Traducere,

~i tabel cronologic de Petru Comarnescu prefa;a

Libr<rry of Classic. Robinson Crusoe

by

Daniel Defoe London and GlaSl{ow Collins Clear - Type Pre

Capodopedi a Iui Daniel Defoe - recunoscut astazi drept creatoml ,romanului englez modern Robinson Crusoe are semnifica~ii mult mai complexe aeclt. 0 excelenta carte pentru copii, cum mai este uneori considerata. Ca romauul acesta constituie pentru co~ii ~i tineret 0 lectudi pasionanta ~i cu virtu;i educati~e nu mai ~ncape ndoiala, dar la IeI de pasion ant - ba, deschizator de 1n~elegeri ~i mai largi - se <!ovede~e, dnd eei 1neerca;i de via~a ~i imboga~i~i de 0 ounoa~tere mai plina reiau ~n m~l1a eartea ~i 0 recitesc eu oehii maturitatii. Asemeni altor car~i funda1l1entale din literatura universala, Robinson Crusoe of era multiple !posibilitati dendmare ~i meditatie, 1l1boklind imaginatia ~i spiritul critical fiecarui eititor. Dupa aproape doua secole ~ jumatate de '1a aparitie, IQmanul nu a pierdut din Iasunctul cle care s-a bucurat de la bun lnceput, ba am purea zice ci pliikerii ell care I-au chit priluii leetori timpul i-a adaug<1t posibilita~i de 'reHeqie filozofica ~i ~tiintifica mult mai bogate ~i totodara diferclliiate. Dupa ce a st1rnit interesuleonte1l1poranilor autorului,romanul a intrat 1n con~tiinta 'oamenilor de cultura ' ~tiillta din mai

toate generatiile ~i din toate tarile, fiind ,;omentat de pe pozitii ~i din perspective foarte variate. Sa nu uitam ca IUn contemporan al lui Defoe, dar mult mai tlnar, stralucirul scriitor ~i critic Samuel Johnson, a odnduit romanul lui Robinson alaturi de Don Quichotte, iar JeanJacques Rousseau, Intruchiplnd spiritul progresist al generatiei urmatoare, a gasit cu cale ca Emil al sau sa citeasca, Inainte de toate, viara ~i aventurile lui Crusoe, una din carrile menite prin excelenta educarii tineretului. $i tOt Rousseau a prezis ceea ce s-a ~i adeverit ~i anume ca "adta vreme elt gustul nostru nu se va strica, 'Vom gasi mereu placere In a 0 citi". Mai tu-ziu, Jui Karl Marx experienta lui Robinson de pe insula pustie Ii va iPri1ejui 0 seama de considerarii economice ~i sociale; el va erea termenul de "robinsonada" pentru a dcsemna 0 .anumita iluzie estetica, existenta ~i la Rousseau, ea ~i la unii economi~ti ea Smith ~i Ricardo. In Robinson, Marl; vcdea - ~i Engels Q accentuat aceasta - un negutator naufragiat, un "burghez" autentic din secolul al XVIII-lea, dnd socictatea burgheza facea pa~i uria~i spre maturizarea ei. Vom aminti 1a locul cuvenit explicariiIe lui Marx, cum ~i ceea ee cl combatea In illterpretarile gre~ite ale un ora dintre istoricii cUlturii. Ca ~i Don Quichotte, Robinson Crusoe a devenit un simbol ~i un mit In filozofia culturii, felurit interpretat Plna In zilele noastre, In funetie de diferite pozirii ideologice, unele cu torul cronate. De asemenea, In critica literara interpretarile continua sa valorifice erearia lui Defoe, gasindu-i merite sparite ea expresie a romanului modern. Nu-i de mir:ue ca ~i In rarile 'romlne~ti, aceasta carte a fost dtita~i tradusa Inca de la Inceputurile trecerii spre prociuetia capitalista ~i a mijirii idealurilor burgheze, pe atunci idealuri progresiste. Nu-i lara semnifiearie faptul ca serdarul Vasile Draghiei a tradus aventurile lui Robinson Inca din 1817 ~i ~i-a publieat talmacirea la 1835, In tipografia Albinei de la la~i. Girrile de mare raSUnet nu au fose ignorate nicaieri ~i ele crau adesea tipar~te ehiar ~i In grelele eonditii din rarile

. T t la Iasi a aparut A 111,1853 dnd mai exista I robia noastre. 0, "., I d Codrescu dupa romanu protipnilor, traducerea 1m ~ ICO o~I . t ncccher Stowe Coliba gresist al scriitoarei amcncane. arn: 1 macm. de alte doua ta lui MOj Toma, urmata t'varea lui Vasile Draghici . t de cunoscut mo I Este lllteresan "1 l' Robinson. Serdad . ublicarca parana or UJ 'pcntru tra ucerea ~I p . I 'e Alexandru Cali'i IUI sau mare e vorlll 1. ru aminte~te super o:u d ' pe la Inceputul anului h ~ . ,. ~. dedlca tra ueerea, ca " ma , eanaa H I ~ ~ ciA d curs InvaraturiJor mele, am 1317, dnd Inca ma gaseam I~ . . Andmplarii lui Roalma -esc Infar~ata. IstonSire a I , apu.:at sa t" Cea dindi este cn "dm b' , e' at pe doua socotlllri . . mson, llltem.1 . . IV culege moralnicile ~nvatatun, . d el ml-au p acut a , . . cupnn erea , b a.duc earacterullll tll1enpovaruitoarc catre faptele un:, care '. '" . de folos sufIeteasca ImpodobJre... .. . I' mel prea I " dedicaru pnmu traIn precuv~ntarea,. ce u.rmeaza ur:~:I~su ra va.iorii educative ducator romln al IUI Roblllson sta v Pv '.. i 'Iocul eare v ~ And In buna ere~tcre data de panntl "m J a carru, .. e norodul" , catre aceasta "dc~~ .' vazl1 slava ~I f enClr pov:rule~te . a ,,' . Dra hici crede In putinp de prefacere teptilldu~1 flrea . VaSile g f d f' e" <i In acest sens I . .nd 0 pre acere elI, a caracteru UJ, numl -" A . . 't'c ambitia lui I v I rpreteaza ill splnt cn I , lauda rostu cartu. nte, f ratacire", . . nu admite aventura sa, care a ost 0 " . Robmson de spiritul manlor d I ~I a~ezat - f" IIlld 'departe ser aru - om.. I 11"ne tiute eu ape ~i insule deincerdiri ~i nostalgl! pentru un ~. ' .1 .. d'n activitat h' b Insa trage practice COneUZl! I partat:. nb.sc 1m,pe lllSU . 'Ia , ceea ce 11 caracterizeaza drept un tea IUI Ro lllson
v v v
v

.."

v.

