Sunteți pe pagina 1din 8

IX Intr-adevar, eetatea roman a ajunsese atlt de pu~ 'ternica, incH se putea masura in razboi eu oricare din cetatile' vecine.

:Qar din prieina lipsei de femei puterea


1 Numi'trul senatorilor (patl'es), initial de 100, a crescut pinel la 600 in timpul republicii, la 900 in timpul lui Caesar ~i a fost redus de Augustus la 600. Senatul (serzatus), constituit numai din patricieni, a fost institutia cea mai importanta ~i forul suprem a1 conducedi statului lnilitarist roman in perioa.da republicii. In jurisdictia sa intrau toate problemele din domeniul intern ~i extern, fiind bastionul aristocratiei conduciitoare: confirmarea ma.gistratilor alC'!!i, probleme.le pacii ~i ale razboiului, conducereil politicii cxterne, controlul cultelor, acordarea de puteri exceptio.nale etc. . .'., .. .:, . 2 SabinE sau sabelii, populatie vedna eu latini~, supusa de 1'0.mani in 430 i.. e.n. )mpreunii cu latinii, umbri~ ~i oscii erau eele .mai vechi popuJatii italice .autohtcme. Ramura cea mai numeroasii a triburiJor sabelice em fOr1TI<lta din samniti, grupati in confederatia samniUl care, in ,prim;:! perioa:d~l ,,1 repubIicii romane, s-a iI:npotrivit 200 .~f; ..ani expnnsiunLi romane.l~i aveau' a5ezarile in regiunea Apeninilor.

n-avea sa dureze mai mult decit 0 virsta de om, deoarece' eei din cetate nu puteau nutri speranta de a avea urmaq;i l?i nici eu populatiil~ veeine nu puteau ineheia ciisatorii. Atunci, urmind sfatul senatorilor, Romulus a trimis soli la gintile inveeinate, pentru a Ie propune sa incheie aliante ~i casatorii cu poporul de curind injghebat. ,,$i celelalte cetati - Ie spuneau solii - au inceputuri modeste ; eu vremea insa, multumita ~i ajutorului zeilor, datorita ~i propriei lor vitejii, unele eetati ajung la 0 mare 'inflorire si-si dobindese 0 faima stralucita. Se sti~ bine ea la 'intemeierea Romei n-a lipsit ajutorul zeiior ~i ea locuitorilor ei nu Ie 'lipse~te nid Yitejia ; de aceea cetatenii straini nu trebuie sa se simta jigniti daca 'isi 'incrueiseaza s'ingele cu romanii." Nieiiieri insa solii R~mei nu a~ fost bine primiti, atit de mult erau dispretuiti romanii! AUt de tare se temeau megie~ii, pentru ei ~i pentru urma~ii lor, de aceasta putere care se ridica amenintatoare in mijlocul lor! Solii romani, izgoniti de peste tot erau adeseori intrebati de ce n-au cleschis un azil ~i pentru femei, caci numai a~a romanii VOl' avea parte de casatorii demne de ei. Tineretul roman a 'indurat foarte greu aeeste vorbe de ocara ; ~i totul arata ca se va recurge la forta. In acest seop l?i pentru a oferi un prilej nimerit, Romulus i~i ascunse necazul ~i pregati 'in cinstea lui Neptunus Equester 1 ni~te festivitati nemaipomenite pina atunci, pc care Ie numi "Consualia". Apoi dadu porunea sa fie anuntati ~i vecinii de acest spectaeol ~i organiza jocurile eu 0 pompa cit mai stralucita, cu toata priceperea ~i posibilitatiIe de care dispunea incit sa Ii se cluca vestea si sa atrag~ pe oameni. S-a ad~nat lume multa, impinsa printre altele ~i de dorinta de a: vedea noul ora~. Au venit in primul rind locuitorii din tinuturile mai apropiate, din
1 Patronul tagmei zeul Co-nsus, divinitate

