Model de dezvoltare

socio-economica de
organizare si dezvoltare
administrativ teritoriala a
Germaniei

COSTACHE A V BIANCA CRISTINA

GRUPA 1 MEOS
 Cuprins

1. Asezare geografica..............................................................................................................................2
2. Relieful Republicii Federala Germana..............................................................................................2
3. Clima Germaniei.................................................................................................................................4
4. Vegetatia,Fauna si Flora....................................................................................................................5
5. Hidrografia.........................................................................................................................................5
6. Resursele naturale..............................................................................................................................6
7. Evolutia istorica..................................................................................................................................7
8. Impartirea administrative teritoriala a Republicii Federale Germana..............................................8
9. Evaluarea activitatii economice..........................................................................................................9
10. Agricultura....................................................................................................................................10
11. Industria........................................................................................................................................10
12. Turismul........................................................................................................................................10
13. Evaluarea activitatii sociale..........................................................................................................10
14. Raportul Germaniei la Uniunea Europeana................................................................................10
Bibliografia...............................................................................................................................................11
 1. Asezare geografica
Denumirea oficială este Republica Federală Germană ( Bundesrepublik Deutschland) este un stat din
Europa Centrală , cu o  suprafața totală a teritoriului țării este de 357.121 km². 
Se învecinează la nord- cu Marea Nordului,Danemarca și Marea Baltică ; la est- cu Polonia și
Republica Cehă ; la sud- cu Austria și Elveția , iar la vest cu Franța,Luxemburg,Belgia și
Olanda.Face parte din organizații internațional importante
precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, UniuneaVest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniu
nea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro.
Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de
milioane de locuitori) și cea mai mare economie nationala din Europa, a patra din lume
că PIBnominal, și a cincea din lume în functie de paritatea puterii de cumpărare, conform
datelor din anul 2019.

2. Relieful Republicii Federala Germana

 În nord relieful este format din Câmpia nord-europeană. În centru se găsesc podișuri și munți
joși, ca: Munții Harz, Masivul Șistos Renan, Munții Pădurea Neagră, Munții Pădurea Boemiei și
Munții Metaliferi. În sud se află Podișul Bavariei, iar apoi cei mai înalți munți din Germania,
Alpii Bavarezi (cu altitudinea maximă de 2.962 m, în vârful Zugspitze).
 Germania prezintă un relief preponderent muntos ,astfel pe teritoriul Germaniei se succind de
la Nord la Sud , trei mari unități de relief :
a) Câmpia Germană de Nord – reprezintă un sector al Marii Câmpii Nord-Europene,având
un aspect neted la vest de Berlin şi strabatută de două şiruri de dealuri, mai mult sau mai
puţin paralele. Treptat aceasta câmpie trece într-o zona muntoasă de înaltime medie.
Astfel în vest se află Masivul Harz, erodat, cu aspect de platou cu altitudini de 300-900 m
(cu alt. maximă de 1142 m în varful Broken), iar în sud Munţii Pădurea Thuringiei
(altitudine maximă în vf. Grosser Beerberg-982 m), Munţii Vogtaland şi Munţii Metalici,
caracterizaţi prin culmi netede cu aspect de podişuri ultimii culminând la 1214 m în
vărful Fichtelberg. Ţărmul Marii Baltice este în cea mai mare parte jos, doar în unele
locuri fiind mai înalt şi abruptde: exemplu langă oraşul Sassnitz.

b) Masivele hercinice - se afla în zona centrală a Germaniei. Aceste masive sunt erodate cu
aspect de podişuri şi desparţite de depresiuni largi, cele mai cunoscute fiind : Masivul
Sistos Rhenan (podiş valurit cu alt. de 500-700 m şi taiat de vai adâncite în chei), Munşii
Pădurea Thurungiei, Jura Suaba (care culminează la 1015 m în vf. Lemberg), Jura
Franconiana,  (podiş cu alt. de 300-900 m), Munţii Metalici, în sud-vest se află un masiv
 vechi erodat, cu aspect de podiş în nord şi mai înalt fragmentat în sud, Munţii Pădurea
Neagra care ating 1493 m în vf. Feldberg.

c) Alpii Bavariei -  În sudul Germaniei se desfasoară Alpii Bavariei (cei mai înalti munţi de
pe teritoriul ţarii 2963 m în vărful Zugspitze), constituiţi din lanţuri orientate de la vest la
est, în mare parte calcaroase. La poalele acestora se întinde platoul Dunării. Alpii
Bavariei sunt formaţi din trei masive: Allgau, la vest de Lech (care culminează la 2589 m
în vf. Hochvogel) şi Prealpii Bavariei, între Lech şi Ill (2963 m în vf. Zugspitze)  Alpii
Berchtesgaden (Watzman 2700 m).

