MARCIA HUCHES

?\o JAMES BRADFORD TE,RRELL

INTELIGENTA
EMOTIONALA
x IN ACTIUNE
,
Poogt*** d* tra'nrns i
5, cs*entng
pentru l;dsri, managerr sl ecnrpe
I

$ (
 MARCIA HUGHES
JAMES BRADFORD TERRELL

INTELIGEI{TA
tv
EMOTIOI{ALA
A,

INACTIUNE
t
PROGRAME DE TRA|N|NG $l CAACHTNG
PENTRU LIDERI, MANAGERI SI ECHIPE

Traducere din englezi de

SILVIA GUTA

cuRrst @vEClIE
 CUPRINS

Introducere
O resursi care trebuie exploatati ...."...........'...'7

Primaparte
Cum folosim inteligenla emolionald pentru a obline
schimbdri rea1e.............. ..'.......'..... 15

Capitolul l
Pledoarie pentru inteligenla emofionali" ,.....16

Capitolul2
Cum pot fi utilizate exerciliile ......"...""."...'...25

Partea a doua
Explorarea inteligenlei emolionale Si a abilitdgilor ce determind
starea de bine generald "...............43

Abilitatea I
Imagineir de sine......... ........;.........."'..........."....45

Abilitatea 2
Autoactualizarea.............. .......'..'.49

Abilitatea 3

Autocongtientizarea emolionali...............................'.. '.'.'.....54

Abilitatea 4
Expresivitatea emolionali ...................... ..""....59
Abilitatea 5
Asertivitatea ...........64

Abilitatea 6
Independenla................... ............69

Abilitatea 7
Relalionarea interpersonale .................. ...........73

Abilitatea 8
Empatia....... ............7g

Abilitatea 9
Responsabilitatea social[.. .......... g4

Abilitatea 10
Rezolvarea de probleme ..............90

Abilitatea 11
Testarea realitd1ii....... ...................g4

Abilitatea 12
Controlul impulsurilor ...............9g

Abilitatea 13
Flexibilitatea .........102

Abilitatea 14
Toleranla la stres.......... .....,........ l0g
Abilitatea 15
Optimismul ..........n4
Abilitatea 16
Fericirea/Starea de bine generald ..................120

Partea a treia
Exercilii p entru dezvoltare a abilit dsilor eficiente
specifice inteligenlei emolionale... ...................I25
Abilitatea 1

lmaginea de sine
Exercifiul 1.1
Relaxeaz6-te cu pufini autocompasiune............... ............. 130
Exerciliul1.2
Fii congtient de tine insuli............
Exerciliul 1.3
Reconciliere ...............r...... .......... 139

Exercifiul l.4
Autorecompense.............. ......,... 145

Abilitatea 2
Autoactualizarea'
Exerciliul2.1
Gestioneazl-{i timpul cu un proiect de 2o/o......... ............... 149

Exerciliul2.2
Vinitoarea de comori.... ....."'..' 155
Exercifiul2.3
Cum si devii tot ceea ce poti fi........... '..........162
Exerciliul2.4
Pune-li inspiralia in practic5! '...'.'.......,.........167

Abilitatea 3
Aut o c o n S ti enti z ar e a em ofi on ald
Exerciliul 3.1
Extinderea c0mpului perceptiv conEtient'.'... ..............".....174
Exerci1iul3.2
EEti conectat?.................... .......'..179
Exerciliul3.3
Cum ies emoliile la suprafafi.. ....'.....'..............."'.......'........185
Exerciliul3.4
A te indrepta spre... Ei a te indepirta de'. ' "'...... ......'........ 190

Abilitatea 4
E xp r es iv it at ea em o fio n al d

Exercifiul4.l
Exprimarea rezistenlei... ......"". 196
Exerci1iul4.2
Firi cuvinte ..........200

Exerciliul4.3
''.,.,,.,,..'......'204
Exerciliul4.4
Exprimarea emo[iilor in relelele de socializare online..............."'.'.......207
Abilitatea 5
Asertivitatea
Exerciliul5.1
Dezvoltarea asertivitilii echilibrate in cadrul echipei ......2I1
Exerciliul 5.2
Pornegte la drum! ......................21g
Exerciliul5.3
Pune frdni! ...........224
Exercliul 5.4
Cum si te faci inleles .................22g

