitate
substantial din trup Si suflet, adic
de c tre Dumnezeu.

***
Exist lns o a doua intrebare
la care trebuie sa d m un raspu ns:
16 Partea a IV-a
----
DE CE ESTE OMUL "PERSOAN"
Tot ceea ce s-a spus pn aici
este valabil pentru om in generaI si
se poate extinde la toat umanitatea.
Dar, in realitate, exist numai
oameni in concret: exist acest bar-
bat, exist aceast ferneie, exist eu,
existi tu ...
Prin urmare, daca vrem sa eu-
noastem cine este intr-adevr omul ,
este necesar ca fiecare dintre noi sa
intre in intimitatea proprie, unde va
descoperi cele dou calit ti mai pro-
funde aIe .Jiintei sale umane".
I) prima este constiinta pro-
priei indivldualltt personale:
daca ma g ndesc la mine insumi, la
cine sunt, imi apare evident ca sunt
un "eu" distinct de toti ceilalti, am
constiinla ca "eu sunt eu si nu un 17
altul". Este ceea ce filozofii numesc
.consriinta de sine" sau .autocon-
stiinta".
2) A doua este constiinla de a
fi responsabil personal de toate ale-
gerile libere pc care le-am fcut sau
le voi face. Este ceea ce filozofii nu-
mese .responsabilitate moral ",
At t "autoconstiinla", c t si
.responsabilitatca moral" ne des-
copera ca fiecare om in parte este
un subiect autonom, eu drepturi
inviolabile (este un "eu" constient)
si eu datorii morale (este un "eu"
liber): aceasta este exact ca si cum
ai spune ca fiecare om este o "pcr-
soana".
In sfrsit, este eIar ca demnitatea
de "pcrsoana" nu deriva din corpul
omului, ci din suflet, izvor unic al
propriei .autoconstiime" si al pro-
priei .rcsponsabilirati".
18 Partea a V-a
---------_-=...:."-'-'-''--''----''
CELE DOU PRINCIPn ALE BIOETICn
Aces tea fiind spuse , suntern in
m sur sa enuntam cele dou prin- 1985).
cipii aie bioeticii .
Primul principiu al bioetici i:
PRIMUL "VIATA OMULUI ESTE IJ r.
PRlNCIPlU VIOLABILA PENTRU CA ESTE
AL VIATA UNEI PERSOANE. SAU
BIOETICn A UNUI SUBIECT CU DREP-
TURI PERSONALE".
.Jnviolabil'' inseamn ca per-
soana umana are ratiunea de "scop"
si nu de "mijloc", cum ar fi, de
exemplu, in unele experimente fa-
cute asupra omului.
Guardini spune: "Un om este
inviolabil nu pe ntru ca trieste, si
are, prin urmare, drcptulla viata . Un
drept similar I-ar avea si animalul 19
pentru ca si el trieste . Omul este in-
violabiI pentru ca numai el este uni-
tate din corp si suflet rational, pen-
tru ca numai el este "persoana" (Ro-
mano Guardini , Dreptul la via t ,
AI doilea principiu al bioeticii:
A) "ESTE ETICA, SI PRIN ~~~~
AI DOILEA
URMARE LICITA, ORICE IN- PRINCIPlU
TERVENnE MEDICALA CARE AL
I~A VORIZEAZA DEZVOLTA - BIOETlCn
REA NATURA LA A VIETII U- A-B-C
NEI PERSOANE UMANE". I!========='I
(interventie .xupa natura")
B) "NU ESTE ETICA , SI
PRIN URMARE ESTE ILICITA,
ORICE INTERVENTIE CARE SE
OPUNE DEZVOLTARII NATU-
RALE A VIETII UNEI PERSOA-
NE UMANE".
(interventie "contra naturii")
20 C) ,,NU ESTE ETIC, SI PRIN actului co njuga l, ceca cc se int m- 21
URMARE ESTE ILICIT, ORICE pia, de exemplu, la fecundarea "in
COMPORTAMENT DIFERIT DE vitro" (vezi la pago 55).
MODALITATILE PE CARE LE Toate cazurile de interventie
INDICA NATURA PENTRU A medicala, pe care le vom examina
URMA O ATARE DEZVOLT A- in continuare, vor fi evaluate in baza
RE". acestor doua principii (I s II a, b, c)
(interventie .menaturala" sau pe care orice persoan rational,
.nefireasc ''). chiar dac nu crede, nu poate sa nu
le lmpartaseasca, tocmai pentru ca
Astfel, transplantul de inirn deriva din ratiunea sanatoasa a 0-
sau aplicarea de by-pass sunt imer- mului.
ventii moral Iicite pentru ca favori-
zeaza continuarea vietii si a persoa-
nel.
Avortul provocat este, ins . o
interventie ilicita pentru ca se opune
dezvoltrii naturale a vietii unei per-
soane, aceea a celui care trebuia sa
se nasca.
De asemenea ilicite vor fi si
comportamentele nenaturale , ne-
firesti, ca de exemplu separarea
scopului procreativ de cel unitiv al
22 Partea a VI-a
PE SCURT DESPRE BIOLOGIA UMAN
Bioetica presupune biologia: de
fapt, nu este posibil a judeca o inter-
ventie asupra corpului uman ca fiind
buna sau mai putin buna, fara a eu-
noaste ceea ce stiinta moderna ne
spune despre corpul umano
a) Structura cclular a corpului
uman
Toti stiu ca organismul uman
este format din proteine, substante
pe care le putem compara eu cara-
mizi!e eu care se construieste o casa;
rnuschii sunt proteine, creierul, ini-
ma, stomacul si sngele sunt pro-
teine; chiar si oasele sunt proteine
imbibate eu sruri de calciu.
Insa proteinele corpului nostru 23
sunt produse si reinnoite continuu
de un num r imens de celule vii
care, la un om adult, sunt aproxi-
rnativ 60 de mii de miliarde.
Fiecare din aceste celule este
ct vrful unui ac eu g mlie, ins
este un organism att de minunat,
inc t este capabil sa programeze, in
mod autonom, producerea celor mai
diferite proteine.
"Celulele, spune premiantul
Nobel George Wald, sunt microfa-
brici superautomatizate aIe protei-
nelor, inaintea carota computerele
i
noastre cele mai avansate nu sunt
dect jucrii primitive".
CELULA ~
Atunei sa vedem cum sunt fa-
cute aceste minunate celule si in ce
mod produc toate aceste proteine aie
corpului nostru.
@
24 Fiecare celul are un invelis
foarte subtire, numit membrana
celular, plin de un lichid apos, bo-
gal in substante nutritive, citoplas-
ma.
in interiorul citoplasmei exist
o mica sfera extrem de importan-
t : este nucleul celulei, inconjurat
de o rnultime nenumrat de orga-
" nite, dintre care vom aminti numai
mitocondriile, minuscule dar minu-
nate centrale energetice, care fac sa
functioneze celulele; ribozornii, in
care sunt fabricate proteinele; si cen-
triolii, care prezideaz procesul de
i NUCLEUL Il
multiplicare celular ,
ins adevrata minun tie a
celulei este inclusa in nucleul ei.
intr-insul, exist un nucleu mai
rnic, nucleolul - format din fila-
Cromozom mente foarte subtiri, infasurate ca o
I perit ca aceast programare este
I
multime de ghemuri de lana micro- 1F~=~=='j25
scopice: sunt cromozomii. OMUL
Orice specie vie are numrul ei ARE 46
CROMOZOMI
fix de cromozomi: musca are 6, cea-
pa 14, cartoful 48, puiul 78 . Omul
are 46.
b) Pe AD! Teste scris ntreg pro-
sramul de dezvoltare a corpului u-
"man
Mrind foarte mult un cromo-
zom, vom vedea c cl este formar
~ ADN-ul
~'======,
i
dintr-un filament dublu, strns in
spirale: este foarte cunoscutul ADN,
pc care este inscris , ca pc o banda
magnetica, programarea care di-
rijeaz producerea tuturor diverselor
proteine aIe corpului nostru.