Caenina, Crustumerium ~i Antemnae 1; au 'venit $i 0 Inare multime de sabini, cu copiii ~i eu nevestele lor. OaspeW, bine gazduiti 'in case, eontemplau a~ezarea ora$ului, zidurile ~i numeroasele loeuinte $i se minunau cit de repede a crescut puterea romana. C'ind a venit vremea spectacolului, 'in timp ce atentia $i privirile tuturor erau atintite la jocuri, Romulus dezlal1tui atacul planuit mai 'inainte : la un semnal dat, tinerii rom ani se repezira din toate partile ca"sa rapeasca fetele. 0 mare parte din ele au fost 'in$facate la intimplare de catre fiecare rapitor. Altele, mai frumoase, au fost destinate patricienilor celor mai de vaza, fiind duse la ei acasa de eatre plebei anume 'insareinati eu aceasta treaba. Una dintre acestea, cea mai frumoasa' dintre toate, se spune cii fusese rapita de oamenii unui oareeare Thalasius. Deoareee multimea nu mai eontenea eu intrebarea "unde 0 due?" $i pentru ea nu cumva sa-I faea cineva \'l'eun neajuns, rapitorii strigau : ,,0 dueem lui Thalasius". De atunei a intrat acest strigat in traditia nuntilor. Petreeerea odata intrerupU; din pricina spaimei, parinW fetelor fugira eupriU'!i de jale, strigind ca s-a caleat legea ospetiei ~i invoclnd sprijinul zeului la a earui sarbatoare ~i la ale carui joeuri venisera, 'in~elati de eueernicia $i buna-eredinVi a gazdelor. Nici fetele rapite nu spera,u la 0 soal\ta mai buna, dupa cum nid indigoarea nu Ie era mai mica. 1nsa Roi11ulus Insul?i mergea de la una la alta ~i Ie spunea ea aeest Iucru s-a intimplat din cauza trufiei parintilor care se 'impotrivisera easatoriei lor cu vecinii; ea ele VOl' deveni sotiile romanilor, ou care VOl' imparti toate bunurile ~i patria, bueur'indu-se de ceea ce omul are maiseump pe lume : copiii. De aceea sa-~i potoleasca minia $i sa-~i daruiasca sufletul aeelora earora soarta Ie dac1use trupurile lor, cad adesea din du~manie se na~te mai tirziu buna

cavalerilor (m'do equester), identificat italica, sarblltorit de trei o-ri pe an,

ell

intelegere ; di ele VOl'avea parte de barbati buni caCl ei se VOl'straduica, indeplinindu-f;'i indatoririle de soti sa Ie potoleas.ca ~i dorul de parinti I';)i de patrie. ., La aceasta se mai adaugau mingiierile f;'i vorbele dulei ale sotilor, care dadeau vina p;e dragoste 9i pe inim.ile 101-" patimaf;'e - astfel de argumente fiind cele mai convingatoare pentru fire a femeii. X Astfel minia fetelor rapite se potolise intr-o oarecare masura; in schimb parintii lor cautau sa--9i atite concetatenii prin hainele de doliu, prin lacrimile si tinguielile lor. Ei, nu numai ca nU-f;'itineau suparar~a inchisa intre peretii caselor lor, ci se duceau din toate partile la Titus Tatins, regele sabinilor; tot felul de tri111if;'i se adunau acolo pentru ca Tatius se bucura decea mai mare vaza in tot tinutul acela. Dintre parintii lezati deJomani 0 parte erau caenini, crustumini si antemnati . ~cestor populatii parindu-li-se ea Tatius si 'sabiniiactio~: neaza prea incet, pregatira impreuna razboiul impotflva romanilor ~i navalira pe teritoriul lor. Pe 'dnd pustiau tinutul roman raspinditi in cete, Romulus Ie iese inainte cu oastea lui ~i intr-o lupta u~oara Ie dovede~te ca mi11ia fara putere nu inseamna nimic. El impra~tie cetele vrajma~e, Ie pune pe fuga ~i, in vreme ce urmarei?te pe fugari, n rapune in lupta pe regele lor ~i-i ia armele. Dupa doborirea capeteniei du~manilor ora~ul cazu din primul iuref;'. Apoi Romulus, in' fruntea trupelor invingatoare 91 ea un erou acoperit de slava ~i mindru de ispdivile sale, perrtru eei toata lumea sa 9tie de romani, w;;ezaarmele eapeteniei vrajmage pe o.tip,sie anume faurita f;>i s~ urea in.Capitbliu 1. Aicidepuse trofeul la poalele unui stejar 2
1 Col,ina pe care se va inalta vestitul tempJu al lui Jupiter situat 'pe stinca Tarpeia dih Homa; Huga zidiJl eetatii. 2 Fiind eonsaerat lui Jupiter" stejaml era soeotit ca arbore