Abilitatea 6
Indepeidenla
Exerciliul6.l
Decizii virtuale........ ...................232
Exerciliul6.2
Gata cu servilitatea!.. .................237
Exerciliul6.3
Pe cont propriu ..........................24I
Exerciliul6.4
Mergi cu turma sau singur? .....245

Abilitatea 7
Relali onare a inter p er s o n al d
Exercifiul 7.1
Investeqte in prieteni! ................24g
Exerciliul 7.2
Cuvinte de incurajare ................253
Exerciliul7.3
Prieteni noi................... .................25g
Exercifiul 7.4
Distraclia gi relafiile semnificative ................263

Abilitatea 8
Empatia
Exercifiul8.1
Refeta influen{ei personale: curiozitate qi compasiune................... .......266
Exerci!iul8.2
Corelalia dintre sentimente gi semnificalii. .......................270

Exercifiul8.3
Complexitatea stlrilor afective ......................273

Exercifiul8.4
Acfioneazi empatic! ..................280

Abilitatea 9
Resp ons abilitatea sociald,
Exerciliul9.l
Concentreazi-te pe ceva rnai important decit propria persoani.........285
Exerci1iul9.2
|umitatea plini a paharului '....288
Exerciliul9.3
Eu pentru cine muncesc?.................. ..............293

Exerciliul9.4
Valoarea voluntariatului ................. .".'....'......297

Abilitatea 10
Rezolvarea de probleme

Exerciliul 10.1
Cind problemele devin conflicte .....'............299

Exerciliul 10.2
Impactul emofiilor asupra deciziilor...... .......306

Exerciliul 10.3
Modelul MasterSoveo pentru echipe ............311

ExerciliuI10.4
Negocierea de tip cAgtig-cd9tig............ '.'."'...320
Exercifiul 10.5
O fundalie so1idd........... ............323

Abilitatea 11

Testarea realitd;ii
Exerciliul 11.1
Perspicacitatea politic[..............:........... ..........329
 Exercifiul li.2
Simti, auzi, vezi - este realitate?...... ...............333
Exerciliul 11.3
Vizitl in realitatea celorla\i .....337
Exercifiul ll.4
GdndeEte la intregul poten[ia1...... ..................341

Abilitatea 12
C o ntr olul impul s ur ilor
Exerciliul12.1
FrAna de urgen!i........ ................346
Exerciliul 12.2
A fi sau a nu fi... impulsiv...*.. .......................350
Exerciliul 12.3
O alticale... ..........362
Exerciliul 12.4
Butoanele roqii .............. .............36g

Abilitatea 13
Flexibilitatea
Exerciliul t3.l
Flexibilitatea echipei ....,............373
Exercifiul 13.2
Gata cu blocajele!..... ..................37g
Exerciliul 13.3
DalNu/Poate ........383
Exerciliul 13.4
Program flexibi1......... ................3gg

Abilitatea t4
Toleranla Ia stres
ExerciliuI14.1
Solulia antistres....... ...................391
Exerciliul 14.2
Personalitatea e de vind! ........i............. ...........3g7
I Exerciliull4.3 :

ua rala prm apa .........................405

Exerciliul 14.4
Respiralie profund6..... ..............408

Abilitatea 15
Optimismul
Exerciliul 15.1
Dialoguri interne qi comportamente optimiste.................. .....................4L2

Exercifiul i5.2
Concentreazl-te pe solulie!......... ...................419
Exerciliul 15.3
Rezultate pozitive ......................424

Exerciliul 15.4
Explicalia optimisti..... ..............428

Abilitatea 16
Fericirea/Starea de bine generald
Exerci{iul 16. 1

Dincolo de grani!e.... .................435

Exerciliul 16.2
Cultivarea propriei fericiri.......... ....................439

Exerciliul 16.3
Dl mai departe cu recunoqtinfn!............... ..........................443