exponent al noilor prefaceri din Moldova. a fi InAlt motiv pentru care a tradus cartea se a:at~ ~ rin ractiearea celor mal dIverse medemnu! catr~. mun~a, p iida lui Petru eel Marc, "tar ~i serii. DraghlCI amll1te~te. p .. . al meseriilor i crilar" totodata protegultorul munCH I . "1 tes . , . A d e'I In<i<i meseru e, . ~ b'" oldoveni care, nepractlCIl1 .' tlca 'pe Olenl m b ospodanre a A . A'drumarca spre munca, spre una g nu 1l1curaJau III u rin meserii adt de utIle. . ta~~t: vadit aici cuv~ntul unui spirit progresist, c~re simrea 10stul un01" noi forte de produC\ie ~n procesul de dlzolvare a
v

foroclor soeialc fe:ldale c~ .. morala i eeonomica ved' a,rde a:cmellea "\eluri de cc!uea\:e ea tra ue:'..torul r~stI . " . , 1 atura romantiel a eXr'" 1 1~ l: In1\latlVe1 sa e., L ,11 pare a- asa 110 ~ D a <::idea in "iluzia e3tetica" 1. p .. ~:.tor. ep~trte de a OffiUUl naturll D - h" d 'oarte praetie rostul e)'''' f-' d . ,rag f .,1' ,11, aem ~1 unele eo . -' ..lei ve e TC a~iilor dintre p;:rin'i' ... nSI<.10ra\11 esupra 1 . , ~1 COpll emdnd 1 d b' uncle se neglijeaza. educ<1.\ia. case' c ez mate,
h

,. sa ,pentru a da 0 buna ci -' I Interes::mta .. f' cste' I gnJa n pnma orma tradus~se eartea in - d' a oae1re. tase talmacirea <:e hi ~ .. c~ _ In 1817, cmd prezen. e:UUla 1-0 dedlea <1 . -' pncll1iee d-a impiedacat C I' h _' ~,r ImpreJuran ne.1 .. pe a IDa sa mlJlo~ -' - ' a aceasta acllbgZndu-se a . . d ' .easea tlpanrea, ,.lndrepta" 1 . FOI 1 . onnta tra;ducatorului de a-i . nctarea, acum $Qcotlnd-o ' '1-" . mai proaspata fadnd _ "eopl ueasea. "Isplta ma ' .. '1- '. u-ma a eunoate multele gre~ale ale tal, Clnleopl are~tl, s-a sfiit a m'5 lasa' . , . dintre care multi poat f' f - .. m entlea unU1 norod, , ' e ar 'lOSt dmtre . , tors sa 5e uite ~napoi ~i sa cread~l' eel ee ~u soar fl inmele eopiHire~tL" In 18"4 "1 a el de atn~Cl nevinova\iei ;) , 1 roaga pe vorm . . noua aeeasta invechitii dilmacire" ..., c ,,,a pnml ca desavir~iti tradueerea i :: mel atunci nu sowtea lului Da _ ,eupnnzln "toata duleea\:1" ongll1a.' ea osteneah sa ar fi defaimata D - h' '1 .. sa traduea mai bine. ' rag lei asa pe al\ll

:~I

c:

Vasile Dra"hH - nu a tradus originalul lui De!o . " ~, i nsa, . verSlUnea, germana, eu adaprii'" . ~ e, CI Tr' n ~1 mal morahzatoare I . n.a:npe, lar titlul trad ucerll .. sa Ie mel .. nu p ,a U1 ramI autor 1 D' ~ omene~te pe acleva. eSlgur ea aceasta cart '.' .. , stat in prcajma lu' M'h . E' e, upanta eu ehlnhee,a I I al 'ffilnescu clucl era '1 E1 - . o ,desHitare mai mare d' COP.1 a gaslt In ea eelt pra t' 1 V 'I Evodndu-i eopiI~ria : ., C leu aSI e Draghiei. . ., .m poez~a COPll eram noi amndoi E . nescu preelzeaza. ca. f ~ 1 ~ , ' ml$i el . r~te e sau eltea povestea lui Robbson " ' mle ' pe ______ cltea pe Robinson I Mi-1 povestea ~I cmd
1 Rojir.~OIJ Cr!lzos sau ~nt2mplarile celt mimmau a IInui tinar, compu, de K.mpe ~i tradu, pe rominie de sardarul y.,il. Draghid. !n 2 p~rti, E.ii, in tipografia Albind, 1835,

al111ndoi fratii "Din coji de Dud car eu boi I Faeeam i inMmam 1a 1 g Culbeci batdni eu coarne". Cartea din 1835 c\Jprinde ~i etteva litograJii, reproduse probabi1 d. pa ed:ith germana. Povestea Iui Robinson a mai fost tradusa ~i publieara in numeroase editii, eu tirajele restrluse Oel odinioara, dar tot diu alte limbi deeh eea engleziL In 1899, a apamt tradueerca lui B. Marian, iar in 1900, cea a lui Radu D. Rosetti. In 1943, a aparut prima traducere du.pa textul original, a traducatorului de fata, care, cu prilejul tip5ririlor ulterioare i ma.i ales a aeeleia din paginile ee urmeaza, a revizuit-o, confruntZnd diferite tex.te din limba engleza. Trebuie semnalat ell editiile engleze variaza, uncori, fata de editia originala din 1719, eu Znlocuiri de cuvinte i unde omisiuni. In 1869, William Lee a Tetiparit editia originaIa, care, intre timp, suferise une1e modificari. Dar i ediliile mai noi au unele omi9iuni, acestea justifieate, dnd redue, ln mai mare sau mai mid mas.ura, lungile ~i repetatete mediuit tatii religioase ale lui Robinson pe insula, Defoe, hart de biseriea ofieia.Hi a. Angliei pentru fapml ell apar\inea altei secte protestante, iind uu .idisident" fata de biseriea angiieana, fata de high cburch, a simlit nevoia ~i interesul de a se feri de rasdHmaeirile ~i invinuirile partizanilor bi,serieii ofieiale i de aeeea a. dat oareeare dezvoltare probleme1or religioase, recuno,dud eli eroul sau uita adesea ,de ele ~i nu se gtnd<'a la ele deeh in clipe de mare :primejdie i deznadejde, Astazi, specioasele polemici religioase din vremea vajnieei sustinatoare a biserieii ofieiale, regina Anne, ~i a sueeesorilor acesteia i-au pierdut interesul ehiar i in Anglia i cste firesc ca noile edi~ii engleze ale lui Robinson Crusoe sa reduca din desfa~urarea lor, pastrind ins a - ea i in talmaeirea de fata - prezenp lor 1a loeul cuvenit, dar far a abuzul de inutile detalii. a Pentru ln~elegerea operei este necesar a cunoa~te insa~i viat autorului i conditiile soeial-istorice care au ge.nerat-o, Departe de a fi produsul unei fantezii, opera Iui Defoe cuprinde foarte muIte clemente ale vie\ii sociale engleze din vremea respeetiva, iar, in lnsil1guratul Robinson se gasesc multe din

