GERMANIA

PROIECT REALIZAT DE:

ENACHE MĂLINA-ANDREEA;
GUGEANU ALBERT-CRISTIAN;
PĂDURARIU MARIA-REBECCA
I. HARTA GERMANIEI
II. POZIȚIA GEOGRAFICĂ ȘI VECINI DIN UE
• Germania este situată în Europa Central-Nordică, între  51.1657°
latitudine nordică și  10.4515° latitudine estică.
• Germania se învecinează la nord cu Danemarca, la est cu Polonia și
Republica Cehă, la sud cu Austria și Elveția, iar la vest cu Franța,
Luxemburg, Belgia și Olanda.
• Germania se mai învecinează la nord cu Marea Nordului și Marea
Baltică.
III. RELIEFUL GERMANIEI
 UNITĂȚI DE RELIEF
 Pe teritoriul Germaniei se succed, de la nord la sud, trei mari unitaţi
naturale: Câmpia Germaniei de Nord, masivele hercinice ale Germaniei
de mijloc și Alpii Bavariei cu platourile care îi preced.
III. RELIEFUL GERMANIEI
 UNITĂȚI DE RELIEF
•  Câmpia Germaniei de Nord, sector al Marii Câmpii Nord-Europene,
este netedă la vest de Berlin şi strabatută de două şiruri de dealuri, mai
mult sau mai puţin paralele. Treptat aceasta câmpie trece într-o zona
muntoasă de înaltime medie. Astfel în vest se află Masivul Harz,
erodat, cu aspect de platou cu altitudini de 300-900 m (cu alt. maximă
de 1142 m în varful Broken), iar în sud Munţii Pădurea Thuringiei
(altitudine maximă în vf. Grosser Beerberg-982 m), Munţii Vogtaland
şi Munţii Metalici, caracterizaţi prin culmi netede cu aspect de
podişuri ultimii culminând la 1214 m în vărful Fichtelberg. Ţărmul
Marii Baltice este în cea mai mare parte jos, doar în unele locuri fiind
mai înalt şi abruptde: exemplu langă oraşul Sassnitz.
III. RELIEFUL GERMANIEI
 UNITĂȚI DE RELIEF
• Masivele hercinice se afla în zona centrală a Germaniei. Aceste masive
sunt erodate cu aspect de podişuri şi desparţite de depresiuni largi, cele
mai cunoscute fiind : Masivul Sistos Rhenan (podiş valurit cu alt. de
500-700 m şi taiat de vai adâncite în chei), Munşii Pădurea
Thurungiei, Jura Suaba (care culminează la 1015 m în vf. Lemberg),
Jura Franconiana,  (podiş cu alt. de 300-900 m), Munţii Metalici, în
sud-vest se află un masiv vechi erodat, cu aspect de podiş în nord şi
mai înalt fragmentat în sud, Munţii Pădurea Neagra care ating 1493 m
în vf. Feldberg.
III. RELIEFUL GERMANIEI
 UNITĂȚI DE RELIEF
• În sudul Germaniei se desfasoară Alpii Bavariei (cei mai înalti munţi
de pe teritoriul ţarii 2963 m în vărful Zugspitze), constituiţi din lanţuri
orientate de la vest la est, în mare parte calcaroase. La poalele acestora
se întinde platoul Dunării. Alpii Bavariei sunt formaţi din trei masive:
Allgau, la vest de Lech (care culminează la 2589 m în vf. Hochvogel)
şi Prealpii Bavariei, între Lech şi Ill (2963 m în vf. Zugspitze)  Alpii
Berchtesgaden (Watzman 2700 m).
III. RELIEFUL GERMANIEI
 UNITĂȚI DE RELIEF
IV. CARACTERISTICI CLIMATICE
• Germania are o climă temperată, cu o temperatură medie anuală de 9
°C. Temperatura medie în ianuarie variază de la -6 °C până la +1 °C
(în funcție de localitate și altitudinea ei), în timp ce temperatura medie
a lunii iulie variază între 16 și 20 °C. Precipitațiile sunt mai mari în
sud, unde se înregistrează 1.980 mm pe an, majoritatea sub formă de
zăpadă.