Exercifiul 16.4
Atitudinea de recunogtinle ............... ............447

Referinle ...............451

Resurse........ ..........456

Indice 461
 PRIMA PARTE
Cum folo sim inteligen{ a emofio n ala
pentru a obyine schimbari reale

in Prima Parte, vom aborda pe larg motiva{ia qi obiectivele ce stau la

baza dezvoltirii inteligenlei emolionale (IE) gi vom pune accent pe patru
instrumente psihometrice esenliale in determinarea coeficientului de
inteligenli emotionalS. (EQ. in prima secliune vom prczenta o argu-
mentalie ce susline inteligenla emotionali qi vom explica de ce este atAt
de mare influenla pe care IE o are asupra eficientei personale. in urmS-
toarea secfiune ne vom familiariza cu patru dintre cele mai semnificative
instrumente de m[surare din domeniul IE qi vom ptezentao matrice care
stabileqte corelalii intre toate exercifiile propuse pe parcursul acestei cir{i
gi fiecare dintre abilitdfile specifice din sfera IE descrise in instrumentele
psihometrice selectate.

Daci lucrezi cu unul dintre cele patru teste - EQ-izo' sau EQ360,
TESI', MSCEIT' sau EISA -, ai posibilitatea de a consulta ,,Matricea de
referinfe" pentru a identifica exerciliile potrivite modelului teoretic apli-
cat. Exerciliile propuse vor stimula dezvoltarea competentelor vizate, ori-
care ar fi instrumentul psihometric pe care il utilizezi.

Mai mult decAt atdt, poate cel mai mare avantaj al exerciliilor din aceasti
carte este faptul ci nu este absolut necesari parcurgerea unui proces de
evaluare psihometricd.. Exerciliile pot fi aplicate si independent, pentru
a consolida competenlele vizate in demersul de dezvoltare. De exemplu,
daci doregti si te concentrezipe empatie, cauti exercitiile 8.1, 8.2, 8.3 Ei
8.4 gi alege-l pe acela care se potrivegte cel mai bine contextului de lucru.
 CAPITOLUL 1
Pledoarie pentru inteligenfa emolionall

!i-ar plicea sd fii mai eficient in muncd 9i in viala privatd? Ji-ai dori s[ ili
pofi inlelege mai bine emoliile gi si descoperi motivele care le dau naqtere?
in loc si reac{ionezi dupi aceleagi vechi tipare de comportament ca qi
pdni acum, !i-ar pldcea si participi mai congtient la propriile sentimente
9i la propriile acliuni? Ji-ai dori si ai mai mulli prieteni sau sd dezvolli
relalii mai deschise qi mai autentice cu prietenii pe care deja ii ai? Ji-ar
plScea si fii capabil si ili monitorizezi gi si ifi suslii progresul in atingerea
obiectivelor pe care !i le propui, pe termen scurt sau pe termen lung? in
cazul acesta, vei iubi explorarea universului inteligenlei emofionale!

Analizarea gi dezvoltarea inteligenlei emofionale nu ne face doar mai

fericifi, ci ne face capabili si ne automotivdm, s[ gestionim eficient stre-
sul din viala de zi ca zi gi s[ solulionim constructiv conflictele ce pot
apirea. Cu ajutorul inteligenlei emolionale, vom putea s6 incurajdm, si
consollm, si disciplinim sau si confruntdm tot felul de oameni, intr-un
mod corespunzdtor diverselor situalii cu care ne putem confrunta. IE
determind eficienfa cu care ne exprimdm emoliile, in diferitele contex-
te culturale de care aparlinem - familia, locul de munci sau comunita-
tea din care facem parte - gi influenleazi, de asemenea, misura in care
suntem capabili si ii ascultim pe cei din jurul nostru gi mdsura in care
suntem capabili si ne facem ascultali.

Emofiile: ce sunt ele?

Pentru o abordare corecti a inteligentei emolionale, trebuie si incepem
cu o scurti analizit, a emotiilor - ce sunt si cum se manifestd ele. Ne place
si spunem ci emoliile se referi la lucrurile cu care intrdm in contact... nu
doar acelea pe care le putem atinge, ci gi cele cu care interactionim prin
PLEDOARIE PENTRU INTELIGENTA EMOTIONALA 17

