I.L.

Caragiale, autor de opere dramatice si nuvele, s-a impus in literatura romana si prin schitele sale in care infatiseaza o diversitate de aspecte.Unul dintre acestea este si felul in care erau educati copiii in familiile burgheze, ilustrat si in schita D-l Goe... MODURI DE EXPUNERE Modul de expunere este felul, maniera n care autorul sau personajul prezint realitatea. Realitatea poate fi prezentat sub diverse forme: narativ( nu genul epic) se nareaz, se relateaz ntmplri, evenimente, aciuni. n loc de autorul nareaz, se pot folosi urmtoarele verbe: nfieaz prezint expune relateaz Atitudinea scriitorului fa de realitatea nfiat este: 1. obiectiv ( de neparticipare, de neimplicare n fapte) 2. Autorul se poate ascunde sub infatisarea unui personaj. 3.Autorul nu se situeaza in prim-plan; in prim-plan sta naratorul sau personajul principal. 4. In operele lirice forma atitudinii scriitorului este expozitiva; autorul se confeseaza: -isi destainuie stari sufletesti -isi exprima eul liric -isi dezvaluie starea lirica Atitudinea scriitorului este subiectiva (se exprima pe sine,dezvaluie propriile sentimente). Autorul liric se situeaza in prim-plan. 5.Forma reprezentativa mimetica tipica genului dramatic: -actiunile omenesti sunt redate cu fidelitate -autorul are atitudine obiectiva -vizibil sau nu,se poate ascunde sub masca unui personaj. Felurile modurilor de expunere: Naratiunea Descrierea Dialogul Monologul Naratiunea =un mod de expunere propriu genului epic (este chiar fraza genului epic). Capata formele speciilor ce tin de genul epic:-povestire -schita -nuvela -roman -reportaj -memorial -este un mod de expunere cu preponderenta verbal -faptele,intamplarile sunt prezentate in structura cronologica (adica asa cum s-au desfasurat,adica in succesiunea lor). (Cand sunt prezentate cronologic se poate vorbi :de o gradatie ascendenta sau descendenta). Intamplarile,faptele,evenimentele pot fi prezentate pe secvente (fara a se pastra ordinea cronologica ). Cele narate:1. Pot fi transmise:-simplu -clar -concis -fara divagatii sau 2. Pot fi transmise:-mai complicat -cu intreruperi ale firului -reveniri\re in fraze ample -cu multe determinari In ce ipostaza poate sa apara scriitorul: de narator-obiectiv

-subiectiv de spectator activ i pasiv cronicar al evenimentelor participant la conflict dispersat in mai multe personaje. Ritmul nararii poate fii: 1.lent: (se utilizeaza fraze ample,sinuase cu multe propozitii subderivate). 2.alert: (se utilizeaza fraze scurte,construite prin coordonare). In naratiune accentul cade pe semnificatia faptrelor si a comportamentului personajelor. In descriere accentul cade pe imaginea artistica :adica pespatiu -linii -culori -forme Naratiunea presupune succesiune (daca nu exista succesiune avem de-a face cu descriere,deductie,efunzie lirica. Naratiunea presupune o integrare in aceeasi unitate de timp =(daca nu exista unitate de timp avem de-a face cu o simpla cronologie,adica enuntarea unor fapte necoordonate intre ele. Elementele constitutive ale naratiunii sunt: -fapte -actiuni -demersuri In naratiune :-actiunea e elementul predominant -personajele=>factorul dinamic (fac actiunea). Naratiunea are momente :-principale -secundare -subiectul naratiunii se deruleaza gradat,o organizare specifica;in succesiunea: -expozitiune -intriga\conflict -desfasurarea actiunii -punct culminant -deznodamant In naratiune: timpul verbal utilizat este o forma de trecut. Pronumele-de regula pers a-III-a sg. Timpul prezent se foloseste in scrierile epistolare sau au caracter memorialistic. Naratiunea este o modalitate temporalo-spatiala.(Pentru ca se desfasoara in timp si in spatiu). Naratiunea se impleteste cu:-descrierea -monologul -dialogul Care sunt procedeele specifice naratiunii? -interferenta planurilor; -antiteza dintre personaje; -rememorarea si evocarea unor momente specifice ,semnificative; -ramificarea in constiinta unui personaj a unor evenimente ; -ramificarea unor conflicte; -imbinarea naratiunii cu descrierea ,monologul interior; Cum se evita monotonia? -se evita prin :-1.-intervertirea cronologica a evenimentelor (adica nu mai exista o concordanta intre timpul real al desfasurarii evenimentelor si timpul nararii acestora).