3. Clima Germaniei

Germania are o climă temperată, cu o temperatură medie anuală de 9 °C. Temperatura medie
în ianuarie variază de la -6 °C până la +1 °C (în funcție de localitate și altitudinea ei), în timp ce
temperatura medie a lunii iulie variază între 16 și 20 °C. Precipitațiile sunt mai mari în sud, unde
se înregistrează 1.980 mm pe an, majoritatea sub formă de zăpadă
Majoritatea Germaniei are o climă temperată, în care predomină vânturile vestice umede.
Clima este moderată de Curentul Atlanticului de Nord, care este extinderea nordică a Curentului
Golfului. Această apă caldă afectează zonele riverane Mării Nordului, inclusiv zona de-a lungul
Rinului, care se varsă în Marea Nordului. În consecință, în partea de nord și nord-vest, clima este
oceanică; ploile cad pe parcursul întregului an, cu un maxim în timpul verii.Iernile sunt blânde
iar verile tind să se răcească, deși temperaturile pot depăși 30° C (86° F) pentru perioade
prelungite. 
    

    În zonele estice, clima este mai mult continentală; iernile pot fi foarte reci, verile pot fi foarte
calde, iar adesea sunt consemnate perioade de secetă. Germania centrală și de sud sunt regiuni de
tranziție, care variază de la o temperatură moderat oceanică la continentală. Iar temperaturi pot
depăși 30° C (86° F) pe timp de vară.

    Germania are un climat de tranziţie de la cel temperat-oceanic din NV, la cel temperat-
continental din centru şi NE. Vânturile dinspre V aduc precipitaţii bogate; Valea Rinului este mai
adăpostită, cu climă mai blândă. 

Precipitaţii 500-640 mm/an în Nord,şi l270 mm/an în  Sud.

4. Vegetatia,Fauna si Flora
 Vegetaţia naturală este cea cu păduri de conifere (peste ¼ din suprafaţă este acoperită de
păduri de pin, fag, stejar, în Masivul Harz predomină pădurea de foioase în timp ce în Pădurea
Thuringieisi şi în Munţii Metalici cea de conifere). Fauna este destul de variată şi cuprinde
elemente caracteristice atât Europei nordice, cât şi estice şi sud-estice: caprioara, jderul, pisica
salbatică, bizonul, hârciogul, sturzul, privighetoarea, bufniţa pitică, ciocanitoarea neagră, etc.
  În nord, ca şi în partea centrală, predomină speciile central-europene, iar mai spre sud cele
din estul Europei. Acolo unde pădurile de conifere formează palcuri, ele sunt asociate cu păşuni
şi fâneţe. Spre sud domină pădurea de amestec sub care s-au dezvoltat spodosolurile, solurile
brune, iar în luncile râurilor, pe depozitele fluvial, solurile aluviale şi de poldere. Animalele se
găsesc mai ales în rezervaţii, cum ar fi cerb, elan, mistreţ.  În Germania de Sud vegeţia, solurile
şi animalele cunosc o etajare, dezvoltat fiind etajul coniferelor care urca la peste 2000 m. Mai
jos se întalnesc păduri de amestec şi păduri de foioase. Din etajul subalpin şi alpin nu lipsesc
jneapănul, ienupărul, merişorul şi solurile acid-montane, de pajisti alpine. În lumea
vieţuitoarelor un loc aparte îl ocupa marmota alpina .

  SOLURILE: Spodosolurile (apar sub pădurile de conifere sau de amestec de conifere cu

foioase), argiluvisolurile (se formează la latitudini temperate) şi cernoziomurile (se găsesc în
zonele de stepă cu clima temperat-continentală), podzolurile (apar sub padurile de conifere sau
de amestec de conifere cu foioase).

5. Hidrografia
Reţeaua hidrografică se dirijează spre nord, către Marea Baltică principalele râuri fiind Elba
şi Order. Elba izvoraşte din Munţii Sudeti (1165 km lungime totală), fiind navigabilă în
întregime şi este legată prin canale cu alte sisteme hidrografice ale Europei Centrale şi
Occidentale. Principalul său afluent este râul Saale (care drenează sudul ţarii şi are o lungime de
427 km, navigabil fiind doar pe 157 km).
    În est curge Oderul (848 km lungime totala), care izvoraşte din zona de contact a munţilor
Sudeţi şi Carpaţi şi se varsa în Marea Baltică (Golful Szczecin), fiind legat prin canale cu Vistua
şi Elba. Cel mai lung canal este Order-Havel.
 Reţeaua hidrografică a Germaniei mai este alcatuită şi din alte două bazine: Marea
Nordului (Elba, Weser, Ems, Rhein) şi Marea Neagra (Dunarea).
Rinul (este una dintre principalele artere fluviale, navigabil pe 700 km) drenează împreuna
cu afluenţii săi (Main, Necktar, Ruhr, Moselle) partea de vest şi centrală, Elba, Weserul (805
km lungime) şi Emsul (387 km) campia nordică iar Dunarea partea de sud, izvorănd din Munţii
Pădurea Neagră şi strabătând teritoriul Germaniei pe o distanţă de 650 km (navigabilă pe 387
km). Toate aceste fluvii şi râuri sunt legate între ele printr-un vast sistem de canale ce
însumeaza 2414 km. În sud Germania împarte cu Austria şi Elvetia lacul glacial Boden See cu
o suprafaţă de 537 şi o adancime maximă de 252 m.

