Sunteți pe pagina 1din 2

1.

Scurt istoric

2. Stil de viata

3. Romanizare

4. Formarea limbii

5. Referinte din literatura

http://www.scribd.com/doc/39890045/Studiu-de-Caz-Latin-It-Ate-Si-Dacism

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dacia

V. Mosteniri geto-dacice in Cultura romaneasca //ovidiu drimba

Rolul pe care l-au avut dacii in etnogeneza poporului romane campul de


investigatii care isi asteapta mai multi cercetatori. Domeniile de cercetat sunt
multiple. Mircea Eliade a studiat in acest sens originile si semnificatiile religioase,
mitico- rituale, folclorice, ale unor traditii romanesti.

Folcloru nostrum pastreaza neindoielnic urme profunde geto-dacice. In portul


popular, aceste urme sunt evidente. Camasa incretita la gat a tarancilor, camasa
despicata lateral a barbatilor, cioarecii din stofa groasa alba de lana, stransi pe
coapse si pulpe; apoi braul lat de piele sau de panza groasa, opincile, caciula
tuguiata de balana, sunt atestate iconografice pe Columna lui Traian sip e
metopele de la Adanclissi.

Multe din credintele si obiceiurile populare romanesti provin fara indoiala dintr-un
substrat traco-dacic. Exemplele se gasesc in folclorul obiceiurilor, traditiilor si
rituarilor agrare, leagate de diferite momente ale anului sau de fenomene ale
naturii. In acelasi substrat traco-dacic ar trebui cautata si originea unor dansuri
populare (hore, calusarii), in care staruie amintirea unor rituri de medicina
magica, a unor rituri de initiere, a unui stravechi cult al soarelui, precum si
simboluri mitice ale unor fenomene ale naturii.

Urme ale mostenirii dacice se pot banui si in diverse productii de literatura


populara. De pilda, in descantece, cimilituri sau unele colinde. Arhaicele rituri de
constructie documentate in neoliticul de pe teritoriul romaniei, au trebuit sa
strabata veacurile de cultura spirituala dacica pentru a ajunge pana la noi sub
forma legendei Mesterul Manole. Iar Mirita, arhetipul spiritualitatii populare
romanesti-apartine unui strat poetic anterior adaptarii sufletului daco-roman la
valorile crestine-eliade

Este semnificativ faptul ca aceste doua creatii ale geniului poetic romanesc au ca
motiv dramatic o moarte violenta senin acceptata. Se poate discuta la nesfarsit
daca aceasta conceptie deriva direct sau nu din faimoasa bucurie de a muri a
getilor.

Mai convingatoare sunt urmele lasate de daci in limba romana.


Din fondul lexical, de cuvinte considerate multa vreme “necunoscuta”, studiile
aduc in discutie, sustunund ca ar putea fi de origine dacica un numar de
aproximativ 160 de cuvinte, denumesc o mare activitate de obiecte, stari, fapte,
actiuni, fenomene, etc.

Repartizate pe grupe semantice, ele se refera la partile corpului omenesc, la


functii fiziologice si la boli, la stari afective, la varsta si la relatii familiale. Unele
se refera la imbracaminte si incaltaminte sau la locuinta si gospodarie.

Un numar apreciabil de cuvinte ramase de la daci in limba romana sunt cele care
se refera la flora si fauna. Unele sunt legate de pastorit, in timp ce alt grup de
cuvinte sunt cele care indica forma, cantitatea si calitatea materiei. Apoi adverbe
si adjective. In fine cele mai numeroase sunt mai ales verbele.

Pe langa celalalte mosteniri daco-getice, cuvintele de origine dacica intrate


definitive in fondul lexical current al limbii romane arata inca o data ca poporul
roman este cel care continua cultura si civilizatii geto-dacilor.

‚lexiconul romanesc autohton dovedeste-concludei.i.russu= ca populatia daco-


tracica formeaza temelia si tunchiul principal pe care s a grefat si prin care a
putut sa dainuiasca romanitatea in balcani si in carpati, fiind deci insasi baza
etnica-sociala a poporului roman.’