tdisaturile de earaeter ~i din mentalitatea autorului. Pe insula aeeea pustie, Robinson aduee civiIiza;ia europeanii ~i modul de via;a 0.1 burghezului de stare mijlocie care era Defoe. Robinson, departe de a se ,dovedi on romantic om 0.1naturE, este - deli singur ~i izolat de nevoie - un om 0.1 soeieta;ii din care a purces ~i pe care 0 rcconstituie an condi;iiIe ~i in felul sau de via~a, posibile aeolo. III zbuciumata ~i schimbatoarea via;a a lui Daniel Defoe, care a scris romanul Robinson Crusoe la vhsta de cincizeci ~i noua de ani, epica a eonstituit 0 indeletnicire drzie ~i oarecum int1mplatoare, in sensul ca cl s-a apucat sa scrie romane dnd is-au !llgustat alte ,drumuri mai manoase pentru asigurarea unei existen~e indestuHitoare. Pina 10. apari~ia acestui roman, In 1719, Defoe era cunoscut ea negustor ~i fabrieant - 110rocos ~i nenorocos, d~tigind bani buni uneori, dar alteori fugind de creditori ~i ascunzindu-se in locuri diferite -, preeum ~i co. pamfletar ~i ziarist amestecat in luptele politice ~i religioase, ~tiind sa supere ~i chiar sa lnfurie pc puternicii sai adversari, care rind pe rind I-au suspectat, I-au lntemnitat, iertat, eru~at, preeum I-au ~i f,olasit In aeele vremuri de mari prefaceri economice, sociale ~i spirituale. Este drept di a fost UQ negt1~ator eu fire aventuroasa,a~a cum se dovede~te ~i Robinson, dar Iui Defoe nu i-au lipsit nici pruden~a, niei spiritul de compromis In unele eazuri. Dneori a pactizat cu adversarii, fadndu-li-se uti!. '. Spiritul praetic al negustorului se ive~te pina ~i ln cutezaniele tinere~ii ~i In atitudinile politice de mai tlniu, dnd, prin compromisuri, mai pastreaza totu~ieeea ee mai poate pastra din convingerile sale, pentru care se luptase lnainte. Empirismul ~i compromisul nu pUteau lipsi din metodele aeestui burghez mijlociu, lnsufletit totu~i ~i de idealuri mare~e, superioare cIasei sale, pe atunci IllSa/i burghezia engleza fiind 0 clasa progresisdi. ~i toemai pentrll d atunci burghezia era 1n lupd cr1ncena ell feudalismlll, un burghez ,reprezentativ nu putea practiea negu;atoria tihnita, mai ales unul lnca nechivernisic. De aeeea, nu-i de mirare ca domnul Foe (ap I-a ehemat multi

vreme) a fost un negustor cu Indelemiciri spiritualc,. i\lbiwr d: lecturi vaste ~i asiduu frecventator al eafenele1o~ ~Itcrare, ~a. aceste lndeletniciri, profane pentru un negustor tlPIC, Iau l~,departat adesea de la grijile eomer~lui ~i uneori ~-au .dovedlt ,chiar nefaste, a fost spre binele sau ~i al literaturu ullIversale: Negustoful ~i fabricantul au Hicut loe parintelui romanulul modern. d' . Daniel Foe s-a naseut h Londra ~n 1660 - deci la 01 a.n~ dupa moartea lui Olivier Cromwell, eondudtorul vrev~luP~1 burghezo-puritane ~i ~n anul ~n care a fost .restaurata dlllaStla Stllar~iIor, prin ascensiunea la tron al 1m. Car~1 ~al lI-le~ Stuart. TatM sau, James Foe, era pc atunCI lumlllarar. ~1al tifziu, l~i va schimba meseria In aceea de mac,eIar. Bun.lcul dinspre tata fusese ~~it'an din. N.orth~mp,t~l1shlre. ?estlll:t preo~iei de catre tatal sau, baptist ~l decl dlsldent fa~a ~e blserica oficiala (anglicana), Daniel intra .Ja Vlrsta de trelsprezece ani .\a Academia din Newington Green, condusa de pa~torul dizident Charles Morton, educator eu vederi mai largi. Acolo lnvata ~i un alt dnar eu numele de Thomas. Cruso. S!tua~ia pastorului devenind nesigura ~i precara, Dallle~ Foe rase~te stlldiile teologice ~i, asculdnd de 0 chemare mal practlea, devine ealfa la un negustor londonez. Pentr~ intere;e comerdale, calatore~te ln anii 1680-1683 pc eontlllent, III F:an~aJ in ora~ul Aachen ~i poate ~n OIanda ~i Spania. Era deja negustor ajuns 10. douazeci ~i patru de ani, ndeletnicindu-se eu eomer~ul en gros de bonete, scufe, eiorapi, ba fadnd pe deasupra ~i afaceri cu vinuri, tutun. ~i alte produse. La aceasta vlrsta se casatore~te eu Mary Tuffley, Hid de negustor ~nsta

P:-

fit ~i care li aduce 0 zestre buna. Noua burghezic avea ~nca de luptat pentru a-~i a.para ~i ~n~ tari pozi~ia ~i astfel Foe ia parte In 1685 la aqiunea armatel condusa de ducele ,de Monmouth, ~eful opozi~iei p.rotest:mte, adica la razvratirea ~mpotriva lui Iacob II, monarh autoritar ~i naprasnie, care devenise repede nepopular dator.ita convertirii la catolicism ~i aliantei cu Ludovie al XIV-lea, regele Fran~ei. Poe scapa u~or de urmaririle participarii la r5.zvrati-

,p::.mflc~uI Cde d"tlJ l"J.lri chestiul": care trebllie luate In "J/1sidera:ie, ~nJe aradi pr:mcjdla ce ar apasa asupra comcqului eng!cz dadi lud<.vic al XIV-lea ar staplni 5pania. In special, poec1Ul satiric EnglezHI din najtere (1701) ii aduce deplina rncredere a re1,plui Wilhelm al III-lea, deoarece aici eI ia aptr:uea regelui ~i a olanJezilor din preajma sa, comb1ituti de unil pentru ca nu Olr fi englezi purslnge. eu umor, Foe sustine ci:. englczi purslnge nici nu exista, termenul constituind 0 eontradiqie, In yorba 0 ironic, br 111fapt 0 ficiiune. Devine eonsilier sec~et Oll cegc1ui, care Insa In anul urmator (1702) muare. Anii 1694-1702 fusesera cei mai prosperi In viata lui Foe. o data cu "enirea la tron a reginei Anne dispar din viat;a sa prosperitatea ~i siguranp. Regina stlStine pe partizanii intoletanti ai bisericii oficiale care acum domina In stat. Inca mai inainte, Foe publicase escud ~i pamfiete, In care apara cauza disidentilor ~i dreptul lor de a OCllpa funqiuni publice. Chestiunea era numai In parte religioasa, ea fiind legata, In fond, de problema drepturilor cetatene~ti ~i de libertatea individului. In 1702, Foe publica anol1im unul dintre cele mai strillucite pamflete ale sale Cea rpai expeditiva cale ell disiden:ii, 1n care, cu sarcasm, reduce la absurd poziiia bisericii oficiale. Dad, Intr-adevar, disidentii slnt a~a de riii, cum sustin partizanii bisedcii anglicane ~i ai reginei Anne, awnci eel mai bun mijloc de a se descot orosi de ei este pur ~i simplu uciderea lor. Din nefericire pentru Foe, ironia lui s-a dovedit prea fin a ~i lmpotriva pamfletului, care - prin reducere 'la absurd eonchidea aradnd necesitatea de a-i splnzura pe disidellti, amenzlle Eiind zadarnice, s-au ridicat atlt oamenii biscricii ofieiale dt ~i ln~i~i disidentii. Dnuia dintre oamenii biscricii, propunerea irol1id a lui Foe i-a parut 0 revelatie divina ~i a sus~inut-o ca litera Bibliei I Pentru acest pamflct, Foe a fost amendat, eondamnat 101~nchisoare ~i, mai mult dedt atlta, urmasa fie expus 101stllpul infamiei. {nainte de a fi O1restat, ftlge din Lonclra ~i Incearca,

