Traditiile Romei Antice

In perioada Imperiului Roman traditiile aveau un rol important in societate. Dintre cele mai importante amintim obiceiurile respectate in cazul casatoriilor si obiceiurile funerare. Schimbul de inele Se pare ca schimbul de inele provine din Egiptul antic. Egiptenii credeau ca exista la degetul al treilea al mainii stangi o vena care ducea direct la inima. Inelele erau din material textil (canepa) si simbolizau astfel unirea inimilor. Mai tarziu romanii au adoptat obiceiul dar au inovat facand inelele de fier pentru a simboliza forta legaturii dintre soti. rin evul mediu britanicii au inlocuit fierul cu aur! accentuand idea de durabilitate si puritate. Tortul de nunta Romanii aveau obiceiul! la sfarsitul ceremoniei de casatorie! de a rupe o paine deasupra capului miresei. Exista credinta ca numarul firmiturilor ar fi putut sa indice cati copii va avea noul cuplu. Invitatii culegeau aceste firmituri si le pastrau ca fiind aducatoare de noroc. entru nunti mai mari! ca invitatii sa nu plece cu mana goala! se faceau paini din ce in ce mai mari. "u timpul! prin rafinament! painea a fost inlocuita cu pra#ituri si mai tarziu cu tortul pe care$l cunoastem si astazi. Valul miresei Multi considera acest obicei un simbol al dominatiei masculine. Defapt! obiceiul isi are originea in %recia antica! mai precis in Sparta. Datorita sistemului educational prin care barbatii erau antrenati din copilarie in spirit militar! se crea o relatie nefireasca intre cupluri de barbati! bazate pe o camaraderie a caror sensuri ne scapa astazi. &emeile nu reprezentau interes pentru barbatii spartani! obisnuiti cu companie masculina. 'otusi societatea spartana trebuia sa asigure noile generatii de luptatori si pentru a face femeile (atractive( pentru razboinici! acestea erau tunse baieteste! sau chiar rase in cap si apoi erau acoperite cu un val. Mai tarziu! in societatea romana si in evul mediu! ridicarea valului era dreptul exclusiv al mirelui si un semn al autoritatii barbatului asupra femeii. Mireasa nu prea avea nici un drept. )lte surse sustin ca obiceiul dateaza din timpul in care erau la moda nuntile (aran#ate(. &ata miresei era acoperita pana cand mirele o insotea la ceremonie si pana cand ar fi fost prea tarziu sa se razgandeasca! in cazul in care nu i$ar fi placut chipul ei. *uchetul miresei In vremuri stravechi aproape orice putea fi considerat ca fiind prevestitor de rele. entru a se prote#a impotriva raului! miresele foloseau plante! cunoscute pentru protectia pe care o puteau asigura impotriva relelor. lantele! anumite soiuri de ierburi ocrotitoare erau prinse pe imbracamintea miresei! din cap pana la picioare! facand$o sa arate mai mult ca o salata asortata umblatoare. Mai tarziu! plantele au inceput sa fie inlocuite cu flori! doar din simt estetic. "u timpul florile de pe vestminte au evoluat in buchetul de mireasa! pe care il cunoastem astazi.

