PAROHIA ORTODOXĂ BIRDA

Vă invită în 1 octombrie
să participați la activitatea: ,,Fănuș Neagu,
Ștefan Mihăilescu-Brăila și filmul «Dincolo de
nisipuri»”
în biserica cu hramul ,,Nașterea Maicii
Domnului” din Birda

Din program:

Ora 10,00 Sfânta Liturghie;

Ora 12,10 Cateheza cu tema:
,,Un scriitor, un actor, un film. O fereastră deschisă
spre spiritualitatea satului dunărean”;
Expoziție de carte și fotografie;
Vizionarea filmului: ,,Dincolo de nisipuri” (1974), on-
line.
 REMEMBER:
UN SCRIITOR, UN ACTOR ȘI UN FILM. O FEREASTRĂ DESCHISĂ
SPRE SPIRITUALITATEA SATULUI DUNĂREAN

 Prin alegerea și tratarea acestei teme încercăm să

dezvelim spiritualitatea satului brăilean din romanul
lui Fănuș Neagu, Îngerul a strigat (1968), din
activitatea actorului Ștefan Mihăilescu-Brăila (1925-
1996) și din ecranizarea acestui roman în pelicula
,,Dincolo de nisipuri” (1974) în care cei doi au trudit:
Fănuș Neagu în postura de scenarist și Ștefan
Mihăilescu-Brăila în rolul personajului Gheorghe
Jinga.
 Anul acesta s-au împlinit 10 ani (24 mai) de la
trecerea la cele veșnice a scriitorului Fănu ș Neagu
(1932-2011) și 53 de ani de la publicarea romanului.
Tot anul acesta s-au împlinit (19 septembrie) 25 de
ani de la plecarea din această lume a actorului Ștefan
Mihăilescu-Brăila. Iar în februarie am aniversat 47 de
ani de la premiera filmului ,,Dincolo de nisipuri” în
regia lui Radu Gabrea.
 ,,Ce m-a fermecat și mă farmecă la Brăila este peisajul
ei unic în geografia României, amestecul ei de nebunie
a visării, dar și de dor de plecare…” (Fănu ș Neagu,
1978).
 FĂNUȘ NEAGU
(1932-2011)

 Fănuș Neagu s-a născut în 5 aprilie 1932 în satul

Grădiștea de pe malul stâng al râului Buzău.
Scriitorul a copilărit în satul natal din Bărăgan, la
jumătatea distanței dintre Buzău și Brăila, unde se
iscă cel dintâi crivăț și vara aduce arșiță, un vânt cu
nume de sărăcie” (Manolescu, 2008, p. 1105-1106).
 Lumea ruralității fănușiene nu mai păstrează nimic
din schemele care exercită o puternică presiune
asupra scrierilor epocii și depășește cutezant
interdicțiile. În povestirea sa, relațiile conflictuale se
alcătuiesc și se dezvoltă în spațiul eroticii și se
întemeiază pe motivul clasic al intersectării unor
interese și prejudecăți familiale. Condiționările socio-
politice sunt eliminate, din configurația timpului…”
(Grigor, 2001, p. 8).
 Primii ani de școală primară i-a urmat în localitatea
natală, apoi cursurile Liceului Militar din Ia și (1944-
1948), cu trei ani de școală absolviți la Liceul Militar
din Câmpulung-Muscel și cele ale Școlii Pedagogice,
FĂNUȘ NEAGU (II)