Oamenii de stiint au desco-
26 Iacuta cu doar patru aminoacizi
diferit (Adenina, I iarnina, Citosina,
Guanina), numiti Baze, care lea -
A
g in tre ele cele doua bcnzi aIe
ADN-ului, dind intregului aspectul
tipic al unei scri in spiral .
Insa printr-o alegere inteligent
a Autorului ADN-ului, cele 4 "Ii-
tere" chimice , A T C G, se combina
intre ele in grupuri de cte trei pen-
tru a serie .cuvinte'' de numai trei
~ GENOMUL
I litcre, numite triplete.
" .
Atunci , tocma succesrunea
programata de sutc de milioane de
triplete de-a lungul intregii benzi a
ADN-ului este cea care compune
patrimoniul genctic al omului, patri-
moniu pe care oamenii dc stiint il
numesc genom umano
Patrimoniul genetic (sau geno-
mul) este subimpartit in multe sec-
tiuni: sunt asa-numitele gene, sau 27
.planurile constructive" aIe fiecrei
proteine. in genomul unei celule
umane sunt aproximativ 30.000 de
gene (constituite dintr-un num r va-
in nucleul
riabil de triplete ), fiecare dintre ele fiecrei eelule
exista un
programnd cte o proteina. gcnorn complet
Este important de stiut ca in fic-
care celul a corpului nostru (stim
ca la un om adult sunt aproximativ
60.000 miliard e) sunt toate genele
noastre, adic intregul nostru ge-
nom, care inseste utilizat de fiecare
cciula doar intr-o mica parte, acea
parte care-i foloseste la producerea
proteinei "sale" .
Astfel , de exemplu, in celulele
creierului sunt si genclc p rului si
cele aIe ochiului, dar nu sunt .ac-
28 rive": active sunt numai genele care
produc proteinele creierului.
Si asa se Intmpla cu toate pro-
teinele.
Sa notrn ca celulele in care nici
o gena nu este act va SUni numite
celule " ste m" sau "totipolenle",
_ pentru ca sunt adaptate sa fie acti-
vate genetic in mod selectionat.
***
Dar sa ne Intrebm: unde si cum
are loc "producerea" diferitelor pro-
teine ?
Aceasta are loc in interiorul fie-
crei celule: genele active (si numai
acestea) sunt transferate continuu de
carre ADN pe o alta banda, ARN-ul ,
numit .rnesager" care,la rndul sau,
transporta informana genetica la asa
numita "fabrica a proteinelor", le-
sutul reticular foarte dcns, incrcat 29
de ribozomii pe care deja li cunoas-
temo Si tocmai din ribozomi ies In
continuitate toate proteinele care vor
construi si vor reinnoi diferitele parti
aie corpului nostru, cum ar fi ere-
ierul, muschii, oasele, singele etc.
***
Consider rn ca aceste sc urte
informatii despre minuntiile celu-
lelor sunt suficiente pentru a inte-
lege ceea ce vom spune acum despre
inceputul vietii umane si despre alte
probleme asupra bioeticii, pe care
le vom expune imediat ,
30 31
Partea a V/l-a de la inceput sau , daca in schimb,
,.-------,
va ti NU, atunci ne va ti permis sa
RSPUNDEM
iNCEPUTUL UNEI VIETI UMANE folosim embrionul ca un obiect, sa-l
DA!
rnanipul m dupa bunul nostru plac
si chiar sa-l arunc m.
Stiinta ne sp une c atunci cnd Deci, la aceasta intrebare, pe
;permatozoidul patem ptrunde in baza a trei fapte pe care stiinta mo-
ovulul matem si se co ntopeste eu el, derna le-a stabilit eu o sigurant ab- Zigotul
este
.,se naste" un nou orga nism uman solut , trebuie sa r spundern DA . un organism
viu, pe care oame nii de stiinta il nu- NOU
mese embrion sau, pentru a indica Primul fapt
starea prirnara a exi stentei sale (cea
Stiinta ne spune cii fructul con-
monocelulara), zigot.
ceptiei (embrionul-zigot), este un
Acum ne intreb.m:
organism nou sau o realitate biolo-
gic diferit at t de ovulul c t si de 23
EMBRIONULZIGOT, ACEST
NOU ORGANISM VIU, ESTE
spermatozoidul care l-au generaI.
De fapt, stim ca toate celulele
23
zo mr J
Cro,:,o- Crom o-
zo m i

PRINCIPALA DEJA O FUNTA UMANA iN MI-

PROBLEMA NIATURA, SAU NU ? care formeaza corpul uman au in
A nucleullor 46 de crornozomi, cu ex-
BIOETlCn Dac rspunsulla aceasta Intre- ceptia celar dou celule serninale,
bare ar ti DA, atunci embrionul u- ovulul si spermatozoidul, care au
man va ti respectat ca un om inca doar o jumtate, deci 23 .
46
Cromozomi
32 ns celula embrionar , zigotul ,
care ia nastere din unirca lor, rec s-
tga cei 46 de cromozomi proprii
specici umane: prin urmare, nu mai
este nici spermatozoidul Si nici 0-
vulul, ci un nou organism complet
umano Nu mai este nici tat l si nici
Zigotul mama: este un fiu.
este
un organism
UMAN AI doilca fapt
Stiinta ne spune ca embrionul,
acest nou organism nascut dintr-un
ovul si un spermatozoid, este un or-
ganism uman, apartine spitei uma-
ne. Asupra acestui fapt nici un om
de stinta nu are nici cel mai mie du-
biu .
Cu privire la nasterea fiintelor
vii, ex sta un fixism uni versaI : de
fapt nimeni nu a vzut sa se nasca
un cine dintr-o pisic, si nici invers,
Fiinfa ci dintr-un c ine se naste intotdea-
umani
una un c ine si dintr-o pisic o pi- 33
sic . Tot la fel dintr-un om Si o fe-
meie nu se poate naste dcc t o nou
fiint umana. Zigotul
este
un organism
AI trerleu apt
PROGRAMAT
Stiinta ne spune ca dczvoltarea
viitoare a zigotului nu are loc din
intmplare , ci este autoprogramat,
sau este reglcmentat de carre o pro-
gramare genetica precisa, inregis-
trata pe fiecare din cele 46 de benzi
aIe ADN-ului su,
Deci, chiar succesiunea progra-
mata de sute de mii de .Jriplete'' de-
a lungul intregii benzi a ADN-ului
este cea care compune patrimoniul
genetic al zigotului.
Dup cum stirn (vezi la pago 28
Si 29), acest patrimoniu genetic este
transferat continuu de la ADN pc o
alta banda, ARN-ul, numit "mesa-
34 ger" pentru ca transport informatii-
le continute in ADN la asa numita
ADN "fabrica a proteinelor", acel tesut
~~rltl. _.. reticular foarte subtire, plin de ribo-
zomi, din care ies continuu toate
proteinele care (asemenea crrnizi-
lor care formeaz o cldire) vor con-
stru i diferitele parti aIe corpului nos-
~ tru , cum ar fi creierul , mu schii , ner-
~
IBO vii, oasele , sngele etc.