-2.-povestirea in povestire (povestirea in rama (vezi;Hanul Ancutei). Felurile naratiunii in functie de atitudinea naratorului : 1. subiectiva cand:-e axata pe confesiune. -se foloseste verbul la persoana a-Ia. -se implica naratorul. 2. obiectiva cand:-se bazeaza pe observatie. -verbul e utilizat la pers a-III-a. -naratorul este detasat de fapte,evenimente . In functie de faptele ,evenimentele prezentate: 1.realista (fapte sau intamplari reale -posibile) 2.fantastica(interventia-miraculosului -a supranaturalului) 3.istorica-inspirata din trecut -accentul cade pe evocare 4.memorialistica:-axata pe evocarea drumului devenirii unui personaj 5.psihologica:-analiza starilor sufletesti ale personajelor 6.didactica -Picturala /statica -Dinamica -Tablou -Portret Ce este portretul ? descrerea unui personaj sub aspect fizica sau /si moral O vrianta a portretului este autoportretul. Felurile portretului -in versuri /in proza -fizic/moral/combinat -individual/colectiv -exponential(generic ,reprezativ) -realist [in functie de personaj] -alegoric -portret de prin-plan(al pesonajului principal) -plan secundar (al personajului secundar) -fundal(al personajului episodic) - dinamic (al unui personaj complex) -static (al unui personaj schematic sinplu) Portretizarea se realizeaza prin : 1. perspectiva portretizarii-vazut dinauntru - vazut din afara 2. mentalitati de portretizare: a. directa- de catre autor -de alte alte personaje -autoportretizari b.indirecta :prin fapte ,atitudini,ganduri,linbaj -relatile cu semenii -relatile din mediu Portretizarea prin limbaj ne ajuta sa constatam -pozitia sociala culturala -gradul de inteligenta -latitudinea fata de viata -convingeri si idealurii sentimentele care le anina -nobilitatea sau nimicirea sufleteasca Portretizarea se realizeaza pirin urmatorele procedee: -descriere -paralela -dialog -antiteza -monolog interior -sugestia si aluzia -analiza psihologica -definitia -evorarea -gradatia Un alt tip de descriere este : TABLOUL =descrierea unei privelisti,a unui obiect sau fenomen al naturi.

In realizarea unui tablou pot domina imaginile: vizuale(in special) auditive Elenentele constitutive ale imaginilor sunt : -pete de culoare -olfactive -plante ,arbori -tactile -muzacalitatea -gustative -sonoritati In realizari:tabloulului scriitorului, foloseste sincretismul ,adica intrima elementele picturale, muzicale, scupturale. -Prin descriere artistul realizeaza imagine artistica: -statica( premiscare) -dinamica(nota de miscare) -Perspectiva naratorului:----- de personaj --- - spectativ 1. de implicare : scritorul se plaseaza in interiorul tabloului zugravit si devine personaj 2.de detasare: scriitorul asista , priveste ca un spectativ Scopul descrierii : -de a sugera ganduri, stari sufletesti traite de autor -de a le comunica cititorului pentru a-l sensibiliza -pentru a trezi sentimente , traite in inima cititorului Un alt mod de expunere este DIALOGUL. Dialog = logosstiinta,cuvant. = dialogul nu inseamna doi,deci intra in antinomie cu monologul. Vorbire intre mai multe personaje tipic pentru creatia dramatica dar apare si in creatia epica ,excepcional si in cea lirica. Natura partener de dialog-locutor sau interlocutor al poetului. Prin dialog se exprima succesiunea si coerenta actiunii dramatice. Forma deliberata de comunicare. Participantii la dialog Locutor=cel care emite enuntul,cel care vorbeste. Interlocutor=cel care recepteaza enuntul. Destinatar=cel caruia ii este adresat enuntul. poate fi--- prezent i absent Dialogul are caracter de: Reciprocitate(cointeresarea personejelor) Replicitate(cand se realizeaza concret mesajul) Replicile presupun: - un emitator - un receptor Replicile pot fi de:-informare -solicitare -confirmare -recunoastere -narative -confidentiale Replici: - verbale - nonverbale gesturi,mimica,tipete 3 .Replici -scurte ,medii,lungi Rolul dialogului este de: - a inviora,a dinamiza actiunea Scopul in dialoguri este de a reda graiul viu al personajelor , . de a marii impresia de viata autentica. Dialogul- asigura operei: - dinamism - oralitate - autenticitate - este un mijloc de caracterizare a personajului de portretizare aceasta se realizeaza prin vocabular,limba si limbajul folosite.

Inteligenta si subtilitatea replicii,rapiditatea gandirii. Prin dialog se dezvaluie interesele,telurile care anima actiunea. Se capteaza interesul spactatorului,cititorului. Personajul isi dezvaluie direct ganduri si sentimente nedeformale de timp sau de influenta altor personaje,prezentarea personajelor apare mai vie. Monologul= alt mod de expunere,recunoscut / nerecunoscut de specialisti. -e scris de unii specialisti ca o varianta a dialogului -o replica mai lunga ,detasata din dialog Personajul- rosteste ganduri isi analizeaza sentimente si ratiuni ale actiunilor sale Monologul ca discurs poate fi : - narativ - discuptiv - expozitiv - argumentativ - monolog propriu zis - monolog interior - aparteu - discurs retoric Monologul propriu-zis=presupune existenta unui interlocutor dar care nu da replica. Monologul propriu-zis se realizeaza prin : - interogatii ,exclamatii

- invocatia retonica - interjectii exclamative Aparteul= este un scurt monolog intr-o piesa -este rostit cu glas scazut de actor catre spectator - este spus pentru sine -nu este auzit de parteneri Discursul retoric = o alta forma a monologului Se realizeaza prin : - fraze scurte - propozitii exclamative - aluzii - suspensia - enumerarea - repetitia - persoana a doua centrala Monologul permite personajului sa-si analizeze adevaratele sentimente si adevaratele cauze ale faptelor sau gesturilor sale Monologul interior - forma de vorbire mleadresata - nu cere prezenta unui interlocutos - este mai retoric decat monologul propriu-zis In monologul interior prezenta marcilor formale este mult mai pregnat - interogatii - exclamatii -invocatia retonica -interjectii exclamative Uneori monologul interior este o forma de exteorizare a unor trasaturi intime.