IV. CARACTERISTICI CLIMATICE
• Majoritatea Germaniei are o climă temperată, în care predomină
vânturile vestice umede. Clima este moderată de Curentul Atlanticului
de Nord, care este extinderea nordică a Curentului Golfului. Această
apă caldă afectează zonele riverane Mării Nordului, inclusiv zona de-a
lungul Rinului, care se varsă în Marea Nordului. În consecință, în
partea de nord și nord-vest, clima este oceanică; ploile cad pe
parcursul întregului an, cu un maxim în timpul verii.Iernile sunt
blânde iar verile tind să se răcească, deși temperaturile pot depăși 30°
C (86° F) pentru perioade prelungite.
IV. CARACTERISTICI CLIMATICE
•    În zonele estice, clima este mai mult continentală; iernile pot fi
foarte reci, verile pot fi foarte calde, iar adesea sunt consemnate
perioade de secetă. Germania centrală și de sud sunt regiuni de
tranziție, care variază de la o temperatură moderat oceanică la
continentală. Iar temperaturi pot depăși 30° C (86° F) pe timp de vară.
IV. CARACTERISTICI CLIMATICE
• Germania are un climat de tranziţie de la cel temperat-oceanic din
NV, la cel temperat-continental din centru şi NE. Vânturile
dinspre V aduc precipitaţii bogate; Valea Rinului este mai
adăpostită, cu climă mai blândă.
• Precipitaţii 500-640 mm/an în Nord şi 270 mm/an în  Sud.
V. HIDROGRAFIA
• Reţeaua hidrografică se dirijează spre nord, către Marea Baltică
principalele râuri fiind Elba şi Order. Elba izvoraşte din Munţii Sudeti
(1165 km lungime totală), fiind navigabilă în întregime şi este legată
prin canale cu alte sisteme hidrografice ale Europei Centrale şi
Occidentale. Principalul său afluent este râul Saale (care drenează
sudul ţarii şi are o lungime de 427 km, navigabil fiind doar pe 157
km).
V. HIDROGRAFIA
•  În est curge Oderul (848 km lungime totala), care izvoraşte din zona
de contact a munţilor Sudeţi şi Carpaţi şi se varsa în Marea Baltică
(Golful Szczecin), fiind legat prin canale cu Vistua şi Elba. Cel mai
lung canal este Order-Havel.
•      Reţeaua hidrografică a Germaniei mai este alcatuită şi din alte două
bazine: Marea Nordului (Elba, Weser, Ems, Rhein) şi Marea Neagra
(Dunarea).
V. HIDROGRAFIA
• Rinul (este una dintre principalele artere fluviale, navigabil pe 700
km) drenează împreuna cu afluenţii săi (Main, Necktar, Ruhr, Moselle)
partea de vest şi centrală, Elba, Weserul (805 km lungime) şi Emsul
(387 km) campia nordică iar Dunarea partea de sud, izvorănd din
Munţii Pădurea Neagră şi strabătând teritoriul Germaniei pe o distanţă
de 650 km (navigabilă pe 387 km). Toate aceste fluvii şi râuri sunt
legate între ele printr-un vast sistem de canale ce însumeaza 2414 km.
În sud Germania împarte cu Austria şi Elvetia lacul glacial Boden See
cu o suprafaţă de 537 şi o adancime maximă de 252 m.
V. HIDROGRAFIA
VI. VEGETAȚIA, FAUNA ȘI SOLURILE
• Vegetaţia naturală este cea cu păduri de conifere (peste ¼ din suprafaţă
este acoperită de păduri de pin, fag, stejar, în Masivul Harz predomină
pădurea de foioase în timp ce în Pădurea Thuringieisi şi în Munţii
Metalici cea de conifere). Fauna este destul de variată şi cuprinde
elemente caracteristice atât Europei nordice, cât şi estice şi sud-estice:
caprioara, jderul, pisica salbatică, bizonul, hârciogul, sturzul,
privighetoarea, bufniţa pitică, ciocanitoarea neagră, etc.