spcotit de pas tori ea sfint. Odata eu depunerea ofrandei el desemneaza un loc pe care avea sa se ridice un templu in cinstea lu'i Jupiter 1 caruia i se adreseaza eu un aIt apelativ : ,,,Jupitl=r Feretrius, spuse <:;1, iti adue armele unui rege 1nvins, pe care ti Ie dedic eu, Romulus, regele invingator, Tot in cinstea ta mai ridie un templu pe acest loc, pe care I-am insemnat in mintea mea, fiind harazit sa primeasc-a cele mai stralueite trofee, pe care, dupa pilda mea, Ie VOl'aduce aid urmaf;>ii mei de la regii f;'ieapeteniile vrajmaf;'e doborite in lupta." Aceasta e originatemplului - eel dintii din toate care a fost inaugurat la Roma. Zeii au voit sa nu fie rbstite in de~ert euvintele ctitorului, care declarase ea url11a~iisai VOl'aduce la templu asemenea trofee. Ei insa n-au ingaduit ca din cauza unui numar prea mare de 1nvingatori, gloria unei asemenea ofran de sa-~i piarda din insemnatate. De atunci, in decursul atitor ani de razboi, uumai de doua ori s-au obtinut cele mai stralucite trofee - spolia opima - 2 aUt, de rar barazef?te ursita aceasta cinste oamenilor !
CUr"r A FOST PEDEPSITA TARPEL\ P!'::NTRU

THADARE

XI Pe cind romanii erau ocupati cu aceste solemnitati pe Capitoliu, oastea antemnatilor, profitind de impreju1 Jupiter, veehe divinitate italiea, identificata eu' Zeus al grecilor, este eel mai important zeu din panteonul roman. Jupiter era'socotit zeul eerului, luminei, atmosferei: trasnetului !?i totodata ~i cape tenia suprema a zeilor. Apelativele sale er~u OptiJn1Ls Maximus (prea bunul ~i eel mare). Era soeotit ea protector al RomeL '' " " 2 In latinel;>te sp.qUa 6,pima inseamnii eel mai bogat trofeu de <:11'J;l1e luat de pe cimpul de lupia de un luptiHor roman, de 1a Ull adversar eu foade U11Jltafaima.

-----~ ..

I'in.

rare, Ie ataca hotarele l;amase fara aparare. Legiunea 1'0mana adusa in graba surprinse pe dw,;man impra~tiat pe ogoare. De la cel dintii strigat de lupta ~i de la prima ciocnire du~manii au fost pu~i pe fuga, iar ora~ul lor cucerit. Dupa aceasta dubla biruinta, Hersilia, la staruintele sabinelor rapite ruga pe Romulus, sotul sau, sa-I ierte pe parintii lor ~i sa-i primeasca in cetate; dupa parerea sa, prin aeeasta impacare avea sa ereasea puterea Romei. Romulus a eonsimtit bueuros. Apoi el a pOl'nit impotriva erustuminilor, em;e ~i ei dezUintuisera razboiul. De duta aeeasta lupta a fost mai scurta, Hindea infringerile eelorlalti faeusera sa scada ew'ajuLcrustuminilor. tn amindoua orasele au fost trimisi colonisti. Mai multi ccloni;;ti s-au ins~ris pentru Crust~minium' datorita rodniciei pamintului. Dar ~i la Roma au venit multi emibranti din ace:;te teritorii, mai cu seama parinti ~i rude de-ale fetelor dipite. Cel din urma razboi a fost cel eu sabinii, care a fost ~i cel' mai indelungat dlci sabinii l~au dus fara graha ~i tara minie ; fara ca amenintarile sa premeal'ga n1zboiullii La iscusinta, sabinii au adaugat ~i viclen ia. TW'I l,j 1I<; era comandantul ceta\uii Romei. Pe fiica sa '1'(11'pcirt I, fecioara, care ie~ise din intlmplare in afa1'a zidu1'ilol' 01'(1:;.ului eEl sa ia apa pentru sacrificii, Tatius a cumparat-o cu aur, pentru a da drumul ostasilol' inarmati in cetatuie. data intrati, , insisi dusmal~ii au omorit-Cl pe tr&da" , toare, zdrobind-o sub greutatea scuturilor lor, fie pentru a face. sa se creada ca au ocupat cetatuia prin forta armelor, fie pentru a demonstra ca fata de tradatori nu se respecta cU\'intul dat.