Luna de miere robabil ca v$ati intrebat de unde vine sintagma (luna de miere( si va gandeati la ceva placut. +ucrurile nu stau tocmai asa. In vechime! barbatii nu prea isi pierdeau timpul facand curte. "ea mai simpla metoda de a avea o nevasta era de a o lua pe sus! de a o rapi! mai exact. entru asta barbatul avea nevoie de putere si consuma un soi de bautura fermentata intaritoare care continea si miere. Dupa ce o aducea acasa! daca barbatul putea impiedica fuga miresei timp de un ciclu lunar! atunci casatoria era considerata valida. Mireasa era silita sa bea din aceeasi bautura care continea miere! pentru ca se credea ca are efect linistitor asupra femeilor si ca le vor face sa ramane docile. (Sper ca nunta dvs. a fost sau va fi liber consimtita. n.a.) ,esmintele de nunta In Roma antica albul era considerat culoarea bucuriei! mai tarziu! in evul mediu a simbolizat puritate. In vremurile stravechi blestemele si farmecele erau luate in serios. Din acest motiv! prietenii si membrii familiei miresei si mirelui se imbracau la fel ca mirii in idea de a deruta spiritele malefice si de a deturna farmecele. 'ermenul vechi francez (trousseau( se traduce prin balot de imbracaminte. Dupa nunta! mireasa aducea hainele purtate de membrii familiei in casa mirelui. -biceiul a evoluat in timp si astazi in societatea americana domnisoarele de onoare si cavalerii poarta haine de aceeasi culoare si care de multe ori sunt croite la fel. Jartiera Exista mai multe origini ale acestui obicei. In societatea antica evreiasca fidelitatea era simbolizata de o panglica albastra pe care o purta mireasa in ziua nuntii. Mai tarziu! in )nglia a devenit foarte raspandit obiceiul de a arunca ciorapul miresei. Dupa ce mirii intrau in camera nuptiala! unii invitati se strecurau inauntru cu intentia de a sterpeli ciorapii miresei. "uplu (suparat( de intruziune arunca cu ciorapii! iar invitatii incercau sa ii arunce inapoi! deoarece se credea ca cine va fi cel mai aproape de a lovi nasul miresei va fi urmatorul care se va casatori.

Funerariile
Vechii romani au acordat o atenie deosebit riturilor funerare, deoarece ei credeau c sufletele celor care nu erau ngropai nu erau primite n locaurile morilor i rtceau timp de 100 de ani de-a lungul rului Styx nainte de a putea s-l treac. Sufletul putea s-i gseasc odihna numai atunci cnd corpul celui decedat a fost nmormntat n mod corespun tor. !ac acest lucru nu a fost fcut cei "ii erau bntuii de mort, nefericirea acestuia aducnd i nefericirea altora. #$presie latin pentru astfel de ritualuri % iusta facere %, arat respectul care era acordat celor mori. &n ca ul unui corp pierdut n mare, sau pentru orice alt moti" nerecuperat, ceremoniile au fost la fel de e"la"ios efectuate' un mormnt gol (cenotaphium) a fost ridicat, uneori, n onoarea morilor. &n acest ca , mprtierea a trei pumni de praf a fost suficient pentru o nmormntare ceremonial care putea aduce linitea spiritului celui mort, n ca ul n care, pentru orice alt moti", corpul nu putea fi nmormntat.

*regtirea morii a +ucat un rol important n funeralii romane. #ra datoria membrilor de familie de a fi pre eni la cptiul muribundului, pentru ca atunci cnd acesta era aproape de momentul morii s fie ridicat i ae at pe pmntul gol, iar una dintre cele mai apropiate rude s-i culeag ultima suflare cu un ultim srut nainte de a-i nchide ochii ("echii romani credeau c sufletul ieea din corp prin gur). !up aceasta toi cei pre eni l strigau pe mort pe nume cu "oce tare prin aa numita conclamatio (n "remurile noastre aceast tradiie se regsete la moartea unui *ap, cnd pontiful este numit de trei ori pe numele su cretin). !ecesul era declarat la templul lui Venus Libitino. ,rmea pregtirea corpului pentru nmormntare. -emeile din cas sau oameni care a"eau aceast ocupaie (pollinctores) spal corpul cu ap, l ung cu ulei parfumat i l mbrac n cele mai bune haine. .poi, cada"rul este e$pus n atrium pe un catafalc (funebris lectus) presrat cu flori, cu picioarele ndreptate spre ua e$terioar. Sunt puse sub limb i pe ochi monede cu care cel decedat s poat plti trecerea prin lumea morilor. *erioada n care un mortul era afiat depindea n mare msur de po iia sa social. ,n om srac era ngropat, de obicei, n aceeai i cnd a murit, n timp ce mpraii au fost e$pui timp de pn la o sptmn. /eremoniile funerare au a"ut loc noaptea la lumina fcliilor. /atafalcul deschis era purtat de cele mai apropiate rude sau de prietenii celui decedat. !e-a lungul timpului, funeraliile nobililor i a personalitilor publice au nceput s se fac n timpul ilei cu mare pomp. 0a procesiunea funerar se alctuia un cortegiu, nsoit de tore aprinse, n care se aflau rudele mbrcate n haine de culoare nchis, mu icieni cu instrumente de dimensiuni mari ce scoteau un sunet mai solemn, femei anga+ate s +eleasc i s strige durerea plecrii dintre cei "ii (aceast tradiie a anga+rii unor bocitoare se mai ntlnete i ast i n unele ri). .ceste procesiuni nu a"eau neaprat un caracter sumbru. !ansatoare i clo"ni puteau fi parte a procesiunii. Se fceau glume pe seama celui decedat i a spectatorilor. 1 parte a procesiunii era format din oameni care puteau mti funerare ce-i repre enta pe strmoii mortului ce s-au ntors pe pmnt pentru a-l ghida pe descendentul lor spre lumea de dincolo. !e e$emplu, dac mai muli strmoi au fost consuli se mbrcau cu nsemnele consulare. ,rmau n procesiune brbaii mbrcai n negru care purtau fasces (mici figurine repre entnd spiritele strmoilor). &n ca ul n care mortul a fost o figur public procesiunea se oprete n Forum, unde fiul celui decedat ine un discurs funebru (0audatio) n care erau artate "irtuile i reali rile celui mort i era po"estit istoria familiei din care fcea parte.

