 ElevaPetreanu

Delia,clasa a VIII-a va
prezinta:

.
Geto-dacii
 Introducerea geto-dacilor
 Geto-dacii sunt stramosii nostrii,care aveau origine indo-
europeana si faceau parte din familia tracilor de nord
 Geto-dacii erau cunoscuți pentru a fi o populație talentată în
metalurgie și aveau abilități avansate în prelucrarea
metalelor precum aurul și argintul.
 Geto-dacii au fost o populație importantă în istoria omenirii și
au lăsat o urmă puternică în cultura, artele și istoria Europei.
Cu o istorie bogată și plină de surprize, acestia au fost o
civilizație puternică și avansată, cu o societate complexă și o
economie bine dezvoltată. Descendenții lor au continuat să
lase o amprentă puternică în istoria și cultura României și a
altor țări din Europa de Est prin influența lor asupra acestor
regiuni.
 Stilul de viata a dacilor
A. Barbatii
 Înalţi şi robuşti, bărbaţii daci aveau, în general, pielea de culoare
deschisă, ochii albaştri şi părul blond-roşcat. Oamenii de rând
purtau părul retezat pe frunte şi lăsat în plete destul de lungi pe
umeri, ceea ce le-a şi atras numele de „comati“ - pletoşii; la dacii
nobili (tarobostes, pileati) e mai greu de stabilit portul părului din
pricina căciuliţei din lână (pileum) pe care o purtau ca semn
distinctiv al rangului lor. În orice caz, şi unii şi alţii purtau mustăţi
şi barbă bogată, potrivite cu foarfecele”, îi descria Hadrian
Daicoviciu, în volumul Dacii (1960).
 Dacii se preocupau de aspectul lor fizic şi de curăţenia
trupului şi a locuinţelor lor, arată descoperirile arheologice şi
mărturiile vremii. Basoreliefurile şi statuetele antice înfăţişau
bărbaţii daci ca fiind robuşti, purtând plete, mantii, căciuli şi
B. Femeile

 Femeile aveau trupuri mlădioase, acoperite cu cămăşi lungi, împodobite cu fibule şi

bijuterii.
 Femeile foloseau farduri, parfumuri şi unguente pentru înfrumuseţare, afirma
istoricul Ion Horaţiu Crişan.

„În afară de îngrijirea părului, femeile geto-dace foloseau farduri cu care se
înfrumuseţau. Astfel, în săpăturile de la Poiana s-au descoperit cutiuţe cilindrice de
os care conţineau un praf roz, fără îndoială, un fard. Tot aici s-au găsit vase mici de
sticlă pentru păstrarea parfumurilor şi a unguentelor cosmetice. Multe dintre
acestea trebuie să fi fost importate din lumea greco-romană. Farduri au fost
descoperite şi în necropola carpică de incineraţie, mai târzie, de la Pădureni (jud.
Vrancea), cercetată de S. Morintz şi Gh. Bichir. Aici, în mai multe urne, s-a găsit un
praf fin de culoare roz, iar în două urne s-a descoperit câte o cutiuţă cilindrică,
lucrată din tablă de bronz. Una dintre acestea era plină cu praful de care vorbeam,
ceea ce dovedeşte că aceste cutiuţe erau pudriere. Datele puţine care ne stau la
îndemână sunt, totuşi, suficiente pentru a vorbi de o igienă corporală }i chiar de o
cosmetică a daco-geţilor”, arăta Ion Horaţiu Crişan, în volumul „Medicina în
 Viata de familie
 Prin căsătorie se realiza transferul autorităţii asupra femeii de la tată la soţ. Soţul
avea puteri absolute în interiorul familiei.
 Pentru ca o căsătorie să fie legală, era nevoie ca 10 martori să ia parte la ceremonie.
În cadrul ceremoniei se rupea şi se consuma de cei doi însurăţei o pâine special
făcută pentru acest scop.
 Divorţul se realiza printr-un ritual, în care cei doi foşti soţi îşi promiteau că nu vor
împărţi nimic niciodată şi că orice legătură între ei este ruptă.
 Soldaţii nu aveau nici ei voie să se căsătorească. Aceştia apelau însă la concubinaj.
Soldaţii au primit dreptul de a se căsători în anul 200 după Hristos.
 Consiţia şi numele se moşteneau de la părinţi în cazul copiilor legitimi. Cei
nelegitimi preluau numele şi condiţia mamei.
 Spiritualitatea geto-dacilor
 Principiul de bază era credinţa în nemurire (asemănător cu religia creştină). Geţii,
practicând biritualismul (înhumarea şi încinerarea defuncţilor), credeau că nu dispar
după moarte, ci îşi „continuă viaţa pururi şi vor avea parte de toate bunătăţile”
(Herodot, Istorii, IV, 95) alături de zeul suprem Zamolxis, care avusese, cel puţin
iniţial, un lăcaş pe muntele Kogaionon.
 Următoarele trepte în ierarhia zeităţilor le ocupau Gebeleizis – zeul ceresc al luminii,
Bendis – o zeiţă a lunii şi a pădurilor, zeul războiului, zeiţa fertilităţii, zeiţa ocrotitoare a
căminului familial ş.a.
 De asemenea, tot aici trebuie menţionată şi practica barbară cu privire la sacrificiul
uman, constând în trimiterea lui Zamolxis, la fiecare 5 ani, a unui sol, tras la sorţi,
care este aruncat deasupra lăncilor, considerându-se, în cazul când moare, că zeul
este favorabil.
 Traditii si obiceiuri ale geto-dacilor
 Ei deja credeau pe de o parte în nemurire pentru că dispariţiile şi
apariţiile succesive ale lui Zalmoxis vorbesc despre moarte şi reînviere
şi mai ştim că ei aveau un obicei foarte frumos: plângeau la naştere.
Părinţii şi rudele plângeau când se năştea un copil, iar când mureau
dacii râdeau, luau o mână de ţărână, o puneau pe piept şi mureau
râzând.
 Un alt obicei bizar au în prim-plan femeile geto-dace. Ele voiau să fie
ucise deasupra cadavrelor soţilor lor şi să fie înmormântate împreună
cu acesta, potrivit cercetătorului Ion Horaţiu Crişan. Cei care voiau să
le liniştească şi să le ia de soţii aduceau lângă rugul pe care urma să
fie ars trupul răposatului arme şi daruri, spunând că sunt gata să se
lupte cu sufletul acestuia, pentru a le permite căsătoria cu văduva lui.
Multumesc pentru vizionare