1 De la Tarpeia. dupa legenda. fiica lui Spurius Tarpeius supl'imata pentru tradare. a capataL numele stinca Tarpeia d~ pe Colina CRpitolina, de uncle erau arunc8ti cei condamnati la moarte.

XI I In orice caz sabinii au ocupat cetatuia. A doua zi, oastea romana rinduita in linie de bataie a oeupat ~esul dintre Palatin ~i Capitoliu. SabinE nici n-au apucat sa Ie iasa in intimpinare ca romanii, impin~i de minie ~i de dorinta de a recuceri cetatuia incepura ataeul de jos, de la poalele colinei. in amindoua taberele capeteniile .i~i indemnau osta~ii 1a lupta ; pe sabini Ii comanda Mettms Curti us, iar pe romani Hostius Hostilius. Acesta, statea i'n primele rinduri ~i intr-un loc prim.ejdios ~i-~i imbarbata ostasii prin cmajul ~i indrazneala sa. insa Hostius cazind in' lupta, o~tirea romana se retrase ~i fugi in neorincluiaJa pina la \'echea poarta a Palatinului. Romulus insusi, tirit de multimea fugarilor, i~i ridici:i armele spre cer ~i zise : ,,0, Jupiter Stator 1 ! Supunindu-ma zborului pasa~jlor tale, am pus aiei pe Palatin, temelia ora~ului ! Sabinii au ocupat eetatuia, cumparata prin tradare, iar acum oastea lor a trecut valea care-i des parte de noi :;;1se inclreapta incoace. Tu, insa, tat a al zeilor ~i al omnenilor, indeparteaza-i macar deaici pe vrajma~i ! Curma spaima romanilor ~i opre~te fuga lor ru~inoasa! Tie, 0, Jupiter Stator, fagaduiesc sa-ti inalt in acest loc un temp~u c~re sa aminteasca urma~ilor ca O1'a~ul a fost salvat pnn aJutorul tau !" Dupa ce a rostit aceasta ruga.ciune, ea ~f sum ar 1i simtit ca rugikiunea i-a fast ascultata, Romulus zi,:-;e: "Ro~nani, prea puternicul Jupiter' va porunce~te sa incetati fuga ~i sa reincepeti lupta". Atunci romanii se oprira din retragere, ca la 0 porunca divina, insu~i Romulus avintindu-se in primele rinduri. In fruntea sabinilor, Mettius Curtius se napustise din inaltimea cetatuii pe urma romanilor impra~tiati pe toata inti~derea fOrl~lui de astazi. Nu era prea departe de poarta

Palatin ului, cind incepu sa strige: "Am invins pe aceste gazde mincinoase, P ace~ti vrajma~i la~i. Abia acum i~i dau d seama ca una e sa rape~ti fecioare ~i aHa e sa te bati ell barbatii." Pe dnd Curti us se falea astfel, Romulus 11ataca cu 0 eeata de tineri foarte curajo~i. Intimplator, in clipa aceea, Mettius lupta calare, de aceea i-a fast mai u~or sa fuga. El nu scapa insa de m'marire. Resh.:il trupelor romane, inflacarate de curajul lui Romulus, ii pusera pe fuga pe sabini. Mettius fu trintit intr-o mlaf?tina de calul sau, speriat de zarva urmaritorilor. Vazind primejdia prin care trecea ciipetenia lor, sabinii s-au intors din drwn f?iMettlus sdipa, incurajat de indemnul ~i dragostea multimii. Romanii ~i sabinii reincep lupta in valea dintre cele doua dealuri ; dar situatia romanilor era mai avantajoasa.
XIll Atunci sabinele, din pncllla caror'a se nascuse dizboiul, cu parul despletit ~i ve~mintele sfi~iate, lasind la 0 parte teama femeiasea de primejdii, patrund printre su),itele care zburau intre cele doua armate, pun st~lVl1a ostilitatilor f?ipornirilor de ura; ele implora eind pe parinti, cinel pe soti sa nu se faca de rUf?ine,minjindu-se eu singele ginerilor, ori eu al soerilor, ~i sa nu pingareasea, printr-un paridd, zamislirea ~i na~terea pruneilor lor, fiii unora, nepotii eelorlalti. "Daea va este scirb<1de aceasta inrudire dintre voi, de casniciile incheiate, asupra noastra varsati-va minia! Noi sintem cauza razboiului, noi sintem pricina ranilorf?i mortii hal'baWor ~i parintilor no:;;tri! Mai bine sa pierim 'noi, dedt sa traim far a voi, raminind vaduve, sau 01'fane!" Vorbele lor au mi~cat ~i pe osta~i ~i pe condudi'torii lor. Deodata se a:;;ternu tacerea peste tot cimpul de bataie. Comandantii se apropiara hotariti sa se lnteleaga. $i n:u numai ca se incheie pace, dar cele doua cetati se ~i con-