,ltimele rituri funerare au loc n afara oraului. .cestea sunt reglementate n Legea celor 12 Table care au stabilit c incinerarea sau nmormntarea trebuie s aib loc n afara oraului. Se practica n egal msur incinerarea i nhumarea corpurilor. /ea mai simpl metod de incineraie a fost sparea n pmnt a unui an care se umplea cu lemne, dup care cada"rul era pus peste i focul era aprins. !up ardere anul era nchis din nou, cenua fiind ngropat n pmnt. 2ai obinuit era construirea unui rug pe care era pus corpul. 1biecte care au aparinut celui mort sau care i-au plcut acestuia erau puse lng el. 1 rud sau un prieten (sau n ca ul unui mprat o nalt oficialitate a statului) aprindea rugul. !up ce rugul a ars peste cenu era "rsat "in, iar o rud aduna resturile pentru a le pune ntr-o urn. ,rna era pus ntr-o ni memorial (columbaria) ce era ornat cu inscripii sau cu un bust cu sperana c acestea ar pstra "ii numele i "irtuile celor mori, i cu ideea, probabil, c morii puteau s fac parte n continuare din "iaa celor apropiai lor. &n ca ul familiilor bogate urna era pstrat n mausoleul familiei. &nhumarea se fcea n morminte aflate la marginea drumurilor, la ieirea din orae. 0a ncheierea procesiunii pe mormnt era "rsat "in i erau presrate flori, iar bocitoarele i luau pentru ultima oar rmas bun de la cel decedat. *reotul arunca ap de trei ori peste bocitoare i pe cei care au intrat n contact cu cel decedat pentru a-i purifica, dup care toi participanii la cortegiu, cu e$cepia rudelor apropiate i a bocitoarelor, prsesc locul. 1 mas funebr n care sunt oferite alimente i buturi, precum i sacrificii de animale, ncheia ceremonia funerar. -uneraliile romanilor sraci au fost mai simple. &n ca ul n care o familie nu a a"ut bani suficieni pentru a-i permite o nmormntare propriu- is, cada"rul era pus, pur i simplu, ntr-un sicriu i aruncat n canali area oraului.

+a fel de importante sunt si traditiile legate de #ocuri si activitati de distractie. Se intalnesc diverse #ocuri . de carti! de noroc! #ocuri cu mingea inclusive hanbalul! #ocul cu bile. /ici activitatile sportive nu lipseau. boxul! luptele. entru bogati principalele distractii erau dineurile unde dansau! ascultau muzica sau lecturau poezie. In mediul rural! principalele distractii erau pescuitul si vanatoarea. De asemenea! romanii respectau numeroase obiceiuri si in cultul zeilor. 'riada cea mai importanta era 0upiter(reprezenta suveranitatea)$Marte(reprezenta functia razboinica)$ 1uirinus(reprezenta functia nutritiva si protectoare). )ceasta a fost inlocuita mai tarziu de Iupiter$Iuno$Minerva. Dupa cum se vede romanii detineau numeroase traditii si obiceiuri.