6. Resursele naturale

Germania are o bogăție de resurse naturale, de la depozitele de cărbune până la gazele

naturale. Resursele naturale contribuie semnificativ la economia națională fie prin generarea de
energie, fie prin furnizarea de materiale pentru export. Revoluția industrială din Germania a
marcat începutul exploatării intensive a resurselor naturale datorită dezvoltării mașinilor.

A) Carbune si lignit - Germania are unele dintre cele mai mari rezerve de cărbune din lume
și conduce lumea în producția de lignit. Rezervele de cărbune din Germania sunt estimate a fi
aproape de 5% din totalul mondial. Germania are cea mai mare mina de lignit din Europa, mina
Garzweiler. Cărbunele este esențială pentru economia Germaniei, deoarece a fost sursa
principală de energie a țării de la revoluția industrială. Cărbunele a alimentat creșterea
economică a țării după sfârșitul celui de-al doilea război mondial.

Unele dintre depozitele de cărbune ale Germaniei sunt provocatoare pentru a se extrage
datorită locației sau adâncimii. Recoltarea unor astfel de depozite este extrem de costisitoare,
adesea guvernul german nu consideră exploatarea depozitelor viabile din punct de vedere
economic. Pentru a reduce costurile suportate de companiile miniere pentru extracția cărbunelui,
guvernul german a introdus subvenții în 1960. Guvernul german urmează să-și închidă ultimele
două mine de cărbune în 2018. În Germania, producția de lignit este limitată la trei districte, cu
patru companii care gestionează minele.

B) Gaze naturale - Rezervele de gaze naturale din Germania sunt clasate pe locul 50 în lume
cu o capacitate estimată de 175,600 de milioane de metri3 conform datelor din The World
Factbook. Studiile efectuate de geologi germani arată că rezervele țării sunt aproape de a fi
epuizate.Germania este doar 8% auto-suficiente în producția de gaze naturale și trebuie să
importe restul de aprovizionare. Cererea de gaze naturale în Germania este ridicată, cu puțin
peste 22% din cerințele energetice primare ale țării fiind satisfăcute de gazele naturale. Germania
importă mai mult gaze naturale decât orice altă țară din lume, Rusia, Norvegia și Țările de Jos
furnizând majoritatea importurilor țării. Consumatorii primari de gaze naturale sunt casele și
întreprinderile mici, în principal pentru încălzire. În 2017, aproximativ aproximativ 13.1% din
gazul natural a fost utilizat pentru producerea de energie electrică. Infrastructura din Germania
permite doar importul de gaze naturale prin conducte.

C) Uraniu - Uraniul a fost exploatat în Germania, în special în timpul separării cu Germania

de Est având mai multă explorare a uraniului decât Germania de Vest. Uraniul a fost extras atât
în minele subterane, cât și în gropile deschise și apoi prelucrate în instalații apropiate de mine.
Înainte de unificarea Germaniei, Germania de Est a produs aproape de 7,000 de tone de uraniu
anual. Uraniul a fost un ingredient esențial pentru armele nucleare și instalațiile de energie
nucleară. Sectorul a angajat mai mult decât 400,000 în total înainte de a fi închis după
reunificarea Germaniei. Problema principală care a dus la închiderea sa a fost impactul asupra
mediului. În 2007, producția de uraniu a fost estimată la aproximativ 38 tone din mina
Königstein. Producând mai mult de 230,400 tone, Germania de Est a fost pe locul al treilea în
producția de uraniu.

D) Cupru - Una dintre mineralele esențiale ale Germaniei este cuprul, deoarece statul ocupă
locul al șaselea în producția de cupru rafinat la nivel internațional și al treilea în consumul de
cupru. Producția de cupru rafinat în Germania este dominată de Arubis, care domină și producția
în Uniunea Europeană. Cuprul este o parte integrantă a echipamentului electric care asigură că
țara are întotdeauna o piață pentru produsul său.