'tbpesc intr-una singura, capeteniile lor se asociazii la 'domnie iar Romei i se acorda rolul de conducere. Infelul acesta Roma ajunge de doua ori mai mare. Pentru a Ii se da ~i sabinilor 0 satisfactie, toti ceto1tenii tomani au fost denumiti quiTites 1, de la numele fortaretei sabine Cures. In ~mintirea acestei lupte, locul in care calul lui Curtius i~i salvase stapinul cazut in mla;;tina, scotindu-l la mal, a primit denumirea de lacul Curtius.2 Dupa un razboi aUt de groaznic a urma~ bir:efi'\c~to~rea pace, care a facut pe sabine 9i mai drag1 sot1lor 91 parintilor lor si in primul rind lui Romulus. De aceea cmd a i~1partit poporul in 30 de curii 3, a d~~ :ur.iilor. n~mel~ acestor fem.ei. Numarul femeilor era fara mdmala mm mare dedt al curiilor; traditia nu 11espune insa daca.ceJ~ care au dat numele curiilor au fast alese dupa v1rsta, .dupa rangul lor sau al sotHor, sau dadi au fost trase la sorti. Tot atunci s-au alcatuit trei centurii de cavaleri: nm~1nenSeS,care i~i trage numeJe de la Romulus, Titi.enses, de la Titus Tatius, 9i Luceres, a carui nume nu .poate Ii expJicat, deoarece nu i se cunoa~te originea. De atunci, cetatea romano1 a fost drmuita in comun 9i in deplina intelegere de catre doi regi.
XIV Peste citiva ani niste rude de-ale regelui Tatius insultara p~ trimi9ii la~rentinilor. De9i laurentinii se pIing 9i cer satisfactie in numele dreptului gintHor, totu;;i asupra lui Tatius au avut mai mare putere innUe!1t~ !?i rugaminti1e alor so1i.Prin aceasta !?i-a atras asupra-l?1 pedeapsa pe care 0 meritau rudele sale, cad, venind la
--I

~nire oriciala a cetatenilor romuni convocati in Adunarea poporului. ...' 2 Lacul Curtius, inainte de secare, era slluat ill centrul forului roman. .d' + 1 .;1 Ulterior Curia desemna locul unde senalul i\i tinea ~e LllyC e.

Lavinium, la solemnitatea unui sacrificiu, Tatius este ucis intI'-o busculada. Se spune ca aceasta ip.timplare nu i-a pricinuit prea mare durere lui Romulus, a~a cum s-ar Ii cuvenit, fie pentru di Tatius nu fusese un tovara~ sinceI' la domnie, fie pentru ca socotea ca disparutul i?i-a meritat soarta. De aceea s-a abtinut de la razboi. Totru;;i ca 0 ispa~ire pen. tru insultele aduse solilor a fost reinnoit tratatul dintre Roma ~i Lavinium 1. In pofida a~teptarilor, pacea dintre romani ~i laurentini s-a past rat tot~i. In schimb un alt razboi izbucne.<;;te,mult mai aproape, chiar la porti1e RameL Fidenatii 2, socotind primejdioasa Yecinatatea eu 0 putere care creii'tea tot mai mult se grabesc sa declare razboi Romei cu un ceas mai devreme, pma a nu se inHiri aceasta pre a mult, caci altel n-ar mai 1i putllt s-o invinga. Ei trimit impotri\"a Romei' cete de tineri inarma1;i ii'i devasteaza tinutul dintre Roma ii'i Fidenae, Apoi pornesc spre stinga, deoarece spre dreapta erau impiedeci:lti de Tibru, ~i incep sa je.fuiasca ~i sa pustiasca tolul in jur, virind groaza in tarani. Ace~tia i ug de-a wilma 1a Roma, unde aduc vestea ca au navalit dusmanii. Romulus, chernat in graba,' dici razboiu1 era pl'ea aproape ~i nu mai ingaduia nici 0 intirziere, seoate armata ~i-i?iinstaleaza tabara la 1000 de pa~i de Fidenae. Acolo lasa numai 0 mica garnizoana, apoi pleaca eu toate trupele. Dupa ce a~eaza la pinda 0 parte din trupe, in ni~te locuri aeoperite cu tufi~uri, pentru a atrage in capcana pe du~mani, merge mai departe cu grosul pedestrimii ~i eu toata eavaleria. Aeeasta tactica, operHta
;j