nr. 2 din București. Tot în capitală Fănuș Neagu a

urmat cursurile Școlii de Literatură (1951-1952) fiind
coleg cu Nicolae Labiș și Radu Cosașu. După aceste
cursuri, Fănuș Neagu s-a înscris la Facultatea de
Filologie a Universității din București unde a învățat
timp de trei ani (1954-1957).
 Rând pe rând a fost profesor suplinitor la Școala
Generală din comuna Largu – Galați (1953-1954). La
București a fost redactor, director de revistă, fondator
și colaborator al unor publicații. Fănu ș Neagu a
debutat cu postul de redactor la ,,Scânteia tineretului”
(1954-1956), apoi la revistele ,,Luceafărul” și
,,Amfiteatru” (1965-1968), colaborator cu tablete
sportive la ,,România literară”. După 1989 a fost
director al săptămânalului ,,Țara” (1990). Împreună cu
Eugen Simion, Marin Sorescu și Valeriu Cristea, Fănu ș
Neagu a pus umărul la publicarea ,,Literatorului”. A
fost numit director al Teatrului Național ,,I. L.
Caragiale” din București (1993-1996).
 Opera literară a fost răsplătită cu patru premii ale
Uniunii Scriitorilor (1964, 68, 70, 88) și prin alegerea
de membru al Academiei Române, corespondent din
1993 și titular din 21 decembrie 2001.
 FĂNUȘ NEAGU (III)
 Lista selectivă a operelor antume:
 1960 - Ningea în Bărăgan, povestiri;
 1962 - Dincolo de nisipuri, nuvele;
 1968 - Îngerul a strigat, roman;
 1972 – Cronici de carnaval, cronică sportivă;
 1976 - Frumoșii nebuni ai marilor orașe, roman;
 1977 – Cronici afurisite, cronica sportivă;
 1979 - Cartea cu prieteni, însemnări;
 1979 - În văpaia lunii , nuvele;
 1981 - Insomnii de mătase, însemnări;
 1985 – A doua carte cu prieteni, însemnări;
 1987 - Întâmplări aiurea și călătorii oranj,  publicistică;
 1988 - Scaunul singurătății, roman;
 2001- Amantul Marii Doamne Dracula, roman.
 2004 – Asfințit de Europă. Răsărit de Asie, jurnal.
 Teatru: ,,Apostolii” (în colab., 1973); ,,Echipa de zgomote”
(1970) și ,,Scoica de lemn” (1978).
 De asemenea a fost scenarist pentru șapte filme: ,,Ciprian
Porumbescu” (autorul dialogurilor, 1973); ,,Dincolo de
nisipuri” (1974); ,,Punga cu libelule”(1981); ,,Cantonul
părăsit” (1985);,,Sosesc păsările călătoare” (1985); ,,Casa
din vis” (1991) și ,,Terente-regele bălților” (1995). După
Revoluția din 1989 Fănuș Neagu a interpretat rolul
generalului sovietic Ivan Susaikov în filmul ,,Crucea de
piatră” (1994).
ÎNGERUL A STRIGAT
 Prin romanul de debut Îngerul a strigat (1968) Fănuș
Neagu deschide o fereastră spre spiritualitatea
dunăreană a locului în care s-a născut. Romanul are ca
tilu sugestiv ,,Țara hoților de cai”. Autorul, confesiv într-o
scriere din maturitate, Scaunul sigurătății
consemnează: ,,Caii mi-au populat întreaga copilărie și
mi-au alimentat fantasmele aventurii…”(Munteanu,
2017, p. 84).
 Romanul, structurat în 11 părți la care se adaugă un
Epilog 1954 reface o atmosferă a vieții cotidiene a
țăranului român de dinainte de război, în timpul
Războiului și după instaurarea regimului comunist în
România.
 Dunărea reprezintă imaginea de debut a scrierii: ,,În
marginea Dunării se legănau ancorate douăsprezece
luntrii. Pe botul lor se uscau ave, postovoale și plă și ude.
[…] De dincolo de Dunăre, din baltă, unde se bălăceau
turme de porci, luptându-se să păzească rizomul stufului
în apele murdare, vântul aducea miros de nămol” (Fănu ș
Neagu, 1991, p. 5). Pentru autor, Dunărea e izvor de
cunoaștere și întoarcerea la copilărie, la via ța simplă de la
țară, la idilic. Tocmai de aceea apar de foarte multe ori
trimiteri la acest cuvânt, descrieri ale fluviului și un
,,potop” de comparații, personificări, metafore.
 ÎNGERUL A STRIGAT (II)
 În Cercei de aur (Fănuș Neagu, Dincolo de nisipuri, Editura Curtea Veche Publishing,
București, 2011, p. 156), Dumnezeu coboară pe pământ și ia chipul fluviului: ,,Era după-
amiază și răsărise luna. Ieșise, cum zice credin ța noastră, a celor din băl ți, să rupă un
mănunchi de pelin crud, să-l presare în calea lui Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu să- și
aducă aminte că pe pământ e primăvară și că e dator să coboare din cer, să ia chipul
Dunării și să ne hrănească” (Marinescu, 2017, p. 72-73).
 Întreaga scriitură este o poveste care debutează cu mărturisirea băiatului Ion Mohreanu și
se încheie cu cea a băiatului devenit bărbat în toată firea bătrânului dascăl. Între cele
două momente stă povestirea, sărbătoarea vie ții adică cronica unui sat și a unei regiuni. În
acest moment Ion Mohreanu, personaj central al romanului avea 10 ani. Prin țul
Alexandru Șuțu poreclit Buric s-a căsătorit în 1934 în Elve ția cu Ana Știrbei. Prin țul a
hotărât construirea unui aerodrom lângă conacul moșiei din Plătăre ști. Acesta a fost și
mobilul dislocării a 13 familii din sat în Bărăgan. Marin Doancă, administratorul mo șiei
din Plătărești a reușit să-i convingă să plece în Agule ști, un sat din Dobrogea: ,,…Pentru
un pogon aici, dă patru pogoane în Dobrogea. Aici ave ți câte trei, acolo o să ave ți câte
douășpe pogoane. E treabă nu? […] Doancă l-a convins pe Che Andrei de plecarea în
Dobrogea care se face apologetul acestei idei în fa ța oamenilor:
 -Oameni buni, îi anunță el pe țăranii strânși în tinda casei lui, care mirosea puternic a
unui fum de tizic, eu mă mut. Fie și singur, tot mă mut. Cunosc Dobrogea, am făcut
armata acolo de recrut la Megidia. Juma de an am cântat în biserica mare a târgului,
lângă altar. O făceam pe dascălu, ca să scap de corvezi. În Dobrogea, fra ților, dacă ai
devlă, te faci om într-un an” (Fănuș Neagu, 1991, p. 10; 13).
 ÎNGERUL A STRIGAT (III)