prin so\ia 1ui, sa induplece pe reglOa ~i pe gulvernan~i. Arestat In ascunzatoarea .Iui, Foe este expus la sttlpul infamiei, dar, spre 5urprinderea lui, In loc de a fi scuipat ~i 10vit cu pietre, multimea 11 ovationeaza ~i 11 aeopera eu flori. Aceasta H determina sa scrie un Imn pentru stllpul in/amiei, unde preamare~te pe eei care rostesc Oldevarul neingaduit, pe oamenii neInfricati. Abia III 1703, dnd se afla in inchisoarea de 1a Newg01te, el l~i sehimba numele plebeian Foe tn acda mai nobil, De/oe. Este tratat eu Ingaduinia In temnita, iar contaetul de acolo cu tot felul de napastui~i, dar ~i cu fiinte decazute 1i ofedi un bogat material de via~a, pe care 11 va folosi mai tlrzlu ~D cpica sa. Resursele morale ale lui Defoe erau totdeauna mari ~i imprevizibile, astfel ca el preface ~~derea ~n inchisoarll Intr-o Indeletnicire profitabila. In 1704, dnd In locul aprigului lord Nottingham, ajunge ministru Harley, un tory moder:n, Defoe este cliberat din inchisoare. Intra 1n serviciul lui Harley ~i Intemeiaza periodicul Weehly Review, eare dintr-un saptamlnal se va transforma Intr-o publica~ie ce aparea de doua ~i apoi de trei od pe saptamlna. Periodieul a aparut timp de ~apte ani ~i prin el Defoe s-a afirmat ea un mare gazctar. Este interesant de observat ca de la gazetarie Defoe va trece la romanul modern, ~i nil, IntlmpHitor: el a cultivat aceste doua Indeletniciri, uneori 'indepartate, alteod foarte apropi:ltc, atunei dnd Olmlndoua se oeupa de fapte1e de viata, interprcdndu-Ie wtodat5 de Pe pozitii mai Inalte ~i mai cuprinzatoare. Gazetaria pe care Daniel Defoe a practicat-o In colo:l.llele lui, Weekly Review ~i 111alte periodice cra Intr-Oldevar cuprinzatoare, vie, semnificativa. Discuta cele mai vari:lte subiecte de politica interna ~i externa, COmenta Intlmplari, deprindcri ~i obicciuri bune sau rele, Olborda probleme de religie ~i de mor~la, pornind totdeauna de la fapte, de la viata, ceea ce i-a fclosit mai tlrziu in epica sa. 5tillul sau a' d~tigat ~n mladiore, daritate, precizie, modul sau de a se exprima fiind Oleum

tI!tim~ farte din via{a S.1, scrisa ill! el I.lSltJi " iar ~n anul 'urn1:itor aduce totu~j 0 eonrin'Jare tn ~?gi:itudi eu eroul sau ~i anume Serioasele refleerii din timpul victii lui Ro:,jllSon CT1lsoe.' Tot tn 1720 publica Memoriile Imlli cavaler, ro:nanul Vi4{a capitamtlui Singletoli ~i traduce lucrarca Iui Du Fresncy J4rta com pIeta de a picta. Uluitor de laborios este ~i rn 1722, cbJ 1P11hlica'romantIc Moll Flanders, Povestea coionelllllli Jacques, Vial.1 llli CartOllche, precum ~i Pregatirile necesare Zmpotriva cillmei. In 1723, publid Pozna/Ill mun/iZor, roman, ~i lstori~ lui Petru eel Mare. Setos de d~tiguri (~~i rnfrumusetase "In 1720 easaj foarte confortabil:i, de la Stocke Newington), nu se multume~te numai Sa serie romane rentabile, ci rnfiinteaza ~n 1724 ~mpreuna eu un alt om de afaccri 0 fabrid de caramida i olane. Fabriea ins a nu-i renteaza i scrisul se dovedete mai remuneratoriu. Spre a se vedea varictatea temelor ~i genurilor literarere care Ie eultiva, raspunz~nd gustului public citam titlurile caqiJor dadnd din 1724: 0 c,llatorie prin Britania romanul Fer!cita Roxana i Povestea asasinatelor din Calais, precum ~ ale aeeJora din 1725: 0 nOlla calatorie In juru/ lumii 1 Per/ectlll Comerciant englez. Dupa alte scrieri rn 1728 n:ai ,publica Planul comert/tIlli englez, Hotiile de 'pe strada ~ Un nOlI ghid al /amiliei. Filonul epic secatuise, dar nu ~1 eel de publicistica morala, economid, ba ~i politista. Cronic a ultimilor trei ani ai vietii lui Defoe nu mai rnre;;istreaza nici scrieri ~i nici initiative 1n afaceri. Dar nici
1 C:U spiritu! .~u come rei a! Ii cultivlnd gustul pentru autentieitate Ii len~:l.t.lOna~, caracteristic unor catcgorii de cititori, Defoe d5.dea rornando! sale tIttun lungi, oarecum descriptlve. Titlul exact al romanului aid tradus este urmatorul: V;ata Ii nemaipomcnitele aventuri ale lui Robinson Crusoe Ji~ Y~r. k,...marinar (;Ire a trait Jou~zed ,; opt de ani singt~T ;,;t1-0 insula l':e~OC1Jlt.:J :nsprt coasta .Amcridi, aproape de gllra mare/IIi jluviu Orinoco .A .fost .. ar:mc~t pe larm dator;/a tmui na11jragill, in care aN pierit toti marina;::, :n afara de d. eu 0 d.-lre de seama a modului in care in ctIe din ,mna a salval de piTati. Scrisil de tI InSll/i, Londra, tiparit~ pentru W. T.y.OT, 1719.

ace~tia nu S~llt ani de lini~te. Se tirguie mult ~n pn vmta: zestrei pe care trebuie sa 0 dea dnd, l~i marita una dintre cele trei fiice eu Henry Barker, dircctorul unci ~coli de surdomuii. Pina h sHr~it Defoe a avut parte de nelini~ti ~i complicatii. In 1730, trebuie sa fuga de aC;lSa ~i sa se ascunda. Se pare ca i se intentase un proees nea~teptat pentru 0 darorie vcehe ~i nerezolvata. Are grija sa ~ncredinteze fiului sau toate bunurile, ca e1 sa ~ngrijeasca de cdc!alte doua fiiee i ae sotie a drci boala se l.ndutate~tc. Revine la Londra, dar nu acasa. Ii este dat sa moara - la 26 aprilie 1731 - !nu-o casa straina, unde era gazduit. Se stinge 1n urma unei letargii ~i este inmormintat ,1a Bunhill Fields. o viata nespus de activa ~i p1ina de aventuri ~i peripetii, din care nu au lipsit uncle atitudini cutedtoare ~i Il1aretc, dar ~i foarte multe scaderi, tribulatii, versatilitati, prceum ~i situatii paradoxa1e, contradictorii, umilitoare. 0 viata pe masura vremurilor acdora tulburi, violente ~i nestatornice, ~n care se saviqeau mari prefaceri progresiste ~i dibufneau puternice rama~ite feuda1e. Defoe nu ~i-a depa~it epoea, ei, ca un burghcz de stare mijlocie i schimbatoare, a intruchipat-o eu taria i virtutile unei clase 1n asccnsiunc, dar i cu anumite defecte - setea de chiverniseala, vers:ttilitatea ~i oportunismu1, dublate uncori de atitudini eurajoase ~i convingeri respectate cu 1oialitate. Dad nu ~i-a depa~it vrcmea ca om - raminind 1nsa adesea sincer, neafcctat, bun la suflet, umilit, dar neumilind pc altii, ceea ce insemna mult in contcxtul moravurilor de atunci - el ~i-a depa~it-o ca scriitor. A scris foarte mult ~i a abordat genuri variate.' Dupa 0 recenta catalogare a scrierilor sale, opera
1 Lucrari ,mai publicat: Jame,