VI. VEGETAȚIA, FAUNA ȘI SOLURILE
•  În nord, ca şi în partea centrală, predomină speciile central-europene,
iar mai spre sud cele din estul Europei. Acolo unde pădurile de
conifere formează palcuri, ele sunt asociate cu păşuni şi fâneţe. Spre
sud domină pădurea de amestec sub care s-au dezvoltat spodosolurile,
solurile brune, iar în luncile râurilor, pe depozitele fluvial, solurile
aluviale şi de poldere. Animalele se găsesc mai ales în rezervaţii, cum
ar fi cerb, elan, mistreţ. 
VI. VEGETAȚIA, FAUNA ȘI SOLURILE
•  În Germania de Sud vegeţia, solurile şi animalele cunosc o etajare,
dezvoltat fiind etajul coniferelor care urca la peste 2000 m. Mai jos se
întalnesc păduri de amestec şi păduri de foioase. Din etajul subalpin şi
alpin nu lipsesc jneapănul, ienupărul, merişorul şi solurile acid-
montane, de pajisti alpine. În lumea vieţuitoarelor un loc aparte îl
ocupa marmota alpina .
VI. VEGETAȚIA, FAUNA ȘI SOLURILE
•  SOLURILE: Spodosolurile (apar sub pădurile de conifere sau de
amestec de conifere cu foioase), argiluvisolurile (se formează la
latitudini temperate) şi cernoziomurile (se găsesc în zonele de stepă cu
clima temperat-continentală), podzolurile (apar sub padurile de
conifere sau de amestec de conifere cu foioase). 
VI. VEGETAȚIA, FAUNA ȘI SOLURILE
VI. VEGETAȚIA, FAUNA ȘI SOLURILE
VII. POPULAȚIA
• Într-o estimare preliminară pentru 2016, biroul de statistică arată că
numărul populației a eclipsat recordul anterior, de 82,5 milioane,
înregistrat la sfârșitul lui 2002, deși numărul de decese a depășit
numărul de nașteri în 2016, cu circa 150.000 - 190.000. Începând din
1972, numărul deceselor a depășit constant numărul nașterilor
înregistrate în Germania.
• Originea familiei lingvistice în Germania este indo-europeană.
VII. POPULAȚIA
• Densitatea Germaniei : -225,1 loc/km²;
- estimare 2012: 80.399.300 locuitori ;
- estimare 2016: 82.521.653 locuitori;
• Sistem politic : Republică federală, republică parlamentară;
• Religie : Creștinismul este cea mai numeroasă confesiune religioasă din Germania, cu
52 de milioane de practicanți (64%).  26.5 de milioane sunt protestanți (32.3%) iar
25.5 de milioane sunt catolici (31.0%). A doua religie numeroasă este Islamul cu 4.3
milioane de adepți (5%) urmată de Budism și Iudaism, amândouă având aproximativ
200.000 de credincioși (c. 0.25%). Hinduismul are 90.000 de credincioși (0.1%)
iar Sikismul 75.000 (0,09%). Celelalte comunități religioase din Germania au mai
puțin de 50.000 (sau mai puțin de 0.05%) de practicanți. Aproximativ 24.4 de
milioane de germani (29.6%) nu și-au declarat religia
IX. ORAȘE  (ORAȘE PORT), CAPITALĂ ȘI
ALTE ORAȘE
• Berlin este un oraș-stat, capitală Germaniei, fiind cel mai mare oraș al țării cu
aproximativ 3,4 milioane de locuitori și acoperind o suprafață de aproximativ 892 km². 

• Orașul Berlin este situat în estul Germaniei, la aproximativ la 70 km vest de granița cu

Polonia, într-o zona de teren mlăștinoasă. 

• Berlinul este în același timp și unul din cele 16 landuri federale, având guvern de land
propriu, numit „Senat”, prim-ministru (de land), constituție proprie și alte prerogative
ale unui stat (land). 

• Poziția să pe harta este aidoma unei insule/enclave înconjurată complet de landul

Brandenburg. Este traversat de râurile Spree și Havel. 
IX. ORAȘE  (ORAȘE PORT), CAPITALĂ
ȘI ALTE ORAȘE
• HAMBURG
• Datorită faptului că aici se află cel mai mare port din Germania, astfel
că oraşul este dominat de apă, Hambrug se aseamănă foarte mult cu
minunatele metropole de la Marea Nordului, cum ar fi Copenhaga,
Oslo sau Stockholm.