 Semnele unui parcurs epopeic tragic se fac sim țite încă

de pe drum, când Nicolae Mohreanu moare împu șcat
pentru o vină pe care nu o are, iar Barbu Căpălău se
îneacă în Dunăre, la un pas de pământul făgăduit. Mulți
vor pieri în război. Unii se întorc în sat, alții continuă
exilul dobrogean, câțiva vor vagabonda prin lumea al
cărei centru continuă să rămână Plătărești, pe unde trec
și poposesc frecvent. Peste toți va trece, într-un fel sau
altul, tăvălugul absurdelor evenimente postbelice, ale
istoriei mari și a celei mici, locale și individuale (Grigor,
2001, p. 37).
 Convoiul spre Dobrogea era format din patruzeci de inși,
cu copii cu tot, îngrămădiți în nouă căru țe. În drum au
fost jefuite trei prăvălii iar bănuiala a căzut pe oamenii
din acest convoi. Nicolae Mohreanu nu a avut un alibi
solid fiind la ibovnică în vremea când s-au petrecut
aceste tâlhării. Acum, băiatul Ion Mohreanu a fugit în
Brăila. Aici a lucrat la circul lui Enache Pasalc din
mahalaua Crângu Mieilor din Râmnicu-Sărat. Aici a
îngrijit caii circului.
ÎNGERUL A STRIGAT (IV)
 Criticul literar Cornel Ungureanu opinează faptul că
Scriitorul, era la sfârșitul anilor șaizeci, Regele. În
antiteză cu acesta este clovnul reprezentat de circul
prezent în acțiunea romanului. Este sesizat chiar un
personaj cu după ipostaziere de rege și claun, care î și
asumă statutul de rege pentru a putea parodia în lini ște.
El este pentru Fănuș Neagu, Che Andrei, cel mai de
seamă producător de rețete, de îndrumări, de teze, de
aforisme. Roman al tuturor contradicțiilor, Îngerul a
strigat este opera în care putem descoperi azi, felul în
care o generație se exprimă printr-un scriitor.
(Ungureanu, 1985, p. 407; 415). Socrul lui Che Andrei a
fost preot. În Primul Război Mondial acest preot a dus
moaștele Sf. Ioan de la Suceava la … Paris (În realitate
racla cu moaște a fost adăpostită la Viena între 1914-
1918 n. n.).
 Nae Caramet, un alt strămutat în Dobrogea, un personaj
deosebit de interesant, ajutor al administratorului mo șiei
prințului din Agulești, își vinde sufletul satanei în finalul
romanului are o ocupație interesantă: ,,Nae Caramet se
îndeletnicea cu găsirea unor lucruri aduse din largul
mării la mal: Cred și eu că n-are, –mărturisește Che
Andrei lui Ion Mohreanu– Marea
 ÎNGERUL A STRIGAT (V)