intr-o aparenta dezordine, ca 9i incursiunile cavaleriei, Pina aproape de por.ti~e.?raii'u~ui,ageme.ne~te pe~dw~man. Actiunea cavalenel facu sa para mal flreasea fuga pe care 0~ta9ii'trebuiau s-o simuleze. $i, cum caval:ria parea ca sta la indoiala daca sa dea batiilia sau sa se reretraga, iar pedestrimea inc:pea. 9i ea. sa dea inap?i, dusmanii se napustesc deodata prm port1le larg deschlse pe 'urmele armatei romane ~i, i? ~orinta l~~ invequnata de a-I urmari, 9i nimici pe romam, smtatra91 m locul unde era organizata ambuseada. . . ~. Atunci romanii ies pe neaii'teptate dm aseunzaton ~i se reped din lanc asupra du~manilor. Spaima fi~enatilo~ creste si mai mult viizind ca unitatile de soldatl romam car~ fusesera insarcinate eu paza castrului pornesc ii'iele la atac. AsHel, cople9iti de numarul romanilor care rasareau din toate par1;ile, fidenatii inspaimintati 0 iau la goana, incH Romulus ~i calaretii sai abia au timp sa se intoarca in goana cailor. . Intr-adevar, 0 fuga ca asta de mult nu s-a mal pomeni,t; fiind 0 fuga reala du~manii alergau spre ora~ul lor intr-o neorinduiala muIt mai mare dedt romanii, pe care ii urmarisera eu putin mai inainte, in fuga lor simulata. Cu toa.te acestea fidenatii n-au putut sa se sa1veze ; romanii ii urmaresc indeaproape, pas cu pas, 9i, mai inainte de a se inchide portile, patrund de-a valma in orafl, ca ~i cum cele doua armate n-ar i fost dedt una singura.
XV Razboiul fidenatilor a innuentat fli pe veieoti 1, eu care se i~rudeau (caci ~i fidenatii erau etrusci). In plus, Ii stimula si neEnistea pe care le-o producea vecinatatea cu romanii, 1a gindul ca acefltia ~i-ar fi putut indrepta a~mele impotriva tuturor vecinilor. Veientii au naviHit
--1

1 Cetatea LaviniwD era consideraLil dupa legenda cen trul urban' a1 popu1a~iei de ginta latina. 2 Locuitorii cetiltii Fidenae (Castello Guibilio) situata la 3,5 km de Roma intre Tibru si Anio. II Pasul era 0 masllra l'omanil pentru lungimi, avind 1,49 m.

Locuitorii orasului Veii (azi satul Isola Farnese) cel I?ai important centru din 'ce1e 12 confederatii etrusce. Veii era sltuat la 4;5 km nord de Roma.