/051

noi, privitoare 1. viap Ii opera Iui Daniel Defoe au Sutherl.nd, Defoe, London, 1950; Paul Dottin, Dalliel Defoe et .sc. ,0mallS, P.ris" 1924 ; Deni, Marion, Daniel Defoe, Paris, 1948. Catalogarea scrierilor sale a facut-O recent John Robert Moore, A Checklist 0/ :be W,itings 0/ Dalliel Defoe, Indiana University Pres., 1960. Referin,c la om ,i scriitor se gasesc, de asemene:l, in introducerea lui Francis Ledoux Ia cdi\ia Daniel Defoe, Vie ef avenlllTes de Robinsoll CTIlsoe, BibliotHque de fa PI~jade, 1959, unde se, ana ~i 0 bogata ji rec~, stabilita cronologie. Date

mijlociu, tdiind ~i navig1nd intre extrcmele socletatll, oar pastrlndu-~i pentru e1 0 oarecare masur~ ~i echitate conceputa, fire~tc, In spiritul vrcmurilor ~i al noii "morale" burgheze. Se scrisese atha poezie ~i epica imaginara ~i conventionala, se cultivase 1ntr-at1ta fiqiunea, inch - dupa cxprcsia unui critic - burghczia ~i Insu~i Defoe socoteau fic1;iunea drept ceva ncserios ~i chiar dezonorant. De aid, provin nu numai calita1;i!c de nctagaduit ale romanclor lui Defoe, dar ~i pretentia sa mistificatoare ca ce1e povestite de el sint fapte indmplate in realitate ~i scrise de cei care Ie-au trait. In prefata sa la editia originati din 1719 a romanului aid tradus, se precizcaza ca "rcd.1ctor.ul (dir1;ii n.a.) este convins di aid este tocmai povestirca unor fapte ~i nu exisd nici 0 aparenta de fietiune in ea". Am adtat ~i 1ntregul titlu al cartii, in care se men1;ioneaza ca romanul Robinson C1'Usoe a fost scris chiar 'de eroul lui. Roman de aventura, Robinson Cmsoe i!ustreaza imaginatia ,realista a autorului, ba chiar mai mult dedt imaginatia, caci Defoe nu a fost un om de imaginatie propriu-zisa, sentimentul direct al realit1itii, cunoa~terca ei ad1nca ~i in variate situatii predominlnd asupra fiqiunii. Dupa cum se ~tie, Defoe, care nu a dilatorit dedt In unele tari europene, a folosit pentru romanul acesta aventura reala a unui marinar scotian, Alexander Selkirk. Acesta I-a 1ntovara~it in 1704 pe cunoscutul navigator Dampier Intr-o dilatorie in marile sudului. In urma unei certe ~i la cercrea sa, Selkirk a fast Hisat pe tarmul unci insule pustii, in'sula Juan Fernandez, la trei sute de mile vest de Valparaiso. A ramas acolo timp de patru ani ~i patra luni. In fcbruarie 1709, vasul "Duke and Duchess", condus de capitanul Woodcs Rogers, a ancorat la Juan Fernandez ~i I-a gasit pe Selkirk. In octombrie 1711, dupa ce fawse ocolul lumii, vasul ajunge la Erith, pe Tamisa. In anul urmator, capitanul Woodes Rogers publica, sub titlul Caliitorie ;,1 j1tTul lttmii, povcstea diHitoriilor sale ~i arata cum I-a salvat pe Selkirk. Tot In 1712, publica 0 carte similara capitanul Edward Cooke.

Celebrul scriitor ~i gazetar Richard Steele pare a fi a~ut 0 ". edere cu Selkirk cur1nd du?a inapoierea sa in Angha. Tn 1lItrey .' . k' k . Steele a descfls aventuflle IUl Se! Ir 1I1tr-un eseu, once caz, ' .' . scurt , publicat in The Englishman dll1 decembne . 1713. re 1atlv . In 1718, 0 noua ediljie a cartii lui Woodes. ~ogers atr~ge ~.I m~1 mult at entia asupra aventurii llii Selkirk ~I lscode~te Ima?lOa\1a Iui Defoe, pe atunci saml de tribulatiile lui I~ gazeta:le, nesigur ~i Ingrijorat de viitorul starii sale financ~are. Scns ca 0 sursa de c1~tig ~i incropit oarecum la repczeala, rO~1alllll binson Cl'IIsoe constituie prima ~i cea mai ~nalta reahzare eplca

~o:

a sa. Autorul dispunea de toate premizcle pentru crearea romanului en~lez modern ~i, precum odinioara Shakespeare, e1 a ~tiut sa :lea unor teme sau materiale ale altora 0 incomparab.ila dezvoltarc artisridi ~i 0 semnifica1;ie morala, de asemenea I~comparabila cu itvorul originar. Es:e drept ca a ~le~ un medlll ~i 0 serie de ~timplari care prezentau un deoseblt m~eres pen: tru compatrio~ii sai, dar fara darul sau literar povestlfea ar fJ fost curlnd uitata, ca atitea altc1e. . Merite1e romariului de fat5. ~i nepieritOarea lui faima purced din Insu~irile realiste ale povestirii, din veridicitatea ei uluitoarein care totul pare trait aievea, de la fapte la g~nduri. Num~ro<i critici literari au scos in relief imaginatia realista a Iui Def~e, forp ~i veridicitatea amanunte!or, concretitudinea ~i abunden~a lor, pe placul socoti1;ilor burghezi, ca ~i al copiilor, pre cum ~i interesul autorului' fa1;a de viata contemporana, care-~i gase~e expresia in gindirea ~i aC1;iunea lui Robinson, chiar i ~ntr-o insula pustie. SMa mai apreciat juste~ea tonului cu care este scrisa cartea, firescul 'cu care Robinson ~~i poveste~te pataniile i aventurile, lncerca.rile ~i medita1;iile. James Sutherland, temeinicul biograf ~i cunoscator al operei lLli Defoe, i-a: .cercetat stilul "inimitabil" - un sti! dire~t, viu, sincer. Limbajul Jui Robinson este limbajul omului simplu ~i lucid, care :VOrbete neafectat ~i cu bun-simt, a~a cum 1i dicteaza prop'ri~ sa spontaneitate, .
.:>- \