Neagră înghite averi de când e lumea lume, și de la român, și de la bulgar, și de la rus, și

de la turc. Dar numai-n noaptea de Sfântă Măria Mică le arată” (Fănu ș Neagu, 1991, p.
47).
 Ion Mohreanu este personajul principal – pelerin prin lume: argat în mai multe locuri
apoi lucrător într-un birt care deservea pe… deportații bănă țeni din Banat. El este
animat de dorința răzbunării morții nevinovate a tatălui său. La final împărtă șe ște
aceeași nedreaptă soartă a tatălui fiind ucis fără vreo vină.
 Credința în Dumnezeu le dă sens existenței: ,,-Crucea pătimirii Domnului nostru Iisus
Christos să ne izbăvească pre noi de boli și de duhuri necurate. Pre noi și această casă
creștinească. Strigați cu bucurie către Dumnezeu to ți locuitorii pământului” (Fănu ș
Neagu, 1991, p. 102-103). În această situație era și Costică Banaurs numit de femeile
din Brăila ,,Îngerul”. Mecanic în flota aeriană a căzut în Războiul din Răsărit în
apropiere se Sevastopol. Ajuns la patruzeci de ani și declarat inapt pentru front se
ocupa de reparații la ambarcațiuni cu tonaj mic. Condamnat pentru ,,seducerea unei
persoane minore”, Îngerul caută izbăvirea la Bobotează când cel dintâi care scotea
Sfânta Cruce era iertat de orice păcat. A fost ucis de frații de suferin ță care i-au devenit
ucigași: ,,-Fraților!... Tâlharii!... Și dispăru în adânc, cu bra țele adunate deasupra bur ții,
iar apele îi trecură trupul înjunghiat sub podul de gheață al Dunării” (Fănu ș Neagu,
1991, p. 122).
 După terminarea Războiului a urmat seceta, foametea, dar și istaurarea regimului
comunist. Titi Șorici, strămutat din Plătărești a întemeiat o celulă de partid. Bonfaier și
Schelete, prieteni ai lui Ion Mohreanu au plecat în jude țul Timi ș-Torontal.
 ÎNGERUL A STRIGAT (VI)