~
Cu privire la ~ele spuse, este im-
portant sa ne ammnrn ceea ce scne
premiantul Nobel prof. Dulbecco:
PROT .Primul principiu al geneticii spune
ca in formati a este in sens unic : mer-
ge mereu de la gene la proteina, si
niciodat in sens invers" (Renato
Dulbecco, Inginerii vietii, Milano
1988 , pag o38).
Ar fi suficient aceasta obser-
vatie pretioas pentru a tntelege ca
dezvoltarea viitoare si completa a
corpului uman "este deja continut " 35
in ADN-ul zigotului. r;== = = = 9
De la
Si astfel, intotdeauna condus de Zigot
propriul ADN, zigotul (I ) incepe la nastere
minunata lui aventur de a cre ste : b = = = ===:"JJ,
mai inti se imparte in dou celule,
apoi in 4 si apoi in 8, in 16, in 32 :l.
(2-4) pna la a lua, in a patra zi a
fertilizrii , aspectul unei murc, de
unde si numele de ,,mom la"(5) dat 3
embrionului in ace st stadiu de dez-
voltare.
Dupa aceasta, celulele conti-
4
nund sa se multiplice, se aseaz in
asa fel incft sa fonneze o sfera'cava 6
microscopica: "blastula"(6 ).
Chiar din acest moment are loc
7
o alta minun tie, mereu dirijat de
ADN: este diferenticrea dintre ce-
lule, Sfera se pliaz asupra ei insa~i
~ 8
lund forma unui vas, numi t "gas-
trula"(7), in timp ce unele celule se
36 pozitioneaz pe partea ei exterioara,
iar altele se aliniaz pe partea ei inte-
9 La cinci sptrn ni (11) dup
rioar (8).
Aici celule1e suport o speciali-
zare din ce in ce mai pronuntat in
celule nervoase, sangvine, muscu-
10 lare etc. care, conduse mereu de pro-
gramarea genetica scris in ADN-
ul originaI, vor construi diferitele te-
suturi si organe aIe corpului in for-
mare (9).
eu o precizie incredibil (10)
11
celulele nervoase emigreaz carre
un loc unde va aprea creierul; ce-
lulele musculare se pregtesc sa or-
ganizeze inima si alli muschi; alte
celule formeaz oasele; altele apa-
ratul digesti v si pielea; altele san-
ge1e.
Aceast faza nou , in care
ADN-ul zigotului controleaz ~i
produce organele di ferite aie cor-
pului uman, este numit de ctre oa- 37
menii de stiint embriogenez.
conceperea sa, embrionul uman ma-
soar numai un centimetru, ins este
deja structurat in diferite organe
bine diferentiate.
La sapte saptamni (12), sau la
mai putin de dou luni de la conce-
pere, forma corpului este de acum
completa. Apoi dezvoltarea nu va
fi dec t o crestere de proportii si o
lmbunttire de functiuni mereu mai
perfecte (13), o dezvoltare care nu
se va incheia cu nasterea copilului,
ci va continua pe lntreaga viata (14) .
Dar, de la concepere pna la
nastere, si apoi dupnastere, este me-
reu EL, micuI zigot, care continua
sa creasc fara intreruperi, cluzit
numai de ADN-ul sau si cernd ma-
mei doar caldura si hran,
38 Deci zigotul uman este deja o
fiint umana, subiect al drepturi lor
umane, la fel ca un adult.
ooux iNTREBARI SI
DOuA RASPUNSLJRI
in acest caz ni se pare util s
r spundem la dou lntreb ri care
pOI ap rea din ceea ce s-a spu s:
Prima intrebare priveste miei-
mea zigotului. De fapt, cineva s-ar
putea intreba: Cum este posibil a
asernna o celul nu mai mare ca
punctule tul pus deasupra unui ,,i" eu
un om adult?
Rspuns:
Un miligram de aur este tot aur
ca o sut de tone de aur: cantitatea
unui lucru nu are nici o relevant
asupra calittii,
As tfel ca ADN-ul uman inchis 39
intr-o sngura celul , zigotul, este,
calitativ, acelasi ADN pe care il g-
sim in cele 60 de mii de miliarde de
celule aIe omului adult.
Cu o particularitate in plu s:
aceea c tocmai zigotul este cel care
d originea omului adult si nu in-
vers!
A doua intrebare: de ce unii
biologi folo sesc "nume" diferite la
diferite faze de dezvoltare aie zi-
gotului (ca de exemplu precmbrion,
embrion, fetus) ?
R spuns: ,~ Zigot
Aceste nume au o functie pur
\ Pre-embri on
didactic ; ele sunt folosite (si uneori
Embri on
impropriu) pentru a usura descrierea
diferitelor faze de dezvoltare aie FSt
zigot ului; ius nu vor sa insemne
intreruperi sau salturi care ob icctiv
nu exista, din mo me nt ce , dup cum
40 ne invat sriinta, embrionul este
produsul dezvolt rii oului fecundat,
din care deriva, dup un ansamblu
de transformri ircvcrsibile, indivi-
dui adult.
In orice caz, chiar si acei oa-
meni de stiint, care presupun o
umanizare progresi va a zigotului
urnan, trebuie sa-I trateze inca de la
ineeput ca pe o persoan umana
deoarece fiind vorba, pcntru ei, de
un .xubiu de fapt", este obligatoriu
pentru toti sa faca alegerea cea mai
sigur ,
Partea a VIII-a 41
PROBLEME DE BIOETICA
TERAPIA MEDICAL ~I
TERAPIA GENETICA
C nd un medie viziteaz un
bolnav, primul lucrul pc care cauta
sa-I stabileasc este de ce boal su-
fera (diagnosticul); dupa aceea pre-
serieingrijirea (terapia) adecvat pen-
tru vindecare.
Pn ast zi unica terapie posi-
bila a fost terapia medico-chirurgi-
cala, rnenit sa vindece efectele bo-
Iii, ca de exemplu, distrugerea chi-
mica sau extirparea chirurgical a
tumorilor, sau sa neutralizeze cau-
zele posibile aie unei boli oarecare
prin medicamente.
Descoperirile recente, prin care
genele programeaz toate proteinele
42 corpului nostru , a u deschis medi-
cilor posibilitatea de a vindeca bolile
cauzate de o gen a defectuoasa (boli
genetice) inlocuind gena bolnava
- cu o gena sanatoasa. Es te tocmai
asa-numita terapie genetica, rneto-
dologie care face inca primii pasi
nesiguri , dar care promite sa devina
intr-un viitor apropiat mult rvnita
binefacere pentru san tatea urna-
m'I.
Din punet de vedere etie:
l) Att terapia medical c t si
cea genetica trebuie sa respecte cele
dou principi i aie bioeticii (vezi par-
tea a S-a, pago 18-21) ; deci sunt li-
cite numai acele terapii med icale si
acele interventii asupra genelor care
favorizeaza natura in dezvoltarea sa
normal, sau care contribuie la vin-
decarea sa.
2) in ceea ce priveste terapia 43
genetica, trebuie sa atra gem atentia
asupra a dou peri cole:
Primul pericol vine din faptul
ca tehnicile terapiei genetice sunt
inca la stare a lor initiala si, pn
ast zi, comporta pericole serioase
de insucces.
Al doilea pericol il constituie
ispita (din pacate, real ) de a folosi
schimbarea sau inlocuirea genelor
(este vorba deci de .Jngineria gene-
tica" si de .rnanpulare genetica")
pentru a obtine indi vizi umani .r oc",
asa numitii .mou-nscuti pe rn su-
r", usor de obtinut pentru scopuri
de cstig (organe de schimb) sau de
putere.