Pe l1nga aceste remarcabile ~nsu~iri, trel,uie ~inut seama de bogaiia vieili tdiite de Defoe, care ~i-a ascuiit astfe! simiul de observa~ie ~i a 'tpatruns ~n diferitele articulaiii ale psihologiei umane, folosind deplin ~n epica variata ~i larga experien~a proprie. Practica gazetareasca, de amploarea ~i eu vicisitudinile aceleia a lui Defoe, ~~i are de asemenea ponaerea ei ~n formarea stilului lui Defoe, ~i departe de a avea un caracter ~nt'1mplator reu~itele sale ca pamfletar, gazetar ~i romancier, realizeaza 0 str~nsa fegatura ~ntre virtuiile acestor feluri de activitate. Nu trebuie uitata nici bogata documentare a scriitorului. Paul Dottin, care s-a consacrat studierii amanuniite a romandor lui Defoe, semnaleaza 0 seama de titluri de rarii, aflate 1n biblioteca scriitorului, din care reiese di autorul lui RobitlSon CTlisoe se documenta ~n mod temeinic. Deaici, aerul de roman istoric, de roman tdit al dir~ii de fai1i. Fad sa fie 0 fire deosebit de imaginativa - d~i inventivitatea, ingeniozitatea ~i chiar fanteziile nu au lipsit din via~a negustorului ~i ziaristului -, dar cunosc!nd de la adiia dlitori ~i exploratori atmosfera pe care 0 descrie ~i adudnd ~n povestire preocuparile sale morale ~i practice, merg1nd p1na la detalii ~i 'S()Coteli marunte care impresioneaza tocmai prin minuiiozitatea lor ~i clau un aer de aut.enticitate, autorul devine foarte convingator, las~ndu-ii impresia ca a trait el 1nsu~i cele povestite. InHiniuirea aventurilor lui Crusoe este deosehit 'de vie ~i coerenta, iar meditaiiile eroului apar drept urmarea de ne1nHiturat a evenimentelor ~i ~ncerdirilor petrecute. Cugedirile ~i morala povestirii se 1ncheaga din experien~a traita, rasar din aCiiunea mereu manifesta ~i pUna de surprize ~i de aceea cititorul are necontenit sim~m~ntuJ adevarului, al realitaiii. In eroul sau, Defoe a 1ntruchipat multe din insu~irile sale ~i ~n~a~i conccNia sa de via~a. Robinson Crusoe este portretul Ideahzat al lui Daniel Defoe, portr.etul unificat ~i nlarit al agi~atului ~i av~ntatului om practic care a fost ~nsu~i Defoe, la care mereu bunul-simr, nazuin~a faptelor concrete ~i ~ndem'1narea omului mijlociu au activat deosebit de l'rom~t. Chiar

<:Ie cre'din\~, pasajele religioase din povestire, nu au fost scrise fara ,rost. prin ele scriitorul ~nlaturind posibilitatea de a i ~nvinuit de necredin~a, ceea ce ar fi convenit adversarilor sai,care i p~ndeau orice idee sau manifcstare" precum totodat1i ~i-a definit poziiia de protestant disident fata. , oe partizanii bisexicii oficiaile, fata de high church. . Pentru ~ntelegerea semnificatiilor mai iargi ale romanuhll, trebuie risipite unele confuzii, care au staruit multa vreme ~i rnca mai staruie pe alocuri, critica apnseana. Karl Marx Ie-a risipit tn mod ~tiin~fic. Carte a nu are mai pUiina valoare, ci dimpotriva, daca este inteleasa in realitatea ei, lastndu-se 0 parte interpretarile iluzorii, mai precis "iluzia estetica" pe

,i marturisirile

rn

I:

care a combatut-o Marx. In irnagina~ia,destul de saraca, a secolului al XVIII-lea, Robinson Crusoe a ~nsemnat, printre altele, ~ntoarcerea omului in s1nul naturii, revenirea la condiiiile naturale, care fonnas-ed cadrul de dezvoltare al omenirii ~n copilaria ei, ~i la care acum se ~napoia, in semn de protest ~potriva exceselor civiliza~iei modcrne. Cu timpul, Robinson a devenit chiar un simbal sall un mit al omului naturii, al unei vie~i patriarhal-romamice. Un mit al omului singur - singur ~n lupta cu grcutalile existentei. Jean-Jacques Rousseau a vazut ~n cartea lui Defoe "cel mai fericit tratat de educa~ie naturala" ~i de aceea Emil al sau trebuia sa 0 ci.teasca, ~nainte de orice. Adep~iiacestui mit uita tnsa ca Robinson, de~i singur pe insula (abia in ai douazeci ~i treilea an d.e singuratate, n c~pata pe Vineri), nu traia totu~i acolo ca un om al naturu. Dad nu avea societate ul1l<1.na in preajma sa, societatea umana, ~i inca cea din vremea capitaiismului, era prezenta prio uneltele lucrurile ~i semintele pe care Robinson Ie aduce de pe cor~bia naufragiata, ba ~i mai mUlt' prin deprinderile ~i mentalitatea sa de burghez educat la Londra. Era singur fizice~e, dar nu ~i rn g1ndire, comportare, in posibilita~ile de a-~i ~ncropi un trai, la care oa.menii naturii, oamenii comunei primitive, .niei au puteau visa dtu~i de pu~in. Problema cartii e~te ~lta. ~l ea nu consta rn nostalgia vieiii primitive sau a. tralUlul natural.

Lucrurilc capata \... lll ill\cles mai adlnc ~i mai relevant dad ne Illtrebam dne ~i ce era naufragiatul. Rezumind con:ep~ia lui Marx asupra lu. Robinson, Engels arata ca Robinson este un ,~burghez" auteotic, un ncgu~ator naufragiat, care Hcme c1lJdva ~i comer~ cu sc1avi.1 : Marx a crcat ter'1lcnul dc "robinsonada" pentru a desemna o anumita iluzie es1:eticii, existcnta ~i la eoonomi~ti c:; Smith ~i Ricardo dnd acc~tia vedeau In vinatorul ~i pescarul ~ingur ~i izolat Inceputul p:x-oduqici. Asemenea interpretari - obscrva Marx - fac parte din "nascocirile Jipsite de fantczic ale secolului al XVIII-Iea.-", Ca ~i contractul social al lui Rousseau "care stabile~te pe cale contractuala legaturi -~i rela~ii intre indivizi indcpenden~j de la natura". Prin "micile ~i marile 'robinsonade", Mar_ In~elegea interpretarile iluzorii, care faceau <!in .indi vizi nu un produs al istoriei, ci al naturii, iar producr1a lor nu 0 vcdeau determinata in societate ~i de socictate, cum este ea In reali ta te. Marx a comhatut ~i pe acei istorici ai cuhurii, care y~deau in mod gre~it In dor-ita intoarcere a omului la via~a din sinul natu.rii 0 simpla reac~ie fa~a de suprarafinarea civiliza~iei. DimpotrJva, arata Marx, individul secolului al XVIII-lea, care ~ dorca In slnul natu:rii ~i produdnd singur ~i izolat, este un "produs al destram1'irii formelor sociale feudale, pe de aha parte, ~i al dczvolt:irii noilor for~e de produc~ie, Inceputa In secolul al XVI-lea ~ 2. Idealul robinsonian al secolului a1 XVIII-lea individul natural - apar~ine domeniului trecutului. Analizlnd existcn~a pe insula a lui Robinson, Marx observa ca eroul lui Defoe este nevoit sa efectueze "diferite feluri de munci utile", sa domesticeasca animale, sa pescuiasca sa vlneze. Nevoia ,,11 silc~te sa-~i Imparta cu exactitate timp:el intre difcritcJe sale functiuni. Mai mult ~"uca: " ...Robinson, care a salvat
: D.an!el Defoe Robinsoll Crllso," in K. Marx fi F. Engel., D.,pr. arta {t l,trratttra, E.P.L.P . 1953. p. 229. Karl :"ar~, Intr~d:lCert (din manuscriscle economice din anii 1857-1858) in Conlrtbtt/Il la crt/tea eco"omici Rolitice", PI'. 219-220, E.P . 1960. .

