GETO-DACII


Obiective:
• Modul de viață
• Religia
• Vestimentația
• Alimentația
• Locuintele
f`, lčfŭi Şi mncb`mŭincju vjs` l`mu
rtč murgjtč mu uc sicaurtčiŞ).
Modul de viață A`ŭi
i, icmfusiv Şi muutifizjr`j rnŭii nfj
Ocupatia principala a getilor a fost agricultura,
inclusiv viticultura, de asemenea ei se
gnrmjc`f`nrcjd`ctjt` mu gutnci Şi g
indeletniceau cu cresterea vitelor, albinaritul si
practicau albinaritul (prelucrarea pietrei,

`jfizjt` ãc bnrdč l` m`jŞmč, pr`mud

lemnului,metalelor,olaritul,etc)
Mesterii geti au realizat o gama foarte larga de
unelte agricole, obiecte de uz casnic, arme din

rb`, bfnrjf`.
fier, iar orfrevierii au produs podoabe si accesorii
vestimentare din argint si gronz.
Mestesugarii utilizau cleste, nicovale, sfredele,
dalti si confectionau obiecte de cult, lanci,

ciif` ar`m`Şti l` p` fitnrjfuf

coifuri, casti. Getii eru iscusiti mesteri in
confectionarea ceramicii, inclusiv si cu
prelucrarea rotii olarului.

v`micii lic `st Şi v`st pr`mud Şi mu
Getii intretineau relatii comerciale cu coloniile
grecesti de pe litoralul Marii Negre, cu tracii de
la sud de Dunare, cu vecinii din est si vest

lus fj gjt`r`j, fjsbãrŞituf s`mnfufui 
precum si cu provinciile romane.
 iciŭi`ri. N jftč mjrjmt`rist
cŭj jctibjtjfistč
Religiaprivicl l`st
i l`picl` l` `f ãcsuŞi, l` bjp
Divinitatea principala si suprema a getilor a
fos Zalmoxis,despre care autorii antici ne ofera
informatii bogate.Herodot este cel care afirma
ca getii „ sunt cei mai viteji si cei mai drepti

Şi fj jft` pnpnjr`icln-`urn
dintre traci” si il infatiseaza pe Zalmoxis ca o
divinitate de seama,la care se duc cei care
mor. Informatiile cele mai pretioase aduse de
Herodot sunt in legatra cu mitul cultul lui

mij mncm`pŭii js`dčcčtnj

Zalmooxis.
O alta caracteristica a credintelor getilor a
fost credinta antifatalista privind destinul
uman. Ei credeau ca soarta omului depine de
el insusi, de faptele lui.In Grecia conceptii

imn-r`fiains mjr` s-j mnc

asemanatoare le intalnim si in orfism, curent
mistico-religios care s-a construit, potrivit
grecilor in baza ideilor promovate de
legendarul Orfeu, considerat de greci de
origine traca
Vestimentatia
Imbracamintea geto-dacilor, destul de simpla,
seamana intrucatva cu portul popular romanesc.
Barbatii purtau pantaloni de doua feluri, mai stramti
sau mai largi pe picior, in genul itarilor. Camasa
despicata in parti, o purtau deasupra cioarecilor
(pantalonilor), incigandu-se la mijloc cu un brau lat,
probabil de piele sau panza groasa. O haina cu manci
si cu creturi, o mantie scurta, fara maneci, avand
uneori franjuri sau o suba cu blana pe dinauntru,nu
prea lunga, constituiau vesmintele de deasupra.
Femeile urtau o camasa incretita cu maneci scurte si
o fusta. Columna traiana ne infatiseaza purtand
uneori si o manta lunga, bogat drapata. O basma
colorata le acoperea parul.
Alimentatia
Dieta dacilor era formata din
produse vegetale,alaturi de care se
consumau branzeturi, peste, carne
de vanat sau animale domestice,
paine, Dupa gust, se foloseau sarea,
mustarul, ceapa, usturoiul,
hreanul, diverse uleiuri. Prin
amestecul unora dintre ingrediente
mentionate mai sus se gateau
fierturri, supe, terciuri, tocane,
fripturi. Lactatele erau consumate
sub forma de lapte proaspat,
branza, unt, iaurt.
Locuintele
Locuintele dacilor erau construite din
lemn, lut si piatra, folosindu-se un material
sau altul in cantitate mai mare in functie de
pozitionarea geografica a asezarii studiate.
In zona muntilor Orastiei, de pilda,
constructiile civile erau realizate,in mare
parte din lemn, folosindu-se mai ales fagul si
bradul, in timp ce in cazul constructiilor de
la Arpasu si Slimnic a fost folosit mai ales
stejarul.
Lemnul era folosit, in aceste cazuri, pentru
realizarea “scheletului” locuintei, dar si
pentru armaturile peretilor, ce urmau a fi
realizate din lut. Acoperisurile, in cele mai
multe cazuri, erau realizate din sindrila, iar
usile din lemn, asemeni si mobilierului de
interior.
 Pentru a obtine un lut rezistent, argila era amestecata cu nisip, pleava sau paie.
Lutul era folosit atat la realizarea peretilor caselor si anexelor acestora (hambare,
grajduri), dar si la tencuirea si etanseizarea lor. In acelasi timp, lutul mai era
folosit pentru constructia cuptoarelor casnice si a podelelor locuintelor. La fel ca
in cazul lemnului, folosit in functie de resursa naturala locala, lutul avea retete
diferite de realizare de la o zona la alta.
Caramizile arse apar rar in cazul constructiilor civile dacice. Cercetarile
arheologilor au relevat ca acestea erau utilizate cu predilectie in cazul trunurilor-
locuinta, pentru realizarea etajelor superioare, dupa cum atesta descoperirile de
la Costesti si Piatra Rosie. Tot destul de rar erau intrebuintate si tiglele,
descoperite pe santiere arheologice precum cele de la Popesti sau Barbosi.
Fierul constituia materia prima pentru a se realiza cuiele, piroanele, balamalele
si drugii, elemente necesare pentru prinderea barnelor de lemn. Utilizarea fierului
in arhitectura civila dacica este specifica mai ales asezarilor mari. Paiele, stuful si
papura sunt alte materiale folosite de daci pentru a construi casele si dependintele
acestora si erau intrebunitate mai ales in cazul acoperisurilor.
Accesul luminii naturale in locuintelor se facea cu ajutorul unor “ferestre”, care
erau reprezentae fie de simple orificii in peretii acestora, fie utilizandu-se foite de
mica sau chiar sticla prinse in rame de plumb. In alte cazuri, aceste elemente
lipseau cu desavarsire, iluminatul natural fiind realizat prin deschizaturile din
acoperis.
Multumesc pentru
atentie!!!