intermediului vlzului si auzului, papilelor gustative gi celulelor olfactive

ale mucoasei nazale. Emoliile sunt ceea ce simlim atunci cAnd universul
intri in contact cu propria noastrl imaginatie, dela groaza provocatl de
un zgomot puternic gi inspiimintitor in mijlocpl intunericului pAnd la
cele 15 minute de celebritate, cdnd gtim c[ am reugit gi toli ceilalli pot si
vadi asta. Emoliile sunt cele care ne pun in migcare qi ne motiveazl,.Toate
aceste trei cuvinte - emolie, migcare, motivalie - se inrudesc etimologic
cu latinescul emoyare, care inseamnd a mi;ca. Emoliile sunt cele care ne
suslin de-a lungul luptelor pe care le ducem gi tot ele ne infrumus eleazl
victoriile. De fapt, daci ne punem intreb[ri cu privire la motivul pentru
care facem un anumit lucru, rispunsul va implica intotdeauna o emolie -
un lucru pe care ne dorim si il evitdm gi de care incercim si ne indepir-
tlm sau un lucru pe care ni-l dorim gi spre care incercim s[ ne indrept[m.
Frica gi dorinla sunt doui dintre cele mai puternice emolii umane gi sunt
recunoscute ca fiind cei mai puternici factori motivalionali in regnul
animal.

Studiile realizate de cdtre Candace Pert la Institutul Nalional de Sindta-

te Mintall demonstreazl faptul c[ emofiile se asociaz[ puternic cu neu-
ropeptidele, lanluri scurte de molecule proteice care circuld, in intregul
organism gi au rolul de ,,molecule-mesager", difuzdnd in intregul sistem
nervos informalii privitoare Ia ceea ce se intAmpl[ intr-o anumitl parte a
organismului. in cartea Molecules of Emotion (1997), Pert susline faptul
ci emoliile reprezintl o conexiune transformativi intre minte qi corp,
acea misterioase comunicare, Ia nivel de mecanicd cuantici, prin care
informafia se transformi in materie gi prin care organismele noastre sin-
tetizeazd,, la nivel chimic, actul congtiinfei.

Demonstrarea faptului cd r[spunsurile noastre emolionale sunt decrip-

tate in biochimia organismului uman este o realizare extrem de impor-
tanti. Triirile emofionale, precum furia, suferinla, depresia sau bucuria,
pot fi influenfate sau chiar controlate de noi, dar asta nu inseamnd, insi,
ci le putem porni sau opri la comandl, asa cum putem face cu un bec.
Corpul nostru are nevoie de timp pentru a metaboliza aceste compo-
nente chimice - de exemplu, adrenalina, care este eliberat[ in sistemul
nervos atunci cAnd ne este frici. Chimia din spatele emoliilor ne poate
ajuta si ne schimbdm perspectiva gi s[ privim lumea din ipostaze atitu-
dinale diferite, in funclie de felul in care ne simfim. Atunci cdnd, prin
dialog interior, dezvolt5'm gi menlinem gAnduri pozitive cu privire la noi
IB TNTELTcENTA EMoTToNALA iN aclruNn

ingine gi Ia lumea din jurul nostru, nu facem altceva decAt si susfinem

stiri emolionale pozitive, cum ar fi de exemplu ingeniozitatea, optimis-
mul sau motivalia.

intr-un exerciliu devizualizare aemotiilor, am putea si ni le imaginlm ca

pe nigte verigi invizibile care ne conecteaz[ cu ceilalli gi, la scarl mai larg[,
cu toate fiinlele din jurul nostru - ele formeazi un cimp de informalie
specializat[, pe care noi il putem detecta s,i decoda prin intermediul unor
limbaje instinctuale arhaice: expresivitatea faciald, mirosurile, postura
corporald gi intregul sistem al comunicdrii nonverbale. Pe ldngd toate
acestea, fiinlele umane sunt capabile si atingi un nivel superior, cel al
interpretlrii. Prin intermediul inteligenlei cognitive.gi cu ajutorul lim-
bajului semantic, putem sd ne denumim emoliile gi sentimentele 9i si le
ddm o vasti varietate de semnifica{ii simbolice, fin delimitate din punctul
de vedere al structurii si al nuantei.