din naufragiu ceasul, cartca mare, cerneala ~i tocul, Incepe ~n curlnd, ca un englez care se r~specdi, sa ~ina contabilitatca propriei sale persoane ... Toate raporturile dintre Robinson ~i obieccele care formeazaa vu~ia sa, creata de el insu~i, slnt at1t de simple ~i de limpezi, aci, ~ndt chiar ~i d-l M. Wirth le-ar ~nrelcge fara prea mare efort intelectual. $i tot~i ele conrin toate detcrminarile esen~iale ale valorii." 1 lata ce fel de "om al naturii" este Robinson, care continua pe insula Indeletniciri de negustor burghcz, de meseria~ ~i reface ~n d~iva ani stadiile prin care a trecut timp de milenii ~i milenii omenirea (vinatul, ~re~terea vitelor, agricuhura etc.). Dad romanul se ridica pilla la valoarea unui simhol, a unui mit, singular ~i specios, apoi mitul cste acela al omului singur ~D lupta cu greuta~ile existen~ei, hr tema romanului ar putea fi definit1i: cum se. va dcscurca Robinson pe insula pentrua trai, fara nici 0 ajutorare umana.Aceasta tcma, data m:li cudnd ca problema pasionanta de rezolvat sau ca 0 mare Intrebarc, expJidi dsunetul din totdcauna al romanului, cad ficcare d.intre noi, situ1ndu-ne ~n locul crodui, ne Intrcbam ce am fi Hlcut ~n condi~ii similare. Este 0 problema care i-a interesat ~i pe contemporanii scriitorului, in primul rind; aceasta este cheia care desehide ~ntelegerea fa~a de aventurile eroului. Robinson Crusoe este de buna scama un roman deavcnturi, dar totod:tta 0 carte care Imbie la 0 glndire con creta asupra problemelor vie~ii cotidiene, pc care distanrii ~i mare~jj eroi ai romanelor istorice Ie depa~esc ~i chiar Ie dispre~uiesc. Citirorul se Inchipuie mai u~or in 51tua~ia lui Robinson declt in postura Iui Hamlet, sau a altor eroi ai lui Scott ori Mihail Sadoveanu, de p.ild:i aeei epopeici

fra~i Jdcri. In secolele treeute orice englez mai intrepid, animat sau nu de ginduri colonialiste, dar dornic de cunoa~tere ~i mal ales de d~tiguri, se putea situa in locul Iui Robinson ~i,.
Karl Marx, Capitalul. vol. I, E.S.P.L.P. 1957. ed. HI, 1';>.113-114.. Ledoux, Introducere 1& Vie e/ a,',mltres d~ Robinsoll Crllso~,
de 10 PIeiade. 1959, .

Francis BibliOthcque

cbiar daca H a.dmira mai mult pe Hamlet dedt pe Robinso Din feIul cum se comporta Robinson, reiese ca Defoe ~maeesta ii era mult mai aproape. parra~e:l vocatia de misionar ~i educator al multora dintre comAre mare;ie Robinson? Desigur ea are, dar nu aceea a ma patriojii sai, minus fanatismul ,i sim;amintul de superioritate. rilor eroi epopeici, care infrunta fara teama ~i fad p~ta pi caracteristic athor misionari cruzi i austeri. Fata de Vineri. dici aparent de neinvins. Mare;ia lui Robinson consta 1 sclavul sau voluntar", a~a cum H define~te istoricul literar puterea. inteligentei sale de a se adapta unor condi;ii eu totul n Anixt, ~i fata deceilal;i "pagini" sau fa~a de spanioli, Roprev:izute ~i carora Ie raspunde cu spirit praeti~, pruden; binson se poarta parintete ,i destul de echitabil, institulndu-se iscusin;a, reu~ind sa Ie stap1neasca in cele din urma. Dad m anevoie in judecator. Canibalii nu apar mai m1qavi dedt unii diul ~i 1mprejurarile aqioneaza asupra sa, ~i e1 aqioneaza a dintre compatrio~ii sai, acei marinari 1nraiti, Defoe arat1nd ci pra lor, inving1ndu-le prin activismul sau modern ;;i salv1ndu-s educa~ia ,i cultura,contiin~a i disciplina deosebesc in primul in .cele din urma. Acesta este eonflictnI comanalui: lupta c rind pe oameni, care de 1a natura s1nt susceptibili de bine Ji natura ~i nn supunerea patriarhala in fa~a ei. De aici ~i ca de rau, de vrednicie i m1qavie. Spiritul de dreptate, omenia, racterul modern al primului roman modern in literatura en bunatatea inimii, 1njelcpciuuea s1nt mereu prezente in aqiunile gleza. Mai mult deck aventura, activismul, bine g1ndit ~i fa eroului lui Defoe, chiar daca acesta cluce pretutindeni cu sine ,evaid, constituie sensul romanului, miezul sau epic. unele prejudecati ale lumii ~i mai ales ale clasei sale, indeosebi Pilde de activism, 1nso;it de refleqie - in care prudenta est clnd este vorba de civiJlizarea piei1or-ro~ii .~i de 1napoierea i13 dep~ita de nevoia lui Robinson de a~i gasi un suflet de om Drazilia. Oamenii de afaceri sint descri~i mai to;i in culori care sa-i risipeasca 1nsingurarea, nevoia de soeietatea uman trandafirii i, prin Robinson, burghezul Defoe 1~i arata admisimbelizata prin Vined, s1nt mai eu seama eapitolele XII-XI ra~ia fata de intreprinderile comerciale i bancare ce lcaga ale remanului. Felul cum Robinson se comporta fa;a de sal diferite tari, vazlnd in ele institutii oneste, solide, prompte. ~i bateeii eanibali, ~ovaiala in fa;a impulsului sau justiviar, curio plantatorii care folosesc sclavi apar, de asemenea, ca ni~te oazitatea de ,a cunoa~te, eu toata primejdia, loeurile de unde de meni de treaba in perspecti va acestei povestiri. La plecarea din barca eete1e de primitivi, in fine bueuria de ayea alaturi de e insula, Robinson lasa acolo un mic nucleu de coloratura burun om ~i credinta in puterea de a-I cduea ~i civiliza 1i con gheza, transmitlnd celor rama,i propria sa experien~a, 0 data fera lui Robinson 0 mareiie, care depa~~te e~lculul faptelo eu uneltele ~i instala~iile sale. Dad Robinson este un educator, cotidiene. Dineolo de afirmarea geniului ,practic al burghezie Un soi de misionar care rasp1nde~te civiliza;ia europcana ~i reengleze, 1ndlnim in carte aspecte omene~ti mai ad1nci ~i mOl iigia protestanta in insula sa pustie, el nu se arata totui un trainice ,i datorita acestora Robinson este a~ezat de unii eri colonialist 1nglmfat ,i ncsa;ios, cum vor fi mai drziu unii dintici ~i cititori aHhuri de Don Quichotte. tre urma~ii sai englezi, de~i are grija, in calitate de burghez, Dadi in fiinta ~i in comportarea lui Robinson Crusoe gasi sa-~i asigure unele beneficii ~i nu-~i dezminte spiritul utilitarist. !nclinarea spre practicism ~i compromis, proprie clasei din car Iusula lui Selkirk, Juan Fernandez, se afla in oceanul Palacea parte autorul, exist a in carte 0 seama de elemente di cific, in dreptul Valparaisului ehilian, pe dud insula in care care ,reiese di in anumite privin~e el a ~tiut sa vada dincol de limitele marunte ,i meschine ale vremii sale. Robinson est Defoe i~i ~ine ~roul peste douazeci i opt de ani este undeva mai bun dedt Defoe ~i infinit mai bun dedt oamenii politic la gurile luvinlui Orinoco, in apropiere de Venezuela i de insula Trinidad i uu prea departe de Antilele micii de Ji,i capeteniile bisedce~ti, cu care a avut de lupt:l:t autorul.

