LATINITATE SI DACISM

CUPRINS

■ Asemănările găsite între cultura și obiceiurile poporului dac si

poporului român
■ Dovezi ce justifică legatura poporului român cu poporul dac
■ Religia ambelor popoare
■ Legătura dintre limba vorbită in ambele popoare
IPOTEZA STUDIULUI DE CAZ
''POPORUL ROMÂN ESTE URMAȘUL POPORULUI DAC''
Asemănările ■ Rolul pe care l-au avut daco-geții în
cultura românească este unul foarte
găsite între cultura însemnat.Pe lângă faptul că poporul
și obiceiurile românesc,arta
plastică,muzica,dansurile,obiceiurile
poporului dac și conțin urme ale civilizației acestui
poporului român popor,lexicul românesc conține 100-200
de cuvinte de origine dacică,ce
denumesc părți ale corpului
omenesc,funcții fiziologice,relații
familiale,imbrăcăminte,floră și faună
etc.Pe lângă celelalte mosteniri daco-
getice,cuvintele de origine dacică,intrate
definitiv în fondul principal lexical al limbii
române,arată încă o dată că poporul
român estee continuatorul civilizației și
culturii daco-geților.
Arta și cultura-practicile ceremoniale se împleteau cu muzică și dansuri,ducând la
un sincretism al formelor de expresie care a rămas specific folclorului și obiceiurilor
populare.Xenophon în Anabis scrie despre dansurile războinice ale dacilor.Posibil
ca acest dans să fi stat la baza Călușarului românesc.
În diferite zone ale țării,în special în mediul rural,o serie de simboluri împodobesc și
astăzi diferite țesături sau chiar porțile caselor.În zilele noastre,țesăturile tradiționale
populare din anumite zone ale țării păstrează și ele unele din motivele cromatice
ale dacilor.Astfel,roșu simboliza culoarea sângelui,a matricei informaționale a
vieții,iar negrul,culoarea pământului,a continuității vieții în acest univers,a mamei
Geea,născătoarea tuturor bogățiilor terestre.
Renumitele porți maramureșene,în special de cele de pe Valea Izei,pe care pot fi
admirate spiralele dacice,împetituri precum cosițele fetelor dar și crucea înscrisă în
cerc.Astfel,spirala dacică(semnificând drumul parcurs de sufletul omului până la
locul de intâlnire cu Zamolxe,dar si evoluția,începutul și sfârsitul)sau ochii de pe
coiful descoperit în situl arheologic de la Coțofenești(care reprezintă privirea
interioară,tradusă astazi prin al treilea ochi)stau mărturie a unei civilizații deloc
apuse.
DOVEZI CE JUSTIFICĂ LEGATURA POPORULUI
ROMÂN CU POPORUL DAC

■ Izvoarele istorice sunt dovada legăturii poporului român cu cel dac deoarece in
multe zone din România se află cetăți și asezări dacice.Câteva dintre acestea
fiind Brăilița(Brăila),Râsnov(jud. Brasov),Pecica(jud. Arad).Casele,așezările
erau formate din lemn cu un acoperis de stuf in marea majoritate a cazurilor.
Religia ambelor ■ Izvoarele literare, începând cu cele
antice şi terminând cu cele bizantine
popoare vorbesc despre Zalmoxis, majoritatea
cercetătorilor considerând-ul a fi
zeitatea supremă a religiei geto-
dacilor. Acesta a iscat numeroase
controverse, formându-se diferite
teorii legate de existenţa sa, unii
istorici considerând că este o zeitate
naturistă, iar alţii l-au considerat a fi
un zeu uranian..însă ceea ce este
sigur este existenţa istorică a
acestuia, un preot/profet ce a ajuns să
fie zeificat.
LEGATURA DINTRE LIMBA VORBITĂ DE AMBELE
POPOARE
■ Multe dintre cuvintele care se presupune că sunt moştenite din limba dacă sunt
folosite astăzi în mod frecvent în vorbirea comună, altele mai sunt rostite doar în
unele regiuni ale ţării. Istoricii români au compus o listă de cuvinte care ar
proveni din limbajul daco-getic, dinainte de ocuparea romanilor. Potrivit
specialiștilor, aceste vocabule sunt moştenite din limba dacă, deoarece ele nu
îşi au originea în niciuna din limbile care au influențat româna, de-a lungul
secolelor, precum latina, greaca, slava, turca, maghiara. De asemenea, unele
dintre aceste cuvinte se regăsesc şi în albaneză, o limbă ale cărei izvoare sunt
asemănătoare cu cele ale tracilor. În Europa, singurele limbi care au sunetele
„ă” și „â” sunt româna și albaneza. Potrivit notițelor lingvistului George Pruteanu,
istoricul Ioan Iosif Russu a împărţit cuvintele dacice în câteva categorii: inscripţia
de pe inelul de la Ezerovo (şi ea încă neelucidată), aproape 70 de cuvinte
păstrate de lexicografi greci fără explicaţii etimologice, nume dace de plante
medicinale, reţinute de botanistul şi farmacologul grec Petanius Dioscoride,
nume de persoane şi inscripţii frigiene, în alfabet grecesc, multe confuze.Cateva
cuviinte
fiind:aidoma,aprig,brâu,boare,doină,încurcă,moș,nițel,păstaie,traistă,zburdă etc.