 O importanță deosebită în structura cărții o au practicile

religioase din Postul Paștilor. Ele sunt anunțate din
debutul celei dintâi scrieri fănușiene Ningea în Bărăgan
(1960) când după titlu apare cuvântul ,,Olelie”, un strigăt
ritualic asociat cu focul la lăsata secului pentru a alunga
spiritele rele (Istrate, 2019, p. 24). Apar zile speciale Joia
Mare ,,când lumea se pregătește pentru cele
douăsprezece îngenuncheri” (Fănuș Neagu, 1991, p. 169)
dar și de curățire a locuinței ,,pentru că Moartea și
Învierea lui Iisus despică în om patimi învălmă șite,
bucurie și frică, mai adâncă frica decât bucuria, fiindcă
moartea înseamnă frică, cea mai groaznică frică…”
(Fănuș Neagu, 1991, p. 168). Praznicul Învierii este
cinstit în partea a VII-a a romanului chiar de sub apă:
,,Pe fundu bălții, se spune, se află două biserici și în
noaptea Paștilor clopotele lor prind să bată sub apă laudă
lui Iisus” (Fănuș Neagu, 1991, p. 195).
 La finalul romanului, Ion Mohreanu lucrează într-o
așezare populată de deportații bănățeni din Bărăgan:
,,Tractoriștii și lucrătorii permanenți la gospodăria de
stat și deportații din Banat, care locuiau în cele șaizeci și
patru de case, seara, când se adunau la baracă, să bea
votcă, să mănânce heringi păstrați în salată de ceapă…”
(Fănuș Neagu, 1991, p. 263).
 ÎNGERUL A STRIGAT (VII)

 Ca toți fii acestui timp al literelor, Fănuș Neagu visează și el să scrie o

cronică a locurilor. Vastă cronică trebuia să fie Îngerul a strigat. În
felul lui, scriitorul e regele timpului său imaginar, sfânt protector al
obârșiei locului, dar și a sfârșitului unei lumi (Ungureanu, 1985, p.
409).
 Puține romane ne dau într-o asemennea măsură impresia de viață
tumultoasă, nemărginită, de violen ță a naturii și de sălbăticie. Pe
pământ, în bălți, în smărcurile Dunării, în stufări șurile Deltei, în
podurile plutitoare, descoperim aceea și neîngrădire a instinctelor.
Oamenii mănâncă, beau, se bat, se ucid, iubesc sau urăsc, cunosc
toate patimile și toate renunțările, afară de una singură: placiditatea”
(Manolescu, 2008, p. 1107).
 ,,M-am născut în Bărăgan – spunea Fănu ș Neagu– , acolo unde ecoul
lumii ia forma unei pălării de floarea soarelui ce se închină aplecată,
aplecată peste toată Câmpia Brăilei, celui mai cântat fluviu al
Europei, Dunărea. […] Bărăganul, apele, poveștile bunicii și ale
părinților, adunate într-un vis fabulos, au făcut să se nască în mine
scriitorul de mai târziu. […] Ai stat vreodată în grâu? Eu dormeam în
grâu când treiera. Se treiera pe arie… Ai dormit vreodată în grâu, pe
movila de boabe, în mormanele alea de grâu ro șu? Fii atent. Fiecare
bob de grâu are chipul lui Iisus Hristos” (Munteanu, 2017, p. 58; 63).
 ȘTEFAN MIHĂILESCU-BRĂILA (1925-1996)

 Un brăilean prin obârșie a fost actorul Ștefan

Mihăilescu. Pe acesta l-a legat de scriitorul Fănu ș
Neagu colaborarea la două filme realizate cu scenariul
romancierului din Grădiștea: ,,Dincolo de nisipuri”
(1974) și ,,Sosesc păsările călătoare” (1985) și darul
povestirii: Povestirile lui –mărturisea Cătălina
Buzoianu– îmi dezvăluiau un aspect al ora șului care
nu l-am știut decât prin el. Mitologia Brăilei. Știa așa
de multe. Avea și o știință a povestirii. Avea farmecul
lui Panait Istrati sau al celuilalt brăilean – Fănu ș
Neagu. Și hazul lui era special. Umorul lui intra într-o
zonă halucinantă. Cred că dacă ar fi scris și nu numai
ar fi povestit, ar fi fost un mare scriitor. Poveștile lui
aveau savoare și inteligență. Era grozav” (Mandache,
2010, p. 72-73).
 Cognomenul Brăila adăugat numelui Ștefan
Mihăilescu a fost luat pentru a se singulariza. I se
potrivea a spus Ion Vova. Numele a fost preluat de la
numele bunicii.
ȘTEFAN MIHĂILESCU-BRĂILA (II)

