Modalităţi de investigaţie în proza de analiză psihologică (<i>Pădurea s... https://limbaromana.md/index.php?

go=articole&printversion=1&n=1816

(index.php)

M o d a l i t ă ţ i d e i nv e s t i g a ţ i e î n p roz a d e
a n a l i z ă p s i h o l o g i c ă ( Pă d u r e a s p â n z u r a ţ i l o r
d e L i v i u R e b re a n u )
Constantin ŞCHIOPU (?go=autori&m=48)

(/#facebook) (/#twitter) (/#whatsapp) (/#viber)

Pentru a-i ajuta pe elevi să se orienteze în universul labirintic al unei specii literare atât
de complexe cum este romanul, profesorul trebuie să aplice în cadrul lecţiilor de
literatură mai multe concepte operaţionale, apte să re�ecte atitudinile creatoare
esenţiale ale romancierilor şi anumite modalităţi romaneşti. Unul dintre aceste
concepte este acela de roman de analiză sau roman psihologic.
Garabet Ibrăileanu, în studiul său C r e a ţ i e ş i a n a l i z ă , menţiona că, după modul de
prezentare a personajelor, există două tipuri de roman: de creaţie şi de analiză. Criticul
sublinia că analiza, spre deosebire de creaţie, dă naştere unor tipuri vii, acestea
caracterizându-se prin fapte, cuvinte, prin reacţii exterioare.
Considerat de unii exegeţi „disecţie a inimii şi su�etului personajelor sale” (Léon
Bopp), de alţii – „subtilă transcriere a intimităţii umane, a conştiinţei, interiorităţii” (R.
M. Albéres), ori „roman al pasiunii” (A. �ibaudet), romanul de analiză psihologică,
după cum lesne se observă chiar din de�niţiile propuse, are ca obiect de investigaţie
artistică omul psihologic.
Propunându-şi să interpreteze cu elevii acest tip de roman, profesorul va avea grijă să
explice conceptul de „analiză psihologică”, de�nit de majoritatea exegeţilor în domeniu
ca modalitate de sondare a subiectivităţii personajului pentru a evidenţia tensiunile,

1 of 7 07-Mar-23, 7:26 PM
Modalităţi de investigaţie în proza de analiză psihologică (<i>Pădurea s... https://limbaromana.md/index.php?go=articole&printversion=1&n=1816

căutările, traumele vieţii lui interioare. Aşadar, pătrunderea în semni�caţiile ascunse ale
prozei de analiză este posibilă, în primul rând, prin relevarea modalităţilor de
investigaţie psihologică utilizate de scriitorul respectiv. Elevii vor putea descoperi mai
uşor diversitatea acestora, rolul lor în prezentarea lumii interioare, a conştiinţei
personajului, dacă, în prealabil, la etapa introductivă, vor participa la rezolvarea
următorului test:
Selectaţi din enumeraţia de mai jos şi încercuiţi modalităţile de analiză psihologică:
– dialogul,
– monologul interior,
– relatarea la persoana a treia,
– introspecţia,
– obsesiile personajului,
– raportarea comportamentului la anumite întâmplări exterioare,
– concordanţa dintre stările su�eteşti ale personajului şi cele ale naturii,
– a�uxul de gânduri ale personajului.
Utilizat ca procedeu de lucru, testul urmăreşte, de asemenea, activizarea unor
cunoştinţe de teorie literară (proză psihologică), explicitarea unor noţiuni cum ar �, de
pildă, introspecţia, monologul interior etc.
După confruntarea rezultatelor individuale (ori de grup) ale elevilor profesorul îi va
antrena într-un şir de activităţi vizând înţelegerea operei din perspectiva temei
anunţate. Un prim pas îl va constitui descoperirea şi analiza fragmentelor în care
autorul a recurs la introspecţie.
Ca formă a autoanalizei, introspecţia presupune investigarea de către personaje a
propriilor dedaluri su�eteşti, fără ca autorul să intervină în text enunţând observaţiile
sale asupra eroilor. Drept urmare, şi întâmplările sunt trecute prin conştiinţa
personajelor. Întrucât aceleaşi întâmplări sunt oglindite în mod simultan în mai multe
conştiinţe subiective, acest lucru va duce, în mod �resc, la subminarea treptată a
poziţiei scriitorului omniscient. Personajele devin re�ectori ai întâmplărilor, �ecare
re�ectare în conştiinţă a evenimentelor alcătuind o versiune proprie, care se suprapune
parţial peste celelalte. Mutarea con�ictului din exterior în interior face ca opera să pară
fără acţiune. Diferită prin natura sa, introspecţia poate � realizată la diverse niveluri –
de observare-constatare, de re�ecţie, de dezbatere. În dependenţă de acest fapt se