***
N.B. Despre terapia genetica
recent , care porneste de la celulele
44 stem, vom vorbi mal tarziu (la
pago 67), dup ce se va expune teh-
nica .fecundrii in vitro" (FIVED
Si cea a .clonari", pentru ca numai
in felul acesta o atare terapie va
putea ti inteleasa exact si evaluata
la adev rata ei valoare stiintifca si
etica.
TESTUL GENETle 45
PRE-MATRIMONIAL
Astzi stiinta genetica ofer vii-
torilor soli posibilitatea de a cunoas-
te, cu ajutorul testelor genetice ra-
pide Si economice (screening)., pre-
zenta bolilor ereditare sau a anoma-
liilor congenitale care ar putea li
transmise viitorului copil.
DiII pUllct de vedere etic:
I) Fiecare persoan singulara
poate in mod licit, numai din libera
ei initiativ , sa se supun unui test
genetic, in acelasi mod prin care se
supune une i analize medicale , pen-
tru a cunoaste dac este bolnav sau
nu.
2) Fiind vorba de doi logodnici ,
testul genetic preconccptional este
46 Iicit dac este voit liber de amindoi
logodnicii.
De fapt, rezultatele negative ar
putea sa intluen(eze mai mult sau
mai putin asupra continuarii logod-
nei: fie sa duca la hot rrca de a o
lntrerupe, sau sa consolideze iubirea
si increderea reciproca intre viitorii
soli.
3) in schimb, este ilicit a face
obligatoriu testul prin legile starului
cu scopul de a salva puritatea rasei,
cum s-a intimplat in Germania na-
zista si se int rnpl in timpurile
noastre in China comunista.
De fapt, aceasta se love~te de
primul principiu al bioeticii care ra-
tifica inviolabilitatea persoanei u-
mane ~i a drepturilor acestcia ca per-
soana.
STERlLlZAREA 47
Este privarea perrnanent a
capacit tii procreati ve obtinut vo-
luntar printr-o intervenne chirurgi-
cala.
Sterilizarea nu trebuie confun-
data eu sterilitatea, care este o stare
patologica involuntar.
Sterilizarea rnasculin in mod
obisnuit este obtinut prin t ierea
canale lor care conduc sperma; cea
feminin, prin legarea trompelor
uterine, adic a canalelor prin care
ovulul urca din ovar c tre uter.
in mod normal , aceste inter-
ventii sunt ireversibile.
Ratiun ea etica:
I) Sterilizarea contraceptiv
(fie masculin , fie feminin) este
48 grav ilicit pentru ca lczeaz dernni-
tatea si integritatea persoanci uma-
ne (primul principiu al bioeticii) si
se opune punctului A al celui de al
Il-lea principiu (intervenlic contra
naturii).
2) In schimb este licit sterili-
zarea indirecta. adic atunci c nd
este consecinta unci inrcrvenn: chi-
rurgicale cu scopul de a vindeca o
alta boala.
Inrerventia este, de fapt, indrep-
tat direct pentru a extirpa o parte
bolnava a organismului (sa presupu-
nem o tumoare a uterului), care doar
indirect provoaca Incetarea facult -
tii generative.
FOLOSIREA 49
ANTICONCEPTIONALELOR
Este vorba de substante hormo-
naie care, folosite dc carre femeie,
blocheaz ovulatia, impiedicind
astfeI conceptia, Faimoas , chiar
dac depsira, este asa-nurnita "pi-
lul " (Enovid) preparata prin anii 60
de Dr. Pincus.
Un alt mijloc, de aceast data
mecanic, pentru a irnpiedica con-
ceptia este asa-numirul "prezer-
vativ" folosit de brbat,
Rqtiunea etica:
At t folosirea "pilulei" c t si a
"prezervativului" sunt i1icite pentru
ca, despartind voluntar aspectul pro-
creativ de cel unitiv in actul conju-
gal, se opun punctului C al celui dc
al doiIea principiu al bioeticii.
50 In plus, experienta invat ca
mentalitatea contraceptiva a celui
care foloseste pii ula sau prezer-
vativul inclina puternic, in cazul
unei conceptii nedorite, sa recurg
la avort.
DIAGNOSTICUL 51
PRENATAL
in zilele noastre este posi bi I sa
se individualizeze, eu tehnici spe-
ciale de diagnosticare, eventuale a-
nomalii si malformatii aie ftului
inca din uterul materno
Avertizrn ca nu toate tehnicile
de diagnosticare sunt fr pericol
pentru cci care se va naste.
Ce le mai folosite sunt:
l) Ecografia (sau ultrasonogra-
fia). Astzi este tehnica cea mai
rspndit si pentru c este cea mai
putn periculoas pentru fl. Ea con-
sta in punerea in contact cu siinul
matem a unei sonde de cuarz care
emite unde sonore ultrascurte: ecou-
rile [de reintoarcere l acestor unde
.reseneaz" pe un monitor fatui, eu
forma lui, miscrile lui si eventua-
lele malformatii,
52 2) Amniocenteza. Cu un ac
adecvat, ecoghidat, se preleva, prin
abdomen, putin lichid amniotico
Examinarea celulelor sale poate
descoperi prezenta alterarilor ero-
mozomiale sau genetice. Dac este
bine condus , este o tehnic eu rise
redus pentru fat.
3) Amnioscopia. Permite, cu
ajutorul unei sonde din fibre optice
introdus in cavitatea amniotica "sa
se vada" chiar si mici porti uni aIe
ftului, si chiar sa se ia din ele mici
porti uni eu ajutorul biopsiei. Este o
tehnic invaziv , cu un puternic pro-
cent de avorturi (5-7 %).
4) Cordocenteza. Cu ajutorul
unui ac ghidat ecografie se preleva
snge fetal dintr-o vena a cordonului
ombilical. Este o tehnic usor inva-
zi va, util pentru diagnosticarea
unor eventuale boli, cum ar fi herno-
Iilia.
5) Prelevarea de vilozit ti co- 53
riale. Este prelevarea unei miei parti
de corion, membrana extern care
infasoar f tul, intrucit tesutul
corial poseda acelasi echipament
genetic, ca si zigotul, el furnizeaz
informatii precise asupra genomului
fetal.
Este o tehnica de o invazivitate
lnalt cu pierderea a 3-4% din feti,
Ratiunea etica:
I) Diagnosticul prenatal al fa-
tului este licit daca urmareste vin-
decarea unei boli a copilului atunci
cnd exist o suspiciune fondata a
unei boli curabile precoce (cum ar
fi hidrocefalia) si este practicat eu
tehnici neinvazive, sau cu rise sc-
wl de insucces.
2) in schimb, diagnosticul pre-
natal este ilicit c nd este ideologie
54 asociat eu avortul, sau este efectuat
pentru a cunoaste dac fatui este
bolnav sau malfonnat, si astfel sa
fie avortat.
Din pacate aceast mentalitate
ast zi este foarte r sp ndita ~ i este
sustinuta, dincolo de un egoism
respingtor, si de motivatii .Jals-
pietiste" fata de cel care trebuie sa
se nasca.
Un diagnostic care atest exis-
tenia unei malformatii nu trebuie
niciodat sa echivaleze eu o con-
damnare la moarte ; trebuie, in
schimb, sa trezeasc o iubire mai
mare pentru un fiu care are mai mul-
ta nevoie de altii, de un fiu care cere
sa vin la lumin .