• Hamburg are 1,8 milioane de locuitori, fiind al doilea oraș ca număr de
populație din Germania şi al şaptelea din Uniunea Europeană. Numele
oficial face referire la legăturile sale cu Liga Hanseatică, o alianţă
militară şi comercială din timpul Evului Mediu.
IX. ORAȘE  (ORAȘE PORT), CAPITALĂ
ȘI ALTE ORAȘE
• Punctul de atracție al orașului este portul. Acesta a contribuit
considerabil la dezvoltarea oraşului Hamburg, fiind primul port al
Germaniei care a fost, de la bun început, unul internaţional. Încă din
Epoca Medievală, portul facilita comerţul cu oraşe din toate colţurile
lumii. De aceea, el mai este numit şi „Poarta către lume”. Fondat pe 7
mai 1189 de către Frederic I datorită locației sale strategice, el a fost
timp de mai multe secole portul principal al Europei Centrale și a
permis Hamburgului să se dezvolte de timpuriu într-un oraș comercial
important.
ORAȘE  (ORAȘE PORT), CAPITALĂ ȘI
ALTE ORAȘE
• Chiar dacă după Primul şi Al Doilea Război Mondial, şantierele navale
şi-au pierdut flota şi o mare parte a legăturilor comerciale, odată cu
Reunificarea Germaniei, Hamburg şi-a redobândit locul, devenind un
oraş de top în economia europeană. Astăzi, portul din Hamburg este
unul din principalele centre logistice ale Europei și unul dintre cele
mai mari și mai aglomerate porturi maritime.
IX. ORAȘE  (ORAȘE PORT), CAPITALĂ
ȘI ALTE ORAȘE
IX. ORAȘE  (ORAȘE PORT), CAPITALĂ
ȘI ALTE ORAȘE
• Prin landurile Germaniei se înțeleg cele 16 landuri (sau state) ale federației,
care luate împreună constituie statul federație Germania, uneori desemnat pe
scurt drept Bund (federație). Land este termenul oficial, folosit și în constituție
(Grundgesetz); însă Land mai înseamnă și țară sau stat, în general. Pentru
claritate, atunci când e vorba de statele componente ale federației Germania, în
loc de Land (land) se folosește adeseori cuvântul Bundesland (land al
federației).
• Fiecare land german își are propria constituție (în plus față de Constituția
Germaniei); propriul guvern și proprii miniștri la nivel de land; propriul prim-
ministru, proprie reprezentanță la Bund în Berlin, proprie legislație în
domeniile care țin de competența landurilor (ca de ex. cultura, învățământul,
poliția) și altele.
IX. ORAȘE  (ORAȘE PORT), CAPITALĂ
ȘI ALTE ORAȘE
• Baden-Württemberg este unul dintre landurile Germaniei. Se
învecinează la sud cu Lacul Constanța, la nord cu Main, la sud și vest cu
râul Rin și cu landul Bavaria la est; alte landuri cu care se mai
învecinează sunt Renania-Palatinat și Hessa. La sud se învecinează cu
cantoanele elvețiene Basel-Stadt, Basel-
Land, Argovia, Schaffhausen, Turgovia și Zürich. La vest, de cealaltă
parte a Rinului, se învecinează cu Alsacia în Franța.
• Este al treilea land atât din punct de vedere al suprafeței (după Bavaria
și Saxonia Inferioară), cât și al populației (după Renania de Nord -
Westfalia și Bavaria). Din punct de vedere economic Baden-
Württemberg se află pe locul al treilea între landurile Germaniei.
IX. ORAȘE  (ORAȘE PORT), CAPITALĂ
ȘI ALTE ORAȘE
X. ECONOMIA
• Germania este una dintre cele mai dezvoltate economii, a treia din lume ca
mărime, după Statele Unite și Japonia, a cincea din lume în ceea ce privește
puterea de cumpărare și prima din Uniunea Europeană. Este o mare putere,
plasându-se pe locul patru după economia PIB nominal și a cincea după PPC.
Este cel mai mare exportator și al doilea importator de bunuri.