Inteligenfa
La inceputul secolului al XX-lea, psihologii au inceput s[ construiasci
teste pentru misurarea abilitililor cognitive qi intelectuale ale oamenilor.
Rezultatul final a fost ceea ce cunoagtem astdzi sub numele de test IQ stan-
dardizat. Pe mlsuri ce studiile asupra inteligenlei umane au continuat, a
inceput sd se conturezeteoria conform cireia inteligenla este o aptitudine
mogteniti, care nu poate fi influenlati prea mult de nivelul de educalie.
S-a descoperit ci adullii nu au intotdeauna un IQ mai mare decAt copiii,
iar valoarea scorului IQ nu pare sd creasci odati cu inaintarea in vArst[.
in anii '70, era foarte rispAnditl teoria conform cireia inteligenla este
aptitudinea misurati prin intermediul testelor IQ, iar aceastl aptitudine
este determinati genetic. Totugi, cind Weschler incepuse s[ dezvolte con-
ceptul de test IQ, el susfinea ideea cd existl gi alte forme de inteligenld in
afari de cea studiati de el.

Au existat cAliva oameni de gtiintl care au avut aceeagi viziune ca Wechsler,

iar acegtia nu s-au multumit cu o definilie static6 si unidimensionall a
inteligenlei gi nici nu au fost satisfbculi de felul in care inteligen{a era
mdsurat[ in acea perioadl. in anii '80, Howard Gardner a publicat o lucra-
re care a abordat tema ,,inteligenlelor multiple", demonstrAnd importanla
9i necesitatea dezvoltdrii definiliei, iar Reuven Bar-On a introdus terme-
nul de ,,coeficient emo{ional" in incercarea de a diferenlia competentele
PLEDOARIE PENTRU INTELIGENTA EMOTIONALA t9

din sfera emolionald de ceea ce intelegem prin intelect. Cercetirile con-

duse de )ohn Mayer si Peter Salovey au stat labaza dezvolt[rii unei teorii
a inteligentei emofionale, teorie ce delimiteazl patru structuri de abilitili:
perceperea emotiilor, facilitarea gdndirii prin intermediul emofiilor,
inlelegerea emoliilor si autocontrolul emoliilor. Lor li s-a aliturat
David Caruso si, impreuni, ei au construit testul MSCEIT (Mayer-Salo-
vey-Caruso Emotional Intelligence Test - Testul de inteligenli emolionali
Mayer-Salovey-Caruso), un instrument de evaluare psihometrici cu
coeficienli de fidelitate gi validitate mari, bazat pe misurarea abilitililor gi
etalonat pe un egantion normativ de 5 000 de subiecli.

Definilia pe care ei au formulat-o pentru inteligenla emofional[ pune

accent pe ,,inteligen![" gi este indeajuns de diferitn de celelalte definitii
existente pentru a fi redati mai jos:

Emo{iile se referd la ceea ce simte o persoanh angajatd intr-o relalie.

De exemplu, dacd o persoani are o rela{ie buni cu altcineva, acel indi-
vid este fericit; daci persoana in cauzb se simte amenin(ati, ii va fi frici.
Inteligenfa, pe de alti parte, se referi la abilitatea de a rationa prin in-
termediul sau pe marginea unui subiect. De exernplu, un individ poa-
te raliona prin limbaj in cazul inteligenfei verbale sau poate rationa cu
prMre la modul in care pot fi aranjate niEte obiecte, in cazul inteligenlei
spa{iale. Cdnd ne referim la inteligen{a emolionali, putem spune ci un
individ ra\ioneaz| utilizAnd emoliile sau ci emoliile ii
asisti gindirea.
Prin urmare, inteligenla emofionali, aga cum este misuratd prin inter-
mediul testului MSCEIT se referi la tapacitatea de a raliona, utilizdnd
emolii gi semnale emolionale, qi la capacitatea emoliilor de a imbogili
gAndirea. (Mayer, Salovey, Caruso, 2001, p. 2).

Pentru mai multe informalii cu privire la aceasti definire a inteligenlei

in interiorul noliunii de inteligenldL emolionali, poate fi consultati anali-
za ,,conceptului unei inteligenle care proceseazd sj :atilizeazbL emoliile" in
lucrarea autorilor Mayer, Salovey qi Caruso (2000, p. 105).

Ideea de a dispune de un test care s[ mlsoare abilitnlile inteligenfei emo-

tionale, cu variante de rispuns de tipul ,,adeviratlfals", poate inci sd pari
o fantezie pentru cei care sunt convingi ci emoliile sunt prea subiective
pentru a putea fi cuantificate. Dar iati o explicalie simpli despre cum
funclioneazi acest test:
20 TNTELTcENTA EMoTIoNALA iN eclruNr

,,Competenfele din sfera emolionald pot fi mlsurate, intr-o manier[ obiec-

tiv[, prin intermediul testelor de abilitili, de performanli sau de cunoE-
tinfe. Astfel de teste ar fi compuse din serii de intrebdri de genul celor de
mai jos:

. Din ce cauzd, apare tristetea?