2 of 7 07-Mar-23, 7:26 PM
Modalităţi de investigaţie în proza de analiză psihologică (<i>Pădurea s... https://limbaromana.md/index.php?go=articole&printversion=1&n=1816

constituie şi un anumit tip de personaj – personajul care observă, personajul re�exiv,

personajul cu spirit analitic.
Ţinând cont de natura şi rolul introspecţiei ca procedeu de investigaţie psihologică,
elevii vor analiza fragmentele selectate din perspectiva următoarelor sarcini: să
stabilească dacă întâmplarea este trecută prin conştiinţa personajului ori e relatată de
altcineva; să precizeze la ce nivel se realizează introspecţia (personajul constată,
re�ectează ori dezbate); să releve natura personajului, având în vedere nivelul de
realizare a introspecţiei.
Menţionăm că analiza fragmentelor selectate se va încheia cu formularea următoarelor
concluzii: introspecţia este o modalitate prin care personajul îşi sondează stările
su�eteşti până la nuanţe in�nitezimale; exprimă efortul unei conştiinţe de a ordona
lumea conform structurii sale interioare (lumea e văzută din interiorul personajului);
tipul de personaj constituit depinde în mare măsură de nivelul de realizare a
introspecţiei.
 
O altă modalitate de sondaj psihologic, ale cărei particularităţi şi importanţă vor �
cercetate de elevi în continuare, este monologul interior.
Ca procedeu al creaţiei literare, monologul interior, după o de�niţie a romancierului
Edouard Dujardin, este „acel discurs neauzit şi nespus prin care un personaj îşi exprimă
cele mai intime gânduri, acelea care sunt mai aproape de inconştient, anterior oricărei
organizări logice, adică în starea lor originară, prin intermediul unor fraze, reduse la
minimum sintactic, astfel încât să dea impresia că reproduce gândurile chiar aşa cum
vin ele în minte”.
Cât priveşte romanele de analiză psihologică ale scriitorilor români, s-a a�rmat
(Gheorghe Lăzărescu) că monologul interior este folosit deseori cu intermitenţe,
adecvat momentelor în care, în gândirea unui personaj, înlănţuirea logică a gândurilor
face loc asociaţiilor libere. În D r u m u l a s c u n s de H. Papadat-Bengescu, Coca-Aimée o
priveşte pe mama bolnavă şi prin minte îi trec gânduri în legătură cu succesul ei în faţa
lui Walter şi cu atracţia exercitată de Lică. În U l t i m a n o a p t e d e d r a g o s t e , î n t â i a
n o a p t e d e r ă z b o i de C. Petrescu, paralel cu dialogul dintre Ştefan Gheorghidiu şi
colonel, sunt exprimate fără discriminare toate gândurile care vin în mintea
protagonistului în mod spontan, provocate de cuvântul „Grigoriade”. Meditând asupra

3 of 7 07-Mar-23, 7:26 PM
Modalităţi de investigaţie în proza de analiză psihologică (<i>Pădurea s... https://limbaromana.md/index.php?go=articole&printversion=1&n=1816

condiţiei sale de condamnat la moarte, asupra faptului că locotenentul Klapka ar putea