FECUNDAREA 55
,jN VITRO "
SAU ,,ASISTAT" (FIVET)
Este o metod de fecundare ar-
tificial , obtinut prin unirea a unuia
sau a mai multar ovule materne eu
spennatozoizi patemi lntr-o epru-
beta de sticl , in care are loc fecun-
darea. Ovulele fecundate (embrio-
nii) sunt apoi tran sferate in uterul
matern pentru gestatie,
Este numit :
.Fecundare in vitro + Transfe-
rul embrionului" (FIVET).
Cu tehnicile actuale, pentru a
obtine implantul unui embrion, este
necesar fecundarea mai multar 0-
vule ("embrioni supranumerari") , FIVET
OMOLOG
aproape totdeauna destinate avortu-
SAU
lui sau congel rii. ETEROLOG
56 FIVET-ul este numit ..omolog"
dac garnetii sunt ai b rbatului si ai
femeii; ..eterolog" dac unul din ga-
meli provine de la un ..donator" ex-
tem , care ram ne aproape totdeau-
na anorum.
Raliuneq elic4:
I) F1VET-ul ornolog este i1icit
pentru ca violeaza al doilea prin-
cipiu (punctul C) al bioeticii.
De fapt, actul conjugal , in struc-
tura lui natural , este o actiune per-
sonata a celor doi soli, care se da-
ruiesc intr-o iubire reciproca s din
iubire fata de fiul care se va naste .
La FIVET, in schimb, conce-
perea este obtinut in afara actului
conjugal, in mod artificial si oare-
cum mecanic, asa Inct nu se mai
poate vorbi de ..procreare" ci de
..producere",
De asemenea, nu se poate uita 57
ca FIVET-ul este complet ilicit
deoarece produce in plus numerosi
embrioni destinali avortului sau
congelrii.
Acesti embrioni au umplut fri-
giderele c1inicilor noastre eu miei
fiinte umane (numai in Italia, statis-
ticile din aprilie 200 I estimau ca
erau peste 30.000), al c ror destin
se incheie aproape totdeauna cu
uitarea lor sau (in proiectul unor sta-
te) eu distrugerea lor pentru a recu-
pera din ele celulele ..stem" cu scop
terapeutic, cum vom explicita la pa-
ginile 66-71).
2) FIVET-ul eterolog (dobndit
eu unul sau eu amandoi gameli i de
la ..donatori") adauga la ratiunile de
ilicitate al omologului lezarea grava
a drepturilor celui care se va naste .
58 Copilul se naste deja orfan de
tat sau de marna si deseori in
nesig uranta parintilor sai adevarati,
Fiecare lsi poate imagina aceste
consecinte afective si legale aie vie-
Iii sale.
REPRODUCEREA 59
ASEXUAL
SAU CLONAREA
"Clonarea" este producerea
artificial a embrionului dintr-o sin-
gur celul,
Am spus .arrificial '' pentru a
o distinge de inmultirea celulelor,
care se produce .matural", prin sci-
ziunea celulei primitive a zigotului c
pna la cele 60 de mii de miliarde
de celule aIe omului adult (vezi pg.
23 si 35-37).
Am spus si "de unica celula"
pentru ca, in timp ce la fecundarea
sexual zigotul este dob ndit prin
unirea celar dou celule sexuale
masc uli n si ferninin (spermato-
zoidul si ovulul) si va avea caracte-
ristici genetice derivate jumtate de
Ovul Spenno
la tat si jumatate de la mama, la
60 clonare, dup cum vom explica mai
bine acum, zigotul deriva din nu-
cleul unei celule unice . Celulele do-
bandite vor fi , prin urmare , gene tic
celula unica identice eu cea de provenient si,
dac sunt multiplicate, vor fi toate
egale intre ele.
Dup scopul care se prestabi-
leste , clonarea poate fi "reproduc-
riva" sau .rerapeutca".
A)CLONAREA
REPRODUCTIV A
Clonarea .reproductiv " are ca
scop reproduccrea unui nou individ
viu, egal eu cel clonat.
Experientele recente au demon-
strat ca este posibiI sa stimul m dez-
voltarea unui ovul feminin fara a
recurge la fecundarea cu spermato-
zoidul masculin, inlocuind insa nu-
cleul su eu nucleul unei alte celule 61
de la un individ .xonator".
Este cunoscuta tuturor clonarea
oii Dolly, realizat in Scotia in 1966,
dupa 277 de incercari, lata in sintez
fazelc experimentului :
De la o oaie adulta, de rasa
Blackface, a fost preluat un ovul ne-
fecundat, de la care a fost luat nu-
c1eu!.
in acelasi timp a fost luat o ce-
lula oarecare de la o alla oaie adulta
de rasa Finn Dorset (donatoare).
Aceasta celul a fost tratat
astfel inc t sa fie stinse genele ei
active si sa o fac asem ntoare ce-
lulei "stem" sau "totipotente" (vezi
pg. 28). Deci a fost pusa in contact
eu ovulul lipsit de nucleullui .
Prin descrc ri electrce, ovulul
s-a contopit eu noul nucleu ~i a in-
ceput sa dezvolte embrionu!.
62 Apoi a fost implantat in uter ul
unei terte oi Blackface, unde a cres -
cut p na la nas te re a unui mieI
(Dolly), care are toate si numai ca-
racteri sticele genetice aie oii Finn
Dorset, donatoare de nucleu.
Balillae etica:
l) Clonarea reproductiv a ani-
malelor, numai pentru cerce tri
stiintifice folositoare omului, este
licit , Din cauza pericolelor care
deriv dintr-o utilizare stiintific si
comercial necontrolat , necesit
legi precise statale care sa o guver-
neze.
2) In schimb, clonarea repro-
ductiv de oameni este totdeauna
grav ilicit . Ea contravi ne ambelor
principii aie bioe ticii. De fapt, este
vorba de o vio lare foarte grava a 63
dernnit tii persoanei umane si de o
mctod reproductiv ..artificial " si
..nenaturala" , care repugn ratiunii
drepte.
In procesul de clonare sunt per-
vertite relatiile fundamentale aie
persoanei umane: filiatiunea, con-
sangvinitatea, rudenia, patemitatea.
O femeie poate fi sora geamn a
mamei sale , sa fie lipsit de tat l
biologie, sau s fie fiica bunicului.
In ipoteza limita, clonarea ar purea
sa dea viat unei societ ti numai de
fernei, capabile s se reproduca fr
a recurge la barbati.
In aceast pcrspectiva se inse-
reaz logica unei productii indus-
triale de fiinte umane, eu o instru-
mentalizare radical a femeii, red u-
64 se la o "simpla masina biologica", B)CLONAREA 6S
si se deschi de perspecti va de cerce- TERAPEUTICA
tare c tre o posibilitate de a construi
.anere artificiae", ultimul pas pen- Clonarea .Jerapeutica" are sco-
tru producerea "in laborator" de pul de a produce doar o serie de
fiinte umane. celule care, modificate corespun-
ztor, sa poat fi transplantate la un
bolnav si sa le inlocuiasc pe cele
Clonarea umana a fost respins bolnave.
ca .aberanta" de toate Statele Occi- Punctul de plecare al unei astfel
dentale, in special de Rezolutia Par- de terapii sunt asa numitele .celule
lamentului European din 12 manie stern", despre care vom vorbi mai
1997, care condamn clonarea uma- departe,
na pentru ca violeaza cele dou prin-
cipii fundamentale pe care se bazea-
za drepturile omului.
in sa aceste legi, dup aceea,
vor fi inclcate de carre oamenii de
stiint ghidati numai de arnbitia lor
personala, aproape totdeauna, susti-
nut de cel mai radical dispret fala
de Dumnezeu ~i fat de om.