7. Evolutia istorica

Din punct de vedere constitutional Germania este o democratie republicană federalara prezentativă.. Formă
de guvernământ este parlamentară, în care Seful Guvernului – cancelarul,este ales de către parlament
(bundestag),și confirmat de către Președintele statului. Deși cancelarul detine cele mai puternice competente
politice din stat, în ierarhia protocolară el se aflaabia pe locul 3, după Președintele statului și Președintele
bundestagului.
Comunitatea și limba germană au apărut cu mii de ani în urmă, însă că
țară/teritoriu Germania a apărut abia în 1871, când, sub conducerea cancelarului Otto von
Bismarck s-a format Imperiul German, înglobând partea de nord a Germaniei actuale
- Confederația Germană de Nord (dominată de Prusia), apoi Bavaria (în germană: Bayern)
precum și diferite alte regiuni, excluzând însă părțile vorbitoare de germană din Austria
Vestigiile pre-istorice, inclusiv în valea Neander, de unde provine denumirea omului de
Neandertal; triburile germanice au intrat în contact cu celții în primul secol î.Hr; Roma a încercat
să cucerească Germania, însă a eșuat - Armenius a învins armata condusă de Varus în anul 9
d.Hr în bătălia din Pădurea Teutoburg; în 800, Carol cel Mare a fondat Imperiul Carolingian,
divizat în 843, iar Sfântul Imperiu Român (de Națiune Germană), format în partea estică, a
existat, sub diverse forme, din 962-1806; în evul mediu, orașele din nordul Germaniei au creat
Liga Hanseatică; 1517- Reforma lui Martin Luther; 1618-1648 -războiul de treizeci de ani,
încheiat cu pacea de la Westfalia, a pus capăt războaielor religioase; 1871-1918 - Imperiul
German în urmă unificării, Cancelarul Bismark; 1918-1933 - Republica de la Weimar; 1933-
1945 - al Treilea Reich – nazismul; înfrângeri în ambele războaie mondiale; 1949 - divizarea
Germaniei; 1955 intrarea Germaniei de Vest în NATO și a Germaniei de Est în Pactul de la
Varșovia; 1957- semnarea Tratatului de la Roma (începutul comunității europene); 1990 -
reunificarea, 1999 - introducerea Euro.
Grupurile est-germane s-au alăturat Verzilor vest-germani și au format o alianțǎ. STASI a
fost dizolvat după deconspirarea unor documente secrete. Primele alegeri ale Germaniei unificate
sunt câștigate de Kohl. Deși industriile din est s-au prăbușit, și se menținea un șomaj ridicat în
est, ceea ce a determinat diverse atacuri ale radicalilor de stânga asupra străinilor și emigranților,
Germania a devenit țară cea mai populată a Europei și cu cea mai puternică economie. A pledat
pentru unitatea europeană și pentru formarea uniunii monetare Euro, precum și pentru extinderea
UE. În 1999, Germania s-a implicat în operațiunea ONU din Kosovo, aprobată de coaliția Roșu-
Verzilor codnusǎ de Gerhard Schroder.
Pe 22 noiembrie 2005 a fost aleasă prima femeie cancelar din istoria Republicii Federale
Germania, Angela Merkel, realeasă în 2009 și în 2013. A fost președintele Consiliului European
și a prezidat G-8. A jucat un rol central în negocierea Tratatului de la Lisabona și Declarației de
la Berlin. A consolidat relațiile economice transatlantice prin semnarea acordului cu Consiliul
Economic Transatlantic în 2007. A impus o politică de austeritate în lupta cu criză financiară,
adoptată la nivel european. A reformat sistemul de sănătate și s-a preocupat de dezvoltarea
viitorului energiei. Este considerată a fi liderul de facto al Uniunii Europene și a fost clasată pe
primul loc în ultimii ani că fiind cea mai puternică femeie din lume conform revistei Forbes.

8. Impartirea administrative teritoriala a Republicii Federale Germana

Germania este împărțită din punct de vedere administrative territorial în 16 landuri, fiecare
land german își are propria constituție (în plus față de Constituția Germaniei); propriul guvern și
proprii miniștri la nivel de land; propriul prim-ministru, proprie reprezentanță la Bund în Berlin,
proprie legislație în domeniile care tin n de competența landurilor (ca de ex. cultură,
învățământul, poliția) și altele.
Cele 16 landuri germane sunt:

1. Baden-Württemberg, cu capitala la Stuttgart

2. Statul Liber Bavaria (în germană: Freistaat Bayern), capitală: München
3. Berlin, oraș-stat; capitala federației
4. Brandenburg, capitală: Potsdam
5. Orașul Liber și Hanseatic Brema (Freie und Hansestadt Bremen), land federal constituit
din orașele Brema și Bremerhaven; oraș-stat
6. Orașul Liber și Hanseatic Hamburg (Freie und Hansestadt Hamburg), oraș-stat
7. Hessa (Hessen), capitală: Wiesbaden
 8. Mecklenburg - Pomerania Occidentală (Mecklenburg-Vorpommern), capitală: Schwerin
9