. Care ar fi o strategie eficientl de a calma un client furios?

Testul MSCEITTM (pronunlat in limba englezi mess-keet - mes-kit)le cere

oamenilor sl solulioneze probleme de ordin emo{ional, pentru ca apoi si
evalueze corectitudinea rispunsurilor. La final, scorurile oblinute de o
persoani sunt comparate cu o bazi de date uriagd - un esantion norma-
tiv, rezultAnd astfel un coeficient de inteligenfi emolionali sau scor IE.
(Caruso gi Salovey, 200a,p.75).

Creierul
Procesarea emo{iilor este un proces incongtient. Este ceva ce facem intui-
tiv 9i care ne permite s[ anticipdm comportamentul celorlalti, intr-un mod
mai direct si mai spontan decAt prin limbaj. Inteligenla emolionali este
reprezenlatl., prin excelenli, de nemijlocire. Circuitele neuronale umane
sunt adaptate astfel incAt si poatd procesa rdspunsurile emofionale fbrl
a le raporta la raliune. Cum mi simt in acest moment? Cum te simfi in
acest moment? Cum ne influenfeazd. reciproc ceea ce simlim si care este
efectul emoliilor noastre asupra felului in care ne hotirim si acliondm?
Rispunsurile la astfel de intreblri fundamentale sunt procesate constant
de sistemul nostru limbic, numit gi creier emofional, undeva sub nivelul
percepliei gi gindirii conqtiente.

Atunci cind stimulii senzoriali ajung in creier, ei vor fi procesali, in primi

instantd, la nivelul talamusului. Aici, informalia este scanati in cdutare de
tipare familiare care ar putea si fi fost semnificative pentru noi in trecut.
Aceste tipare informalionale sunt trimise citre hipocamp, unde sunt ana-
lizate pentru a se identifica conlinuturile ameninlitoare, pentru ca apoi
amigdala s[ decidi dac[ va activa sau nu reacfia ,,lupt[ sau fugi". Dacd
nu este gisit niciun precedent similar care si motiveze apari{ia fricii,
informatia este trimisi citre neocortex, unde va fi analizati din punctul
de vedere al semnificaliei, intr-un proces rafional.

Circuitele emolionale ale creierului regleaz6,, de asemenea, eliberarea a

doi dintre cei mai importanti hormoni din corpul uman: cortizolul qi
PLEDOARIE PENTRU INTELIGENTA EMOTIONALA 2l

DHEA (dehidroepiandrosteronul). Cortizolul are multe roluri pozitive in

functionarea organismului, dar este adesea cunoscut sub numele de ,,hor-
monul stresului", deoarece expunerea la situalii stresante cauzeazdsecretia
excesivi de cortizol, cu numeroase repercusiuni negative asupra sindtilii.
DHEA, pe de altl parte, este cunoscut, in unele contexte, sub numele de
,,hormonul tinerefii". Acest lucru se datoreazi faptului ci DHEA poate sl
contracareze efectele negative ale cortizolului, care tinde si suprasolicite
organismul, determindnd grlbirea procesului de imbltrdnire.

Inima
Contrar agtepterilor pe care le-am putea avea, creierul nu este singurul
responsabil de inteligenla noastri emolionali. De fapt, studii recente
desfbqurate la Institutul HeartMath (Childre 9i Martin, 1999) au demon-
strat faptul cd inima joaci, si ea, un rol extrem de important in inlelegerea
lumii din jurul nostru Ei in rispunsurile noastre comportamentale. Inima
comunici la nivel chimic cu restul organismului, producdnd anumili
hormoni cu rol in intensificarea st[rilor afective. incl gi mai remarcabil
este faptul ci semnalele electromagnetice pe care inima le trimite c[tre
creier - gi, de altfel, cb:tre toate celulele corpului - sunt cele mai puternice
semnale din intregul organism! Inima genereazdun cAmp electromagne-
tic care poate fi detectat de la o distanld de cdliva pa9i, in orice direclie. De
asemenea, ea comunicd mecanic cu tot restul corpului, prin intermediul
undelor de presiune transportate de sistemul vascular. Ce mesaj trimite
inima prin toate aceste canale de comunicalie? Ei bine, ea oferi orga-
nismului un permanent feedback cu privire la felul in care funclioneazi
intregul sistem.