66 TERAPIA GENETICA
PORNIND
DE LA CELULELE STEM
Cum spuneam putin mai inain-
te, vom vorbi acum despre cea mai
recenta tehnic de terapie genetica
(vezi pg. 43), care porneste de la ma-
nipularea "celulelor stem ".
Dar ce sunt .celulele stern"?
Dup cum aratarn la pg. 27 ,
sunt celule in care nu este activ nici
o gena si de aceea pot fi adaptate sa
fie active genetic in mod diferentiat,
Pentru aceasta sunt numite .celule
care pot totu l" (totipotente).
Prin anumite tehnici, oamenii
de stiint pot, in laborator, sa acti-
veze in ele num ai genele sistemului
nervos, sau cele aie sngelui , sau aie
ficatului etc .
Dup cc au transformat celulele
stem in ce lule "specializate", de
exemplu, in celule nervoase, acestea 67
sunt multipl icate in laborator si
apoi tran splantate in sistemul ner-
vos al unui pacient afectat, de pild ,
de boala lui Alzheimer, unde vor
inlocui celulele distruse (care sufe-
r ),
Este clar ca aceast tempie tre-
buie incuraj at, chiar dac cu pro-
dent si progresiv din cau za necu-
no scutel or care apar mereu (de
cxernplu, acee a de a vedea ca apar
tumori ).
Prob lema etica apare insa din
intrebarea:
De linde ." /1/1 prelevate .xetu-
lele stem" ?
Raspunsul, in starea actuala a
cercet rilor stiintifice, este dublu :
1) Celulele stem pot fi preluate
din sngcle si din rnduva spinrii
68 aie unui individ adult sau din cor-
donul ombilical al nou-nscutilor,
Aceste celule, fiind in faza de repro-
ducere, din punct de vedere genetic,
sunt inca nediferentiate,
2) Sau pot fi preluate din celu-
lele unui embrion cnd este inca in
stadiul de "morula" (vezi pg. 35),
stadiu in care celulele sunt inca ne-
diferentiate.
Unii propun utilizarea in acest
scop a miilor de embrioni umani
produsi supranumerar ca urmare a
.fecundrii in vitro", crescuti pn biologica, chiar dac provizoriu
la stadiul de morul si dup aceea
congelati (pg. 55-58).
Altii ins propun obtinerea
unor astfel de embrioni "prin clo-
nare", printr-o tehnica asemanatoa-
re aceleia folosite pentru oaia Dolly,
adic transfernd nucleul unei ce-
lule de la un oarecare subiect uman
intr-un ovocit uman denucleat si fa- 69
cut sa se dezvolte, in laborator, pna
la stadiul de morul,
Dup aceasta, morula este dez-
mernbrata in celule stem din care se
obtin celulele diferentiate dori te.
Ratiunea etiell:
Acesti embrioni, indiferent de
modul de obtinere, sunt, dup cum
stim, miei fiinte umane vii; sunt per-
soane umane pe cale de dezvoltare
sunt blocate in cresterea lor prin frig
sau prin alta tehnic : sunt fii; sunt
fiii care sunt impiedicati sa se dez-
volte si sa se nasca.
Spun nd aceasta, este evident
ca folosirea celulelor stem in scop
terapeutic:
70 - este licit, dac aceste celule Sau nu cumva se Intmpl ca, 71
sunt prelevate de la indi vizi adulti in spatele alegerilor pripite si inte -
sau din cordonul ombilical al nou- resate aIe unor state, se ascunde
n scutilor (n. I). goana cuceririi unui primat tehno-
- ins este grav ilicita dac a- logic si economic capabil s domine
ceste celule sunt prelevate de la em- restul lumii , trecnd peste cele mai
brioni umani (n.2): ar fi vorba, de elementare drepturi umane si peste
fapt, despre avori provocat direct. ins~i viata a milioane de copii nevi-
novati?
Din pacate, unele state sunt pc
punctul dc a autoriza aceast a doua
metod teribil, pe care Prof. Jeremy
Rifkin o numeste .Jnceputul unui
drum far intoarcere. Cale care va
duce inevitabil la o era de eugene-
tica cornerciala mai rea dect cea
rasial a lui Hitler, eu consecinte ca-
tastrofale pentru viitorul omenirii"
(Corriere della Sera, 29-8-2000).
ns , dac datoria Stiintei me-
dicale este aceea de a vindeca bol-
navul, cum s-ar putea transforma
intr-un instrument de rnoarte fara a
se renega pe sine ins si?
72 AVORTUL
PROVOCAT VOLUNTAR
Pentru a lntelege exact ceea ce
vom spune acum, este necesar sa ne
amintim cele spuse referitor la
"Tnceputul vietii umane" (partea a
VB-a, pg. 30 s urm toarele), unde
s-a demonstrat stiintific ca zigotul
uman este deja o persoan umana
inca din prima clip a exstentei sale.
Acelasi cuv nt "avort", de la
cuv ntul latin "abortio", "moarte
inaintc de nastere", ii exprim sem-
nificatia,
Insa din punctul de vedere stiin-
tific si juridic , ce inseamn avortul?
Avortul este intreruperea
vietii zigotului uman inainte de
nasterea lui.
Avortul poate fi spontan sau 73
provocat voluntar.
Avortul spontan are loc cnd
intreruperea vietii prenatale a fiului
nu este voit de printi, ba mai mult,
este primit eu durere de ctre aces-
tia.
In realitate, se poate intmpla,
chiar atunci cnd, dup o oareca-
re dezvoltare, fetusul sa fie avortat
spontan din cauza celor mai diverse
si neprevzute motive.
Este elar ca in cazul acestor a-
vorturi spontane nu este nici o res-
ponsabilitate moral, chiar dac o
oarecare vin ar putea deriva de la
gravida, din cauza unor neglijente
in ingrijire sau datorit abuzului de
tutun, de alcool sau prin folosirea
drogurilor.
74 A vortul provocat are loc, in
schimb, cnd intreruperea vietii in-
trauterine a copilului este provocata
voluntar, de carre mama, de ctre
tat sau de ctre alte persoane, cum
ar fi medicii sau colaboratorii lor.
Despre acest avort vom vorbi,
amintind tehnicile, finalittile si Le-
gea Italiana nr. 164.
a) PRINCIPALELE
TEHNICI ABORTIVE
in primele trei luni de gravi-
ditate, tehnicile cele mai utilizate
sunt:
I) "Piiula dup o luna" (RU
486).
Nu este o pilul "anticoncep-
tional", ci .abortiv" pentru ca pro-
voac desprinderea si expulzarea
embrionului implantat deja. Este
eficace pn intr-o lun de la con- 75
cepere.
2) Tot abortiva este considerata
si "pilula dup ozi" (NORLEVO):
este vorba de doua comprimate care
conti n un hormon, care trebuie luate
in primele 72 de ore . Provoaca ex-
pulzarea ovulului deja fecundat
inainte de a avea loc implantul in
uter. Prin urmare, este vorba de un
adevrat avort si nu doar de o simpla
contraceptie.
3) O alta tehnic "abortiva" este
asa numita "spirala"-,,sterilel" (lUD).
Este un obiect in forma de fir, de
cele mai multe ori tnfasurat in spi-
rala care, introdus in utero impiedica
implantul ovulului fecundat in utero
provocndu-i avortu!.
