I.

Perspectiva narativa reprezinta punctul de vedere, modalitatea in care naratorul

relateaza intamplarile intr-o opera literara, detasat, obiectiv sau implicat, subiectiv.
Perspectiva narativa in fragmentul extras din textul X scris de Y este obiectiva/
subiectiva.
In primul rand, naratorul fiind obiectiv, relateaza actiunile la persoana a III-a
neparticipand la actiune, stapanind demiurgic universul creat / naratorul este subiectiv,
relatand intamplarile la pesoana I, participand la actiune, prezentand evenimentele din
punctul lui de vedere, devenind astfel un personaj-narator. Acest fapt este evidentiat in text
prin marcile lexico-gramaticale ale obiectivitatii/subiectivitatii, si anume verbe si pronume
la persoana III / I (+exemple).
In al doilea rand, naratiunea fiind obiectiva, , naratorul cunoaste atat ceea ce face,
cat si ceea ce gandeste personajul / naratiunea fiind subiectiva, naratorul prezinta totul din
punctul sau de vedere sub forma unei confesiuni catre cititor. (povestesc actiunea )
In concluzie, prin tipul de narator, prin marcile lexico-gramaticale folosite,
perspectiva narativa din fragmentul dat este obiectiva/subiectiva.

II.Notațiile autorului sunt indicații scenice (didascalii) ce au rolul de a-l face pe

cititor să își imagineze mișcarea scenică, iar pe actor sau regizor să realizeze spectacolul
dramatic. În fragmentul din textul x, scris de Y, indicațiile scenice sunt semnificative
pentru înțelegerea acțiunii și a relațiilor dintre personaje.
În primul rând, ele stabilesc contextul desfășurării acțiunii, dau ex, comentez....
În al doilea rând , ajută la caracterizarea personajelor, dau ex , comentez....
In concluzie, indicațiile scenice au ca funcții sa precizeze cine vorbeste in cadrul
dialogurilor; sa situeze contextul in care se desfasoara actiunea dramatica; sa prezinte
miscarea scenica, sa ajute la caracterizarea personajelor etc. Astfel, este evident caracterul
sincretic si reprezentabil, autorul dramatic nemaiavând funcție narativă, ci doar
regizorala.

III.Personajul este „un homo fictus”, o” ființă de hârtie”, adică un produs ficțional
care trăiește doar între paginile cărții, chiar dacă este inspirat din realitate. Personajul
central al fragmentului din textul Y este personajul X, statutul social și psihologic fiind
bine definit. El este un... (de ex. elev, copil, cârciumar etc) , reprezentând tipul......
În primul rând, este caracterizat direct, realizându-i-se un portret fizic și/sau sufletesc.
portretul fizic este realizat de catre...., și anume (Citez)
Portret moral este realizat de către .... astfel (citez)
Se dau citate comentate.
! Caracterizarea directă poate fi făcută de narator, alte personaje sau de personaj însuși
(autocaracterizare) !
În al doilea rând, personajul este caracterizat indirect prin intermediul faptelor si al
relațiilor cu celelalte personaje.
Se dau exemple comentate din text.
 În concluzie, în fragmentul dat, personajul X este definit prin ... , încadrându-se în
tipologia ...
Observație: Dacă caracterizarea directă lipsește, atunci cea indirectă se va împărți în două
argumente distincte.

IV.Ideea poetică a unui text este acea idee centrală în jurul căreia este construit
mesajul, susținută prin motive poetice și evidențiată prin mijloacele artistice folosite.
Textul X/ fragmentul din textul X scris de Y se remarcă prin îmbinarea imaginilor
artistice și a figurilor de stil ce au o puternică forță expresivă și sugestivă,având ca idee
centrală...............................
În primul rând, prin (epitetul/metafora/ comparația etc.....) este sugerată
În al doilea rând, prin..... este sublini ată – idem.
În concluzie, prin folosirea..... (numesc figurile de stil) se conturează o viziune
inedită și originală a lui....asupra lumii.