Cercetlrile lui Antonio Damasio (2003) au demonstrat faptul c[ fiinlele

umane nu pot lua decizii cognitive fbr[ a procesa qi informalia emolionali
referitoare la felul in care ne raportim la situalia in cauzi:. Prin urmare,
inteligenla emolionali este, de fapt, o sintezi a funcliilor inimii gi ale cre-
ierului, gAndurile 9i simlimintele impletindu-se in urzeala nemaipome-
nit de bogati a triLirii umane.

Emofiile Ei identitatea
Inteligenla emolionaliL joac5, de asemenea, un rol esenlial in solulio-
narea conflictelor. in lucrarea lor fundamental[ - cartea Getting to
22 TNTELTcENTA EMoTToNALA iN eclruNr

Yes (1981) - Fisher gi Ury descriu solulionarea conflictelor ca fiind un

proces prin intermediul ciruia oamenii ajung de la ,,Nu'la ,,Da". Dificul,
tatea acestui proces se datoreazl, faptului ci tindem si ne identificim cu
ideile noastre, prin urmare, pentru a putea obline o schimbare la nivelul
ideilor, trebuie operati 9i o schimbare la nivelul identitilii. Cu alte cuvin-
te, dacd suntem convinqi cd noi suntem cei care meritd promovarea gi
biroul cel mare datorite cahteli muncii depuse gi loialitdlii de care am dat
dovad6, ar trebui s[ ne reconsiderim imaginea de sine gi s[ schimbdm
semnificalia simbolici atribuit[ acelor recompense, pentru a fi capabili
si acceptim un curs diferit al evenimentelor, chiar gi atunci cAnd ne este
favorabil. Acest tip de schimbare la nivel identitar poate interveni s,i ca
urmare a procesului de integrare a unei dezamigiri profunde, moment in
care individul are gansa de a descoperi ce abiliteflle de testare a realitilii
9i flexibilitatea il pot ajuta cu adevdrat si se transforme.

Mai mult, emoliile au un rol fundamental in crearea propriei identitili -

cu alte cuvinte, in a gti cine suntem gi in procesul de diferenliere a ,,sine-
lui" de ,,celilalt". Pe lAngi coordonarea proceselor ce stau labaza reactiei
de tip ,,luptd sau fugi", sistemul limbic se ocupi si de sistemul nostru
imunitar. Rolul critic al sistemului imunitar este acela de a fi capabil si
distingd intre ceea ce face parte din organism si ceea ce este striin. Pdn[
qi capacitatea de a in{elege cine suntem se dovedegte a fi determinati Ia
nivel biochimic in organismul uman! Celulele noastre sunt dotate cu
autoreceptori pe care celulele sistemului imunitar ii ,,citesc" pentru a afla
dacdfac parte din organism sau daci sunt intrugi ce pot periclita sinita-
tea, integralitatea sau integritatea sistemului.

Chiar 9i sentimentul de a fi,,eu insumi" sebazeazl,pe recunoasterea unor

tipare senzoriale familiare din mediul inconjuritor gi pe experimentarea
aceloragi rispunsuri emolionale care au fost generate in trecut prin inter-
mediul corpului gi al minlii individului si, apoi, inregistrate in memoria
sa. Dupi ce se acumuleazi indeajuns de multe amintiri in baza de date a
memoriei (in general, asta se intdmpld in jurul vd.rstei de doi ani), acest
sentiment de familiaritate trece printr-o transformare profundi. Miliar-
dele de bili de informalie se cristalizeaz[, inifiind aparilia sinelui, eve-
niment marcat prin recunoaqterea gi congtientizarea faptului c[ Eul este
cel care triie;te experienta in ca:uz|. - Eul ciruia ii este foame si vrea sl
mdndnce; Eul care se simte in siguran!6, sau amenintat, sau curios; Eul
care este puternic gi care poate s[ facS orice si se intAmplel