• Economia țării depinde in mare măsură de industrie. Aceasta s-a dezvoltat pe
baza unor resurse de subsol foarte importante: cărbuni (lignit-locul I pe glob-
și huilă), sare, minereu de fier- și pe baza combustibililor și materiilor prim
importate. Germania este a doua producătoare europeană după Rusia de
energie electrică, obținută mai ales in termocentrale si atomocentrale.
X. ECONOMIA
• Pe baza minereurilor importate, Germania produce cantități uriașe (locul V in
lume) de oțel, cupru și aluminiu. Aceste metale sunt prelucrate in cadrul
industriei constructoare de mașini, care produce: automobile, locomotive,
aparatură electronică, utilaje și multe altele.
• PIB-ul nominal al Germaniei a scăzut în al doilea și al treilea sfert din 2008,
având ca rezultat o recesiune tehnică, urmată apoi de un ciclu de recesiune
globală și europeană. În ianuarie 2009, guvernul german sub conducerea
Angelei Merkel a aprobat un plan de stimulare economică în valoare de 50 de
miliarde de euro (70 miliarde $) pentru a proteja mai multe sectoare dintr-o
recesiune și prevenirea creșterii ulterioare a ratei șomajului. În anul 2009,
economia germană s-a comprimat cu 5%, aceasta fiind cea mai slabă
performanță de după Al Doilea Război Mondial.
XI. INDUSTRIA
• Germania este unul dintre statele care profită cel mai mult de pe urma globalizării în ceea ce
priveşte industria, în parte pentru că aceasta a reuşit să se integreze în pro­funzime în
economia mondială, în timp ce Marea Britanie şi Franţa au rămas în ur­mă. Valorea
industrială adaugată din Ger­ma­nia a crescut cu 37% între 1995 şi 2012, mai mult decât
oricare altă industrie.
• Un studiu efectuat de Federaţia Industriei Germane (BDI) arată că valoarea adăugată în
sectorul industrial german a crescut cu 37%, cea din Marea Britanie cu 9%, iar cea din
Franţa cu 3%, în timp ce sectorul industrial din Japonia a înregistrat un declin de 7%, scrie
Euractiv. Germania, Marea Britanie şi Franţa sunte cele mai mari economii din UE.
Economia germană este piaţa către care se îndreaptă cea mai mare parte a exporturilor
româneşti „Succesul industriei germane se datorează în mare parte deschiderii noastre
economice. Suntem o ţară care exportă în cantităţi mari, cu o industrie foarte bine integrată
la nivel internaţional în procesul de adăugare a valorii”, a afirmat preşedintele BDI, Ulrich
Grillo.
XI. INDUSTRIA
• Rolul special al Germaniei în industria manufacturieră este demonstrat
de rata importurilor pentru materiile intermediare, care a crescut de la
27,7% la 34,6% în perioada 2000–2011 şi care este formată din toate
bunurile şi serviciile necesare proce­sului de producţie, precum
materiile prime şi auxiliare şi cele pentru operare. Germania absoarbe
21% din totalul importurilor europene de materii intermediare.
XII. AGRICULTURA ȘI ZOOTEHNIA
• Din punct de vedere agricol, mai mult de jumatate din nevoile
alimentare ale populatiei provin din resurse proprii. O atentie
deosebita se acorda atat, conservarii si protectiei pamantului, cat si
cresterii animalelor.
• Din cereale se cultiva graul, secara si ovazul, cele mai intinse
suprafete fiind in Germania de Nord si in subregiuni ale Germaniei
Centrale. Dintre plantele tehnice predomina sfecla de zahar, tutunul,
hameiul.
• Pomicultura si cultura vitei de vie se practica in culoarul Rhinului si a
afluentilor acestuia Neckar, Main, Mossel. Orasul Mainz  este
specializat in desfacerea vinurilor.
XII. AGRICULTURA ȘI ZOOTEHNIA
• Se cresc bovine in special in Bavaria, Neckerland, porci in Saxonia si
landul Schleswing-Holstein, Magdeburg. Ovine intalnim in regiunea
Suabo-francona.
XIII. TURISMUL
• Turismul reprezinta o imporanta activitate social-culturala cu
implicatii in economia Germaniei. Se recomanda vizitarea culoarelor
Rhin, al Dunarii, Alpii si Prealpii Bavariei, precum si o serie de centre
ca Hamburg , Berlin, Frankfurt, Koln, Munchen.