� pricina prăbuşirii sale, Apostol Bologa, din Pă d u r e a s p â n z u r a ţ i l o r , îşi aminteşte
deodată de Ilona şi, fericit, cu privirile strălucitoare, şopteşte în neştire: Iubirea trăieşte
veşnic, fără început şi fără sfârşit… Prin iubire cunoşti pe Dumnezeu şi te înalţi până la
ceruri.
Analizând mai multe fragmente de monolog interior, elevii trebuie să rezolve
următoarele obiective:
• să deosebească monologul interior de alte forme de monolog cum ar � discursul,
declaraţia, confesiunea, nararea orală a unei întâmplări;
• să comenteze stilul „gâfâit”, eliptic al unui monolog interior;
• să raporteze asociaţiile de cuvinte, de orice natură, ca manifestare a subconştientului
personajului, la stările trăite;
• să identi�ce mărcile gramaticale şi stilistice ale monologului interior (stil direct, verbe
„dicendi”, adverbe interogative şi de întărire, interogaţii, exclamaţii, interjecţii, semne
de punctuaţie).
Fişa de lucru poate arăta în felul următor:
Apoi veniră amintiri rânduite frumos, una după alta /… / Erau mii, poate milioane şi
se scurgeau într-o singură clipire, şi reveneau în momentul imediat următor, neîncetat,
neobosite… Şi el răscolea prin ele ca într-un joc bizar şi, privindu-le, murmura:
„O secundă mai puternică decât o viaţă de om…”
Peste câteva clipe i se păru că a greşit şi adăugă clătinând din cap:
„Viaţa omului nu e în afară, ci înăuntru, în su�et. Ce-i afară e indiferent… nu există…
numai su�etul există. Când nu va � su�etul meu, va înceta de a mai � fost restul…
restul”.
Prin geam văzu, în ogradă, doi soldaţi, care treceau ţinându-se de mână. Atunci îşi
schimbă �rul gândului urmând:
„Şi totuşi restul hotărăşte soarta su�etului meu… Şi restul depinde de alt rest…
Pretutindeni dependenţă… Un cerc de dependenţe în care �ecare verigă se mândreşte
cu independenţa cea mai perfectă!... Numai Dumnezeu…”
 
Sarc i n i :
1. Determinaţi dacă monologul din fragmentul propus se realizează ca:

4 of 7 07-Mar-23, 7:26 PM
Modalităţi de investigaţie în proza de analiză psihologică (<i>Pădurea s... https://limbaromana.md/index.php?go=articole&printversion=1&n=1816

– discurs;
– declaraţie;
– confesiune;
– narare orală a unei întâmplări;
– monolog interior.
2. Argumentaţi că monologulul:
– subiectivează acţiunea (personajul, vorbind cu sine însuşi, îşi exprimă propriul punct
de vedere);
– contribuie la exprimarea unor frământări interioare, a unor stări trăite de personaj.
3. Extrageţi indicii gramaticali şi stilistici speci�ci monologului interior.
 
Referindu-se la Pă d u r e a s p â n z u r a ţ i l o r , criticul literar Gheorghe Lăzărescu sublinia:
„Convertirea pozitivistului şi omului datoriei care era Apostol Bologa la cultul iubirii, al
«inimii», este urmărită de romancier printr-o savantă orchestrare a obsesiilor”.
Esenţială pentru Apostol Bologa este imaginea luminii, care, obsedantă, are de �ecare
dată o putere supranaturală asupra lui: Lumina, suspină Bologa. Ispiteşte, mereu
ispiteşte lumina! Parcă toate tunurile din lume n-ar mai � în stare s-o înăbuşe!. Obiect
predilect de observaţie a romancierilor analişti, obsesiile constau în idei, cuvinte,
imagini, ce se impun minţii subiectului în mod independent de voinţa sa şi în opoziţie
cu ea.
Privită din acest punct de vedere, analiza fragmentelor în care sunt prezente obsesiile
va urmări să scoată în evidenţă nu numai reacţiile produse de impulsurile
subconştiente ale personajului, ci şi drumul acestor impulsuri, de la izvorul lor, de la
cauze până la actul pe care îl provoacă. Fragmentele de mai jos, semni�cative sub acest
aspect, pot � propuse elevilor pentru analiză, având ca punct de pornire sarcinile ce le
însoţesc:
a) Dezmierdarea razelor tremurătoare începea să i se pară dulce ca o sărutare de
fecioară îndrăgostită, ameţindu-l încât nici bubuiturile nu le mai auzea. În neştire, ca un
copil lacom, întinse amândouă mâinile spre lumină, murmurând cu gâtul uscat:
– Lumina!... Lumina!
b) Peste drum crucea din turnul bisericii strălucea cu fulgerări de aur. Ochii lui Apostol
se încăpăţânau să înfrunte razele ce izvorau din trupul crucii, parcă lumina lor orbitoare

5 of 7 07-Mar-23, 7:26 PM
Modalităţi de investigaţie în proza de analiză psihologică (<i>Pădurea s... https://limbaromana.md/index.php?go=articole&printversion=1&n=1816

şi triumfătoare ar � încercat să-l s�deze şi să-l dojenească tocmai în momentele când

creierii lui se frământau cu necredinţa �inţei, care i-a frânt în două viaţa.
 