 Ștefan Mihăilescu-Brăila s-a născut pe 3

februarie 1925 la Brăila. Aici a urmat cursurile
Liceului Industrial (1936-1940) apoi pe cele ale
Conservatorului G. Cavadia de muzică și artă
dramatică pe care le-a absovit în 1947.
 După absolvire a fost angajat actor la Teatrul de
Stat din Brăila, Baia Mare (1956-1957) și prin
concurs la Teatrul Giulești din București (1957-
1985).
 Este cunoscut publicului prin intermediul
filmului ,,Secretul lui Bachus” (1984) unde a
avut rolul principal și din diverse scenete
înregistrate pentru Televiziunea Română. Însă
teatrologii scot în evidență reușitele dramatice ale
marelui actor: ,,…Escu” (Mușatescu); ,,Arturo
Ui” (Brecht); ,,Dl. Puntilla și sluga sa Matty”
(Brecht); ,,Pălăria florentină” (Eugene
Labiche); ,,Regele moare” (Eugène Ionesco) ș. a..
 În semn de apreciere pentru arta dramatică a
fost răsplătit cu titlul de artist emerit în 1964.
Tot atunci a fost răsplătită cu acest titlu și Maria
Tănase, Carmen Stănescu și Gică Petrescu. În
anul 1967 a fost distinins cu Ordinul Meritul
 ȘTEFAN MIHĂILESCU-BRĂILA (III)

Cultural clasa a III-a ,,pentru merite deosebite

în domeniul artei dramatice”. În anul 1984 a
primit Premiul Cineaștilor pentru rolul din
filmul ,,Secretul lui Bachus”.
 A trecut în lumea umbrelor în 19 septembrie
1996.
 Pe 12 septembrie 2010 a fost lansat volumul
O carte atipică, despre un actor atipic iscălit
de actrița Rodica Mandache.
 Teatrul Odeon a organizat în 3 februarie 2015
evenimentul ,,Ștefan Mihăilescu-Brăila – 90.
In memoriam”. Tot cu acest prilej a fost
dezvelit bustul actorului realizat de sculptorul
Dragoș Cătălin Munteanu, iar Televiziunea
Română i-a dăruit un film documentar:
,,Portret Ștefan Mihăilescu-Brăila”.
 La Brăila, orașul natal al actorului
Mihăilescu, personalitatea îi este omagiată
printr-un Concurs Național de Teatru care îi
poartă numele și prin numele dat unei străzi
din urbe.
 ȘTEFAN MIHĂILESCU-BRĂILA (IV)
 Ștefan Mihăilescu – Brăila a rămas un spirit al ora șului natal, a șa cum este Fănu ș Neagu
pentru Bărăgan. Această afirmație încercăm să o analizăm prin câteva mărturii:
 Calitatea actului dramatic: ,,…Vreau să ajut la cultivarea publicului și nu la degradarea
lui. Vreau ca toți spectatorii noștri să guste comedia cu ideile ei cu tot, să nu guste numai
hazul unei situații sau al unei replici…” (Matei, 2021).
 Din ,,Fișa de cadre” a actorului aflăm că e ,,actor talentat atât în roluri de dramă cât și
roluri de comedie […] înzestrat cu mult talent și a dovedit multă dragoste fa ță de meseria
lui (Mandache, 2010, p. 33).
 A fost apreciat în teatrul în care a activat și în care alături de Elena Deleanu și Ștefan
Bănică a domnit ca un rege peste sala de peste Podul Grand (Mihăilescu, 2010, p. 39).
 Arta dramatică este însoțită în viziunea lui Ștefan Mihăilescu de efort și cultură: ,,…Actor
Nou înseamnă om de cultură. A-l juca pe Brecht înseamnă o călătorie culturală. A găsi
linia unui rol înseamnă Studiu…” (Mandache, 2010, p. 47).
 Nu a agonisit avere, ci a fost un boem care a ars la propriu pentru profesiunea sa. După
ieșirea la pensie a suferit mai multe hemiplegii (leziuni ale creierului) care au lăsat urme
adânci.
 Sărac și uitat de public a protestat împotriva uitării nedrepte: ,,…Când am venit – spunea
Doamna Brăila – era un morman de hârtii rupte în mijlocul casei. «Ce-i asta?» - «După
mine să nu rămână nimic!» - «Bravo, Ștefane. Tu și Ludovic al XIV-lea!». A fost protestul
lui…” (Mandache, 2010, p. 235).
FILMUL ,,DINCOLO DE NISIPURI”