A.

nuturile caribee, lccuite de piei-ro~ii. In accstc ~inuturi caribe c::mibalismul a fost dndv::! practicat de triburile indiene car dzboindu-sc ~ntre ele, obi~nuiau sa-~i manince p~izonierii, a~ cum scrie ~i Defoe. Acesta insa nu cuno~tea deosebirile dintr pieile-ro~ii, stadiul diferit de civiliza~ie atins de diversele ra muri ale acestei popula~ii socotite global de dinsul drept saI bateci _ de~i, intr-o nota din capitolul XIV, el stabile~te d' stinqia dintre caraibii din Antile, canibali, ~i indienii sa pieile-ro~ii din America cOl1tinentala. Civiliza~ia cread de unel popoare indiene _ de pilda aztecii _ civiliza~ie care dovede~ un inalt nive! de eultura, este cunoscudi astazi mai temeini clodt pe vremea lui Defoe. Oricum, universalismul secolului al XVIII-lea, care priv o:11ul in general ~i prin priSIna unor anutnite teorii _ unci juste, altele false ori iluzorii _ pre~uia rostul educa~iei, contrast cu ~nsu~irile innascute ale omului, cu natura Iui uneo salbatcca sau primitiva; el nu se dezminte mci 1a acest t prezentant tipic al omului mijlociu din Anglia marilor fdfmi tari sociale ~i religioase. Iluminismul i~i are radacini ~i in r manul lui Robinson, dupa cum romantismul va gasi la rind &au aci una din sorgintele sale. In nazuin~a spre aventura _ in~eleasa in ceea ce are ea m constructiv ~i mai atragator, ca 0 grea incercare, ca 0 lup care angajeaza deplin omul, transform~ndu-I ~i eontribuind'l propa~irea' lu:nii _ ~fuarul Robinson nu se g~nde~te adt 1 chivernisire d't Ia largirea cunoa~terii ~i la realizarea de sin Expei-ientele ulterioare, inainte de a naufragia pe insula ~i a acelea de pe insula; fae mai practie, mai utilitarist, d aceasta nu inseamna ea e1 nu dovede~te ~i uncle efuziuni !irie in :a~a naturii, in fa~a darnieiei ~i frunluse~ii ei. Imaginati reallsta a romancierului 1a5a por~i deschise spre ima<>inea r ma~tic~, ,pe care veacul urmator 0 va exacerba pina "Ia abu Cunozltatea lumi necunoscute ' pred'leet pentru 1 ,la pentru exp ncn~e l' neobl~nulte, dorul de aventura mcercarea p ropnel .. ta. ~r ~ . 1n ce e mal dramatlce ImpreJuran, lupta cu fOtlele natuTl aparjtia amplclor nPisaj'e pI' d l' .. . 'I . r:, , . me e eu oare l ,. exotlsm sintel:

w.

'

ente in parte noi pentru vrcmea Iui Defoe, creatorul romaului modern englez, gen iufinit mai cuprinzator ~i mai legat e marile coordonate ale vie~ii dedt epica anterioara. Daca Ia Defoe staruie inca acea imagine frumoasa pe care mul mai inaintat ~i-o formeaza despre sine fusu~i ~i pe care auta sa 0 poarte cu gra~ie ~i spirit prin via~a plina de ut1nie, dar ~i cu un pospai de stralucire galant'a, in schimb, anora rea sa in concret, valorificarea faprelor cotidiene, cu urarile ~i semnifica~iile lor mai largi, cunoa~terea mai adinca a amenilor, realismul preocuparilor ~i judeca~ilor sale sfut e!eente noi in epica vremii. Reprezentativ pentru prima parte a secolului al XVIII-lea, efoe a doscris ~i proiectat in Robinson pc omul dorit de d, ar construindu-I nu in abstract, ea mul~i dintre contemporanii ai, ci lasindu-I 'sa se desaviqeasca in condi~iile nestatornice ~i rajma~e, dar uneori foarte prielnice pentru ~ncercarea intelin~ei ~i energiei umane. Totu~i cei doi Robinson, Robinson cel tinar ~i apoi eel matur, eeta~eanuJ insulei pustii, sint mult ai interesan~i dedt batdnul Robinson, care, inapoi,at in patrie, evine un banal ~i plietisitor rentier. Dupa cum ~i bietul Vineri atit de autentic in insula, ~i insu~indu-~i adt de repede buurHe ~iviliza~iei b timp ce continua a pam'a unele virtu~i ale primitivului - 0 data ajuns in Europa ~i folosit aeum ea ervitor nu mai arc un rol precis, autorul uit~lld sa ne spuna ce a devenit d, precum ~ita ~i alte personaje care apanmra pe insula. In lupta eu lupii ~i ur~ii din capitolul final, Vineri re rolU'1 unui sportiv nazdravan, cunosdnd ex machina felul de comportare al acestor animale, de care nu avusese habar I:n ~inuturile-i natale. Asemenea inadverten~e cxista in cartea crisa oarecum la repezeala ~i uncle din de au fost semnalate de multa vreme. In pofida unor asemenea neglijen~e, mici cootrad' lqU " ~l . madvertente, . . ~ ~ acea credlblhtate, ... povestlrea capata int'l . ~ ~I ., 111 alre romane ale lui Defoe, mai ales acelea unde I nlta eroll 1 ~ ., ., . . upta pentru putere ~l aVU~le, llustnnd setea de anVlsm a b urg h eZle~ '" ~l a mdlvlzllor .... . - uneor!. afla~l., sub Illflllen~a el

hOli, cscroci, femci ~ntre\inute, vagabonz.i,

jacql{eS la Moll Flanders.

de

la

Colonel

Dupa cum s-a observat, eroii lui Defoe dau lupte solitar ~ntruchip'~nd spiritul individualismului burghez, pe oamen unci epoci mercantile. Dar dad interpretarea individuali,tii eroilor, lipsita de analiza conditiilor sociale, constitute un n ajUlls ~n celelalte romane ale lui Defoe, ~n schimb ~Il Robinso Crusoe faptul ca eroul e nevoit sa tri'iiasca mul\i ani singur izolat confera romallului 0 unitate compozitionala ~i 0 tnlall tuire epica, 0 concentrare de viata ~i de mari probleme adln sociale, prin care Defoe ~i-a putut dovedi maiestria, niciodat atinsa in aceea~i masura maxima ca tn romanul aici rradus. Timpul nu i-a tmbatdnit canea, farmecul ~i ~i spore~te sensu rile. ci, dirnpotrivii, II pastreaz 1658 Moartea lui Olivier volu\ici burghczo-puritane.
1660

Cromwell,

conducatorul

re-

Restaurarea

lui Carol

II Stuart.

Se na~te Daniel apoi macelar.

Foe, fiu al lui James Foe, luminarar.

673 Destinat preo~iei de catre tadl sau, ~isident fa~a de biserica oficiala (ang!icana), Damel Foe intra la Academia din Newmgton Green, co~dusa de reverendul Charles Morton, pastor dlsident ~i educator cu preocupari mai largi. 678 Parase~te studiile religioase. 680-1683 Calatore~te pe continent (Fran~a, Aachen, poate ~i tn Olanda ~i Spania). 684 Se casatore~te cu Mary Tuffley, fiica ~nui negustor tnstarit ; Daniel Foe se 1ndeletDl.ce~te.c~ negustoria en gros de bonete, scufe, Clorapl ~l de asemenea cn comertul de vinmi, tutun ~i alte produse.