4) Embriotomia sau .raerea in
bucali" a embrionului in interiorul
uterului matem eu un instrument in
76 forma de lingur , cu care se conti-
nu dupa aceea golirea cavit tii ute-
rine si .rzuirea" peretilor cavittii
(raclaj). Embrionul este scos bucate-
le.
5) Aspirarea (metoda Kannan)
consta in introducerea in uter a unui
tub de plastic legat de o puternic
pompa care aspir . Embrionul este
.absorbir" si zdrobit. Este scos afara,
redus sub forma de pasta.
Dup trei luni de sarcina, tehni-
cile mai sus descrise devin mult mai
periculoase pentru femeie. in ace st
caz, se recurge la metoda nazist a
gazrii.
6) Otr virea. Consta in injec-
tarea unor substante chimice otrav -
toare in lichidul arnniotic, care due la
moartea copilului in chinuri ingro-
zitoare, prin asfixiere. Dup c teva
zile femeia naste un copiI morto
b) CELE TREI FINALITTI 77
ALE AVORTULUI
PROVOCAT
l) A vurtul, ca mijloc "contra-
ceptiv": este recurgerea la intrerupe-
rea vo luntar a sarcinii ca in stru-
ment al regulariz rii nasterilor,
Ratiunea etica:
Este grav ilicit, fiind vorba des-
pre uciderea unei fiinte umane ino-
cente.
2) Avortul .selecriv" (sau euge-
net ic), sau eliminarea ferusilor care
prezint anomalii sau malformatii,
Ratiunea etica:
Si in acest caz este vorba despre
o ucidere direct a unei vieti umane
inocente si, prin urmare, este grav
ilicit.
Acest delict este socotit inca si
mai grav din cauza insensibilitatii
78 fata de acci fii care au mai multa
ne voie de iubire, cum s-a spus deja
eu privire la D agnosticul prenatal
la pg . 53-54.
3) Avortul .rerapeutc'' , sau eli-
minarea fetusului cu scopul de a sal-
va viata (sau numai bun starea) ma-
mei.
Ratiun ea etica:
Si aici este vorba despre o uci-
dere direct a unei fiinte umane ne-
vinovate, si este, prin urmare, grav
ilicit,
Am spus ca este vorba despre
o fiinta umana .mevinovat", sau
despre un fiu care nu poate fi consi-
derat de nimeni (si cu att mai mult
de ctre mam!) ca un .agresor ne-
drept"; ins lrebuie s recunoastem
ca in aceast situatie se cere un acl
de adevrat eroismo Trebuie sa spu-
nem ca ast zi, datorit progreselor 79
stiintei medicale, aceast dilern
dramatic de a trebui s alegi Intre
viata mamei si cea a copilului aproa-
pc ca nu mai exist ,
NB. Avortul .Jndirect" , Acest
evenimenl dureros se verificaatunci
cnd, pentru a vindeca mama de o
boal grava (sa presupunem o tu-
moare la uter), sarcina este intrerup-
la indirecl.
Ratiun ea etica:
In acest caz, interventia asupra
mamei este licit , pentru ca nu este
indreptat direcr spre provocarea
avortului, ci pentru a salva mama
de o boal grava. Avortarea ftului
este doar o consecnta, prevzut
dar nu voit (ba chiar intotdeauna
perceputa cu durere), a unei inter-
ventii necesare asupra une i boli.
80 c) Legea Italiana asupra avor-
tului nr. 194/1978
Legea Itali an a nr. 194 as upra
avortului, aprobat de Parlament la
22 mai 1978 , este una din legile cele
mai permisi ve din lume. Si este si
una din ce/e mai ipocrite, dac ne
gndim ca In titlul: "Norme pentru
tutel a maternit tii" si la art . 1 care
spune: ,,statul... tute leaz viata u-
mana Inca de la inceputul ei", iar In
continuare la art. 4 spune: .pna la
90 de zile, femeia care acuz cir-
cumstante pentru care urmarea gra-
vidit tii ar comporta un pericol se-
rios pentru viata ei fizic sau psi-
hica, raportat fie la starea sn ttii
ei sau la conditiile ei economice-
sociale - familiale , fie la circum-
stantele In care a avut loc conce-
perea, sau la previziunile de ano -
malii sau ma lformatii aIe celui con-
ceput" , se poate adresa la o structur 81
public pentru a cere intreruperea
gravidit tii",
Articolul 6 permite apo i femeii
sa avorteze .chiar si dup 90 zile",
c nd este vorba de avort selectiv sau
de avort terapeutic (vezi mai sus la
nr. 2 si 3).
Nu exi st persoan care sa nu
vada cum, In baza acestei leg, fe-
meia poare cere sa avorteze, practc,
n toate cazurile.
Si ace asta chiar fara consimt -
mntul sotului si, pentru minore, fa-
ra consimt rnntul p rinti lor!
La aceasta tragedie se adaug
apoi rezult atele in sel toare aIe une i
atari Iegi:
I) Inainte de toate, nu este cert
ca avorturile " c la ndestine" ar fi
scz ut; de fapt, nu este posibil a face
o statistica a ceea ce este "c1andes-
tin".
82 2) in ceea ce priveste avortul
..legai" , eu toate ca la mijlocul anilor
'90 ele au inregistrar o scadere usoa-
r (Ins scazuse si num rul naste-
rilor!),1'n 1999 tendinta s-a inversa!
dureros, artnd o crestere l'ala de
1998 eu o mie si ceva de avorturi
legale (dupa cum relateaza Ministe-
rului Sn ttii Parlamentului italian,
18/0912000).
La toate acestea se adaug , in
sfrsit, o tragica b taie de joc care
s-a consumat In tacere l'ala de ita-
lienii onesti: in virtutea Legii 164,
avorturile efectuate de ctre Stat
sunt finantate de c tre toti cet tenii
italieni care pl tesc taxe, chiar si de
aceia care, in constiinta lor, sunt Im-
potriva avortului!
Ratillnea etica:
Este evident ca, din punct de
vedere juridic si moral, Legea 164
este o lege nedreapt si ami-umana: 83
de fapt, nici un stat nu poate legifera
uciderea direct a unei vieti nevi-
novate, oricare ar fi scopul la care
ar voi sa ajung prin ea. In conse-
cinta, orice cettean nu numai ca are
dreptul, dar are obligatia de a nu o
respecta, si are chiar ~i dreptul de a
se sustrage de la plata taxelor per-
cepute In bani pc care statulle 1'010-
seste pcntru a-si ucide fiii proprii.
In sfrsit, este o ade varata ipo-
cri zie a unui stat care se mndreste
ca ar fi abolit pedeapsa eu moartea
pentru delincventi recunoscuti, cnd
el insusi devine c lu si m celar al
propriilor sai cet teni, care sunt cei
mai neputinciosi si l'ara aprarel
84 TRANSPLANTUL DE
ORGAN E
Este o interventie chirurgicala
prin care se transfer n organismul
.receptor" un organ sau un tesut pre-
luat din organismul unui .xonator",
Transplantul, c nd are loc la
persoane umane, poate asuma trei
aspecte:
I) Autotransplantul. Este trans-
ferul de tesuturi dintr-o parte in-
tr-alta a corpului aceluiasi individ,
cum ar ti transferul unei parli de
piele dintr-o zona lntr-alta a corpu-
lui.
Ratiunea etica:
Este licit, pentru ca o parte a or-
ganismului poate fi sacrificata pen-
tru binele intregului organismo
2) Heterotransplantul (sau Xe- 85
notransplantul) este transferul unui
organ de la un animai la o fiint u-
mana, cum a avut loc in transplan-
tul unei inimi de cimpanzeu la mi-
cuta Baby Fae, care a supravietuit
numai 21 de zile.