Sarc i n i :
1. Identi�caţi în fragmente contextele în care apare cuvântul „lumină”.
2. Cum explicaţi atracţia spre lumină a lui Apostol Bologa?
3. De�niţi stările su�eteşti ale personajului provocate de imaginea luminii.
 
Învălmăşelile de gânduri ale protagonistului contribuie în egală măsură la realizarea
�şei lui psihologice, motiv pentru care ele nu vor rămâne în afara demersului
interpretativ. Analiza fragmentului selectat, în care personajul este surprins într-o
avalanşă de gânduri eliptice, rostite pe jumătate, îi va ajuta pe elevi să înţeleagă
importanţa acestei modalităţi de investigaţie psihologică:
– Părinte! zise deodată Apostol, grăbit şi îngrijorat. Am vrut să scriu mamei şi uite colo,
hârtia neîncepută... n-am fost în stare... din pricina... Vesteşte-o tu, Constantine, pe
urmă, după ce voi �... după ce... Spune-i tu cum am... Să aibă grije de logodnica mea...
să aibă mare grijă... Căci ele, amândouă, mi-au sădit în inimă iubirea... şi din iubirea lor
mi-am întruchipat credinţa... şi credinţa călăuzitoare... şi... şi...
 
Sarc i n i :
1. Scrieţi în locul punctelor de suspensie cuvintele nerostite de personaj.
2. Care este motivul că Apostol Bologa se bâlbâie?
3. Comentaţi valoarea stilistică a punctelor de suspensie, raportându-le la:
– gândurile personajului;
– motivul ce declanşează învălmăşelile lui de gânduri;
– stările trăite.
 
Printre procedeele de sondaj psihologic se numără şi armonizarea naturii cu zbuciumul
dramatic din conştiinţa personajului. Atmosfera dezolantă a peisajului de toamnă
mohorâtă, cu cer rece, în care câmpia este neagră, arborii sunt desfrunziţi, iar ploaia,
vântul, întunericul constituie manifestări ale naturii, se a�ă în concordanţă cu stările
su�eteşti ale personajului. Decis să dezerteze şi să treacă la români, Apostol Bologa, în

6 of 7 07-Mar-23, 7:26 PM
Modalităţi de investigaţie în proza de analiză psihologică (<i>Pădurea s... https://limbaromana.md/index.php?go=articole&printversion=1&n=1816

momentul părăsirii frontului, este confuz, debusolat, neliniştit, mirat, stări sugerate în
mod deosebit de felul în care este descris peisajul:
Afară coborâse întunericul. Jur-împrejur, de după dealurile negre, se înălţaseră nouri
leneşi, iar din pădure o ceaţă lăptoasă îşi întinsese peste Făget pânzele prin care de-abia
licăreau stelele în creştetul încă senin al cerului. Ferestrele casei erau galbene şi găleata
fântânii plutea în ceaţă ca pe apă.
Apostol închise bine uşa. Întunericul de afară i se păru atât de amar, că se înfricoşă.
Merse spre poartă, ajunse în uliţă şi porni spre sat. Casele îl priveau cu ochi galbeni,
miraţi. Drumul mijea ca o chemare stăruitoare. Nici un gând nu-i lumina în minte (...)
Întâlni câteva siluete negre şi două căruţe venind de pe front, la pas, cu răniţi...
Concluziile de rigoare privind rolul procedeului expus în prezentarea stării interioare a
personajului se vor contura în urma analizei câtorva fragmente, de tipul celui propus,
elevii soluţionând următoarele sarcini:
• identi�carea termenilor care contribuie la descrierea naturii, raportându-i la un
anumit câmp semantic;
• de�nirea stărilor trăite de personaj;
• comentarea relaţiei „întunericul de afară – întunericul su�etesc” etc.
În ideea de a oferi profesorilor anumite sugestii metodice vizând studierea mijloacelor
de investigaţie psihologică, subliniem că prin diverse exerciţii (de comparare, de
reconstituire, cu caracter de problemă etc.) şi procedee de lucru, elevii vor � puşi de
�ecare dată în situaţia de a releva şi a argumenta importanţa şi trăsăturile lor
caracteristice.

7 of 7 07-Mar-23, 7:26 PM