 Filmul ,,Dincolo de nisipuri”, ecranizarea romanului

Îngerul a strigat a fost realizat în anul 1972. Filmul a
luat numele unei nuvele a prozatorului Fănuș Neagu,
cel care semnează și scenariul filmului.
 Nuvela care dă titlul volumului apărut în 1962 este un
text proiectat din lumea fabuloasă a ținuturilor natale.
Locul copilăriei i-a marcat întreaga operă literară. În
lucrarea sa, Fănuș Neagu a surprins realitatea în
dimensiunea sa ontologică. Autorul scrie o proză a
faptelor, cultivă elementul senzațional și nu se teme de
greaua învinuire de a înfățișa viața unor destine
elementare (Petcu, 2015, p. 31).
 Filmul a avut un destin. Realizat în 1972, interzis cu
două zile de la premiera programată în 2 iulie 1973 de
către Nicolae Ceaușescu, președintele țării. Indispus de
eșecul unei vizite economice în Germania de Vest l-a
chemat la el pe Dumitru Popescu care a dat girul
pentru premieră și i s-a adresat cu cuvintele: ,,«Ce-i
rahatul acesta?» I se păruseră niște sălbatici țăranii din
film, deși chiar asta s-a întâmplat în 1945, nu mai e
niciun secret. Calm și elegant, Popescu i-a spus că e un
film foarte bun, pe care l-a aprobat. Ceaușescu a cerut
să-l vadă în acea seară și l-a oprit!” (Epure, 2021).
 ,,DINCOLO DE NISIPURI” (II)