XIII. TURISMUL
•  Frauenkirche
Aflata in orasul Dresda, Frauenkirche (Biserica doamnei noastre) este o
biserica luterana care a fost distrusa complet in timpul celui de-al doilea
razboi mondial. Ea a fost reconstruita in baza planurilor originale din
anii 1720 si redeschisa in 2005. Orasul Coventry, care a fost confruntat
cu raidurile Luftwaffe, a donat crucea de aur de pe cupola bisericii. De
la redeschiderea sa, Frauenkirche este vizitata de nenumarati turisti, iar
in anul 2009, aici a venit chiar si presedintele american Barack Obama.
XIII. TURISMUL
XIII. TURISMUL
• Rinul romantic
Rinul romantic este cea mai faimoasa portiune a fluviului Rin, aflata
intre Koblenz si Bingen. Rinul is croieste drum printre dealuri abrupte
acoperite de vita de vie, impanzite de castele si ruine. Fluviul a
reprezentat o importanta ruta comerciala in Europa Centrala, inca din
timpuri stravechi si un grup de mici orasele s-a dezvoltat pe malurile
sale. Prin marimea lor, aceste asezari pastreaza inca atmosfera istorica,
din vremuri de mult apuse.
XIII. TURISMUL
XIII. TURISMUL
Oktoberfest
Oktoberfest, care se organizeaza in orasul Munchen, este cel mai mare
festival din lume, cu peste 6 milioane de vizitatori anual. In ciuda
numelui, Oktoberfest incepe la sfarsitul lunii septembrie si tine pana in
primul weekend din octombrie. Parte importanta a culturii bavareze,
festivalul se organizeaza aici incepand din anul 1810. Vizitatorii pot
participa la targuri traditionale precum Hendl, Schweinebraten, Würstl,
Knödel si pot savura cantitati impresionante de bere germana.
XIII. TURISMUL
XIII. TURISMUL
• Vechiul oras Heidelberg
Aflat in valea raului Neckar, Heidelberg reprezinta una dintre cele mai
populare destinatii turistice din Germania. In timpul celui de-al doilea
razboi mondial, a fost menajat aproape in intregime de
bombardamentele aliatilor, care au distrus majoritatea marilor orase din
Germania. Drept urmare, Heidelberg si-a pastrat intact farmecul baroc al
strazilor inguste, al caselor pitoresti, dar si faimosul castel Heidelberg.
XIII. TURISMUL
XIV. TRANSPORTURI
• Pentru transportul feroviar Germania are circa 45.000 km de cale
ferata din care aproape 12.000 km electrificati. Exista cateva noduri
feroviare Koln, Hannover, Munchen, Leipzig si cateva magistrale ca
Rostock-Berlin-Hanover, Hamburg-Frankfurt-Basel.
• Transportul rutier asigura peste 250.000 km de sosele si autostrazi, cea
mai importanta fiind autostrada „Hansalinie”, care leaga orasele-
porturi Hamburg si Bremen de Ruhr.
XIV. TRANSPORTURI
• Navigatia fluviatila se realizeaza, fie pe mari artere hidrografice, fie pe canale.
Raurile navigabile sunt Elba, Saale, Oder, Rhin, Ems, Weser, Dunare, Main,
Neckar, Moselle, iar principalele canale: Elba-Havel, Ludwigskanal. Principalele
porturi fluviatile sunt: Duisburg , Koln, Mannheim, Ludwigshafen, Frankfurt am
main, Berlin, Dresda, Riesa, Magdeburg.
• Transportul maritim se desfasoara la Marea Nordului si Marea Baltica.
Principalul port este Hamburg cu un trafic de 63 milioane tone, Wilhelmhaven,
Bremen, Bremerhaven, Rostock, Emden, Lubeck, Warnemunde, Wismar,
Strelsund.
• Sunt si porturi situate la canalul Kiel. Pentru transportul aerian un flux insemnat
de pasageri il inregistreaza aeroporturile din Berlin, Frankfurt am main,
Munchen, Hamburg.
XIV. TRANSPORTURI