Ratiunea etice}:
Este licit, inrruc t animalele pot
fi puse In sluj ba ornului, chiar daca
trebuie tinut cont de dificulttile teh-
nice care inca nu au fost depsite,
3) Omotransplantul. Este trans-
ferul unui organ din corpul unui in-
divid uman ID corpul unui alt individ
umano
Ratiunea etice}:
Este pc deplin Iicita donarea
unui organ preluat de la un donator
viu, in urm toarele condit:
86 - Sa existe consimtmntul Ii-
ber at t al donatorului cft s al pri-
mitorului.
- Sa fie vorba despre organe
sau tesuturi reproductibile (cum ar
fi donarea de snge) sau dubluri (de
exemplu rinichii).
- Sa existe sperante ratonale
pentru un bun succes al transplan-
tului si sa nu fie riscuri pentru sana-
tatea donatorului.
- Totul sa fie facut gratuit.
versibil a tuturor functiunilor cere- 87
brale si degenerarea ireversibil a
intregii rnase cerebrale. (Nu este in-
sa oprit a pastra artiticial functia car-
dio-respiratorie dac aceasta este
necesar pentru a favoriza trans-
plantul de inirn).
- Sa existe consimtamntul pri-
mitorului si totul sa tie Icut gratuit.

Este licit si a prelua organe de

la un cadavru, eu aceste conditii :
- Ca persoana, c nd era in
viata, sa ti autorizat preluarea orga-
nelor sale (ast zi in Italia este sufi-
cient consimt rnntul tacit ) sau sa
existe o autorizare scrisa a rudelor
celor mai apropiate.
- Sa fie siguranta mortii cere-
brale a donatorului, sau oprirea ire-
88 EUTANASIA SI
~ iNCPTNAREA~
TERAPEUTIC
Cnd un bolnav este sigur sortit
mortii (sau nu mai exist pentru el
speranta rational de vindecare), ru-
dele si medicii curanti pot sa-s a-
sume fata de acesta trei atitudini:
I) Continuarea terapiilor de
sustinere a vietii si a terapiei
durerii.
2) Eutanasia
3) ncapt narea terapeutca
I) Terapia de sustinere a vietii
s terapia durerii.
Terapiile de sustinere a vietii
sunt hrana si adrninistrarea de medi-
camente adecvate pentru a combate
boala.
Acestora trebuie sa le fie aso-
ciat terapia durerii, sau administra-
rea de medicamente (de exernplu 89
narcotice) care atenueaza sau iau
durerile insuportabile in sine, eu
conditia sa-i fie lsata intact activi-
tatea intelectual bolnavului.
Experienta nvata ca deseori
atenuarea durerii previne ins si
agravarea bolii.
Ratiunrn nicd:
Att terapiile de sustinere c t si
cele de diminuare a durerii nu numai
ca sunt licite , dar obligatorii: eu ele
bolnavul terminai este ajutat in ma-
rea incercare; aceste tehnici medi-
cale vor fi eu at t mai eficace eu c t
bolnavul se va simti inconjurat de
afectiunea rudelor si de str dania
medicilor si a paramedicilor.
2) Eutanasia
Termenul "Eutanasia" deriva
dintr-un cuv nt grecesc si inseamn
90 .rnoarte buna"; dar in limbajul me- 3) ncapatnarea terapeutic 91
dicaI si comun inseamna moartea Este continuarea irational a te-
unui bolnav tenninal provocata vo- rapiei care ar provoca doar o prelun-
luntar, fie in mod direct adminis- gire precara si chinuitoare a vietii,
trndu-i bolnavului substante letale, fara a avea o temelie in asteptarea
fie in mod indirect, prin suspendarea vreunui beneficiu pentru pacient sau
vreo ameliorare a calittii vietii.
hranei sau a terapiilor care din punct
de vedere rational pot sa-i prelun-
Ratiunea etica:
geasca viata.
Este licit a renunta la tratamente
care se confgureaza ca .Jncpt-
Rariunea erica: nare terapeutic", numai sa nu se in-
Eutanasia, provocata fie direct trerup lngrijirile normale (cum ar
fie indirect, este o adevarat omuci- ti hrnirea si terapia durerii) datorate
dere, chiar si atunci cnd este pro- bolnavului in atari cazuri.
vocata pentru scopuri "pioase" sau
este cerut de pacient. Prin unnare,
este totdeauna ilicit din punct de
vedere moral.
Aceast ilegitimitate a fost afir-
mat recent in rezolutia Comisiei
Etice a Medicilor Uniunii Europene
(CPME) din l august 2000 .
92 DE LA FIZICA LA METAFIZICA
Bioetica, fiind in slujba omului,
trebuie sa fie inainte de toate o cer-
cetare rational asupra omului : asu-
pra modului cum este fcut omul
(fiinta sa .fizic" studiata de stiin-
tal si asupra scopului ultim al omu-
lui ("fericirea" sa, studiata de filo-
zofie ).
Totusi multi oameni de stiint,
dup ce au investigat asupra .fizi-
cului" omului , dupa ce i-au desco-
perit structura si functiunile, se blo-
cheaz intelectual si refuz sa con-
tinue cercetrile asupra cunoasterii
"totale" a omului.
Acesti oameni de stiinta spun:
"noi suntem oameni de stiinta, nu
filozofi"; uitnd ca, inainte de toate,
ci sunt oameni, pentru care notiunile 93
.fizice" trimit inevitabil la Intreb-
rile .metafizice", sau la intreb rile
puse de tnsasi realitatea fizic asu-
pra propriei origini s asupra scopu-
lui propriu .
Cnd, apoi, realitatea studiata
este omul , atunci intreb rile meta-
fizice devin ineluctabile: de unde vi-
ne omul? cine l-a proiectat att de
perfect? care este scopul omului ca
persoan ? care este etapa ultima a
fericirii sale? si care este calca care
duce la ca?
Apropierea de aceste intrebri
trebuie sa fie o apropiere .rationa-
la", intemeiat pe .fapte" pe care
stiinta le-a adeverit eu sigurant.
Sa examinam doua din aceste
fapte:
94 I) Orice om de stint stie ca in
trupul uman totul este programat
pentru urmarea unui scop: binele
omului. Este suficient a se gandi la
programarea genelor si la influenta
lor benefica a~upra intregului orga-
nism.
nsa, dac totul este programat
in om, trebuie recunoscut ca, inainte
si in afara ornului, trebuie sa existe
un Proiectant inteligent, asa dup
cum orice masin finalizat sa ajun-
ga un scop (sa lum un motor de
automobil) presupune un inginer
care a proiectat -o.
2) Orice om de stiint stie ca in
corpul uman totul exist indepen-
dent de el. Studiind corpul uman,
omul de stiinta nu face altceva de-
ct sa ia act de ceea ce exist deja
de milenii, cum s-a int mplat, de
cxemplu, in marea .xcscopcrirc" 95
recent a genomului umano
Insa aceasta Inseamn ca, inain-
te s independent de om, trebuie sa
existe un Creator Atotputemic care
a fcut omul fara concu rsul omului.
Argumente .metafizice'', se va
spune. Da, ins obligatorii s bene-
fice, pentru ca ne fac constienti ca
bioetica adevrat, aceea care indica
ade vratul bine al ornului, trebuie sa
se fondeze , in afar de stiinta si ra-
tiunea dreapt , mai presus de toate
si pe Acela (Dumnezeu!) care a pro-
iectat omul si care l-a facut sa existe
pentru fericire .