 Filmul a fost refăcut cerându-se ,,clarificarea

mesajului, definirea socială a personajelor, pentru a
evita impresia de acțiune anarhică a maselor țărăne ști”.
Premiera a avut loc în 18 februarie 1974, în condițiile în
care Nicolae Ceaușescu era plecat într-un turneu în
Libia, Liban, Siria și Irak. Într-un interviu regizorul
Radu Gabrea afirmă că cu acest prilej al refacerii
filmului a fost tăiat 30% din varianta inițială.
 Filmul și-a propus ecranizarea romanului făunescian și
prezintă povestea unei colectivități stranii, de
dezmoșteniți ai soartei, oameni sărmani din ținuturile
Brăilei migranți spre Dobrogea, cărora sărăcia și nevoile
le alternează viața, sentimentele și cugetul,
împingându-i la periferia societății și îndreptându-i spre
gesturi extreme. Dincolo de nisipurile dunărene – o
galerie tipologică variată, particularizată de actori ca
George Constantin, Mircea Albulescu, Emil Botta, Gina
Patrichi, Violeta Andrei, Vasile Nițulescu, Gheorghe
Dinică, Ernest Maftei, Constantin Rauțchi, Ștefan
Mihăilescu-Brăila (Căliman, 2017, p. 314).
 CONCLUZII
 Activitatea pregătită și prezentată în biserică se dore ște un
medalion aniversar închinat scriitorului Fănuș Neagu,
actorului Ștefan Mihăilescu-Brăila și filmului ,,Dincolo de
nisipuri”. Ideea regalității scriitorului român din anii ᾽60 este
însușită și de actorul Ștefan Mihăilecu-Brăila care trona la
Teatrul Giulești și pelicula ,,Dincolo de nispuri” care face un
pas înainte de la filmul de propagandă la cel de artă.
 Romancierul Fănuș Neagu reușește să realizeze o cronică a
vieții oamenilor din Câmpia Brăilei cu elemente de istorie a
românilor (Regalitatea, instaurarea comunismului, deportarea
bănățenilor în Bărăgan) dar și elemente și practici cre știn-
ortodoxe izvorâte din practicarea credinței. Fănu ș Neagu este
cel care mărturisește că în Bobul de Grâu se găse ște
Mântuitorul Hristos.
 Actorul Ștefan Mihăilescu-Brăila, om al locului dar și actor cu
felurite reușite dramatice nu renunță la valoarea artistică a
actului dramatic opunându-se intervenților de formă asupra
lui.
 Filmul ,,Dincolo de nisipuri” reușe ște să ofere cinefililor o
cronică a vieții țăranilor români din perioada interbelică și până
în ,,obsedantul deceniu”, perioada anilor 1950.
 BIBLIOGRAFIE:
 CĂLIMAN -2017 – Călin Căliman, Istoria filmului românesc (1897-2017), ediția a III-a, Editura
Contemporanul, București.
 EPURE, 2021 - Adrian Epure, „«Din culisele cinematografiei». Motivul incredibil pentru care
Nicolae Ceauşescu a dat ordin ca filmul «Dincolo de nisipuri» să fie scos de pe ecrane”,
https://adevarul.ro/entertainment/film/din-culisele-cinematografiei-motivul-incredibil-nicol
ae-ceausescu-dat-ordin-filmul-dincolo-nisipuri-scos-ecrane-1_58440ad75ab6550cb81ac113
/index.html
, accesat în 4. 08. 2021.
 FĂNUȘ, 2011 – Fănuș Neagu, Dincolo de nisipuri, Editura Curtea Veche Publishing,
București.
 FĂNUȘ, 1991 – Fănuș Neagu, Țara hoților de cai. 1. Îngerul a strigat, Editura Eminescu,
București.
 GRIGOR, 2001 – Andrei Grigor, Fănuș Neagu, monografie, antologie comentată, receptare
critică, Editura Aula, Brașov.
 ISTRATE, 2019 – Carmen Istrate, ,,Olelia. O tradi ție păstrată cu drag”, în ,,Jurnalul de Ilfov”,
martie.
 MANDACHE, 2010 – Rodica Mandache, O carte atipică, despre un actor atipic Ștefan
Mihăilescu-Brăila, Editura Oscar Print, București.
 MANOLESCU, 2008 – Nicolae Manolescu, Istoria crirică a literaturii române. 5 secole de
literatură română, Editura Paralela ᾽45, Pitești.
 MARINESCU, 2017 – Violeta Marinescu, ,,Imaginea Dunării în proza scurtă a lui Fănu ș
Neagu”, în ,,Transilvania”, nr. 3.
 BIBLIOGRAFIE (II):
 MATEI, 2021 - Liliana Matei, ,, Ştefan Mihăilescu-Brăila: „«Vreau să ajut la cultivarea
publicului şi nu la degradarea lui»”,
https://www.ziarulmetropolis.ro/stefan-mihailescu-braila-vreau-sa-ajut-la-cultivarea-
publicului-si-nu-la-degradarea-lui/
, accesat în 4. 08. 2021.
 MUNTEANU, 2017 – Ioan Munteanu, Brăila lui Fănuș, Editura Proilavia, Brăila.
 PETCU, 2015 – Valeriana Petcu, ,,Construcție și semnifica ții în nuvela Dincolo de
nisipuri de Fănuș Neagu”,în ,,Buletinul Științific al Universită ții de Stat Bogdan
Petriceicu Hasdeu din Cahul”, nr. 1.
 UNGUREANU, 1985 – Cornel Ungureanu, Proza românească de azi, Editura Cartea
Românească, București.