pe t~r~toriu~ r~man mai degraba ca nii?te cete de prbl.dal~lcl, ?e:lt m!r-un dl.zboi adeva.rat. Fara. sih;i a~eze tabara i?l fara sa a~tepte armata romana, dU1?maniis-au intors .~a Vei~,.cu pdizile luate de pe ogoare. Dimpotriva., romann, negasmd pe dU1?maniin tinutul lor au treeut Tib~'~l!indu~ti in Jinie de,.ba~aie, prega.titi. sa' dea 0 lupta declsl:,a. Aflmd ca romm~ll 1?l-aua~ezat tabara ~i ca se aprople de Ol'a~ullor, velentii Ie-au iesit in intimpinare preferind sa lupte in dmp desehis dedt inchisi in cetate' In adapostul meterezelor. ' , , De data aceasta regele roman a invins numai prin aVlntul veteranilor sai, Hira sa mai recurga la vreo straiage~na. El i-a pus pe fuga pe du~mani 9i i-a urmarit pina 1<1 zldurile ora~ului lor, dar nu a indraznit sa Ie atace eetatea, care era pre a puternica datorita pozitiei 9i zidurilor sale. La intoarcere' insa a devastat ogoarele mai mult eEl represalii dedt pentru prada. Aceasta groazniea lovitura, care a fost totatit de durernasa pentru veienti ea 9i infringerea suferita, ii sile9te sa .' tl"imita soli la Roma, ca sa ceara pace. Li seacorda un armistitiu pe timp de 100 de ani, dar cu pretul unei parti eli[l teritoriu. ~ Cam acestea sint faptele savir9ite in timpul domniei lui Romulus, inlauntrul i?i in afara eetatii. Toate ispravile ~ale n-au dezinintit cu nimic credinta ca e scoboritor din zei ;;1ca s-:a inaltat la cer dupa moal'te, atit prin curajul de care a dat dovada dnd a pus din nou in scaun pe bunicul sau, dt 9i pI'in hotarirea de a intemeia Roma,' pe care a inUirit-o in timp de pace ~i de razboi. Intr-adevar, datorita .puteri1 pe care i-a dat-o el, Roma s-a putut bucura de -pace 91lini!?te timp de 40 de ani. .. Totu;;i Romulus a fost mai drag poporului dedt patri(i(nilo.'.Nimeni n-a fost atit de iubit de ostasi ca el. Nu "'IIII/1i 111 t.imp de razboi, ci i?i in timp de pace a avut 0
v

.. garda personala de 300 de oameni inarmati, . numea celeres 1,

pe care Ii

XVI Dupa aeeste fapte nemuritoare, intr-o zi, pe dnd 1;;iinspecta arm at a adunata intr-un dmp de linga mlai?tina Caprei 2, a izbucnit deodata 0 furtuna insotita de vuiete fli tunete puterniee, in timpul careia regele a fost invaluit de un nor ntit de des, indt a disparut clin ochii mul~imii, De atunci Homulus n-a mai fost vazut pe pamint. Dupa aceasta vijelie, .cind cerul s-a inseninat ~i a reaparut lumina soarelui, tineretul roman, revenindu-~i din spaima pri n. care trecuse fl1viizind trollul gol, fu inclinat sa creada pe senatorii care ~ezusera foarte aproape de rege i?i care spuneau ca Romulus a fost rapit in timpul furtunii $i di .s-a iniH~at la cer. Totu$i, zguduiti ca de pierderea unui tata, tinedi s-au intristat pastrind 0 adinca tacere. Apoi, urmind pilda dtorva, toti incepura sa-l aclame ea pc .,un. zeu ~iun fiu de zeu, ca pe regele ~i parintele Homei", cerindu--i sprijinul ~i rugindu-l sa Ie po?rte nOrGc~i sa-i ocroteasea intotdeauna ea pe fiii sai. ered ca au fast atunci 'Fi unii care au spus in taina ca regele fusese ueis de senatori eu propriile lor milni. Intr-adevar, s-a raspindit ~i acest .zvon, dar numai intr-ascuns. Admirati.(l pentru er.ou ~i .spaima din momentul aeela au raspindit insa cealalta le~ genda, eareia i s-a dat fli mai mult crezamint, datorita iscusitei inehipuiri a unui siogur om. Astfel, ciod eetatea tulbura.ta i~i plingea regele ~i era inveql1nata impotriva patrieienilor, se istorise.'ite ea Proculus Iulius, un orn cu greutate, care intotdeauna era crezut, chi.ar daca era vorba . de lucruri nemaipomenite, a venit in mijlocul aduna-rii ;;i a spus : "Qui,riti ! Astazi, in zorii zilei, Romulus, parintele acestui orai?a coborit din cel' deodata fli rni s-a aratc,tt:'Cuprins de spaima, dar 'l?i de cucernicie, m-am ridicat de
Cei iuti de piciol':' . In partea sndic& a cimpului lni Marte, in rcginnca drcului lui Flaminius.
1 2

jos rU?indu-~ sa-~~ permita a-mi ridiea privirile spre eJ. ' AtLlnCl,el ml-a gralt : "Du-te si vesteste "I'omanilorea zeii VOl'sa faea ~~n Roma mea eapitala l~mii intregi ; ea urmare romanu trebuie sa se indeletniceasea eu razboiul. Spu~1e-le sa ~tie 9i sa invete 9i pe urm39ii lor ea uiei 0 fory~ omeneasea nu va putea tine piept armatelor 9i puteru r~mane." Este de mirare cita crezare li s-a dat eel6r povestIte de acest barbat 9i cit de mult s-a potolit durerea pop~rului 9i a .09tirii pentru pierclerea regelui Jor, Iiindca dupa aceea tOtl au crezut in nemul'irea lui.

XViII In vremea aeeea era vestita dreptatea si evlavia lui Numa. Aeesta loeuia Ja Cures, in tinutul sa'binilor, 9i pentru vremurile acelea eJ era un foarte bun cunoscator al dreptului divin 9i profan, in tot cuprinsul lui. Se pretindea, insa fara temei, ca Numa ar :fi avut ca pl'ofesor pe Pythagoras J din Samos 2, aceasta, pentru ca uu ~e eun09tea vreun altul. Dar se 9tie ca abia peste un seeol ~i mai bine, in timpul domniei lui Servius Tullius lji tocmai la eapatul Italiei, in apropiere de Mct'lpontull1 .1, Heracles 4 9i Crotona 5, 9i-a adunat Pythagoras un gl'Upde tineri dorniei de invatatura. Caci, de pe acele tarimuri, ehiar daca aeesta ar Ii trait in vremea lui Numa, cum i s-ar i putut duce vestea
1 Pythagoras din Samos, filozof ~i matematician grec 580-500 ~.e.n",fondatorul ~colii pitag.ol'iciene. I se atribuie descoperil'ea tablei de in.multire ~i a teoremei ce-i poal'til numele. 2 Insuliidin arhipelagul Sporadelor situata in mat'ea Egee intre Milet ~i Efes (Asia Mica). ' a Ora~ portuar situat in go!ful Tarent, pe coasta estica a Lu( dlli

pina la sabini ? Sau in ee limba ar fi putut frezi euiva dorinta de a-I urma invataturile? $i insotit de ee paza ar Ii putut ajunge viitorul rege pina la el, trecind pe In atltea popoare diferite ,ca limba $i datini? Mai curind cred ea Numaavea din fire un sl:tflet plin de virtuti ~i ea a fost influentat in viata nu atit de invataturile luate de la straini, cit' de disciplina aspra s;i seY~ra a vechilor sabini, cel mai cUl'at popor din vremurile apuse. Auzind de renumele lui Numa, del?i senatorii romani l~l dadeau bine seama ca a alege un rege dintre sabini putea sa insemne prepunderenta aeestora, totu~i niri1',i l1-a indraznit sa prefere unui asemenea barbat pe vre~m a1tul dintre ei sau din tabara lor, senator sau simplu cetatean, ci to~i, pina la unul, hotarira sa-i incl'edintE'ze domnia lui Numa Pompilius. ' Cind a fost adus la Roma', Numa Pompilius a urmat exemplul lui Romulus, care a intemeiat Roma si a obtinut domnia eereetind vrerea zenor; de aceea' ~i el a" eerut sa se intrebe ce hotarase zeii in privinta sa. " Un augur 1, a dirui funetie a ramas de atunci 0 demnitate ofieiala, publica 9i sacerdotala, I-a condus p"eeetatu!e. ~A,:ol?, Numa s-a al?ezat pe 0 piatdl. eu fat a spre 11l13Za-Zl, rar augurul la stinga lui, eu eapul aeoperiteu un voal l?i tinind in mina lui dreapta un toiag incovoiat s;i fara noduri, numit lituus, Apoi, dupa ce a imbriHisat ell privirea oral?ul ~i cimpiile l?i a invoeat pe zei, aug~l:ul. a trasat pe eel' ~i pe pamint 0 linie inehipuiti:i eu baslonul augural, de la rasarit, la apus 9i a spus ea la dreapt.a se aHa miaza-zi, iar la stinga miaza-noapte : in fata si-a f.ixat in minte un punet, la departarea pi~a la c~re' se
1 Auguratul era 0 institutie religioasii de or:iginii eirusca deser~ita de 3, apoi 9 preoti (auguri), prin legea Ogulnla din 3{)0 i.e.n ~trlbuJi~ augurilor consta in luarea auspiciilor. consacrarea preatllor ~l rnaugurarea templlor. Augurii hotarau valabilitatea aleget'll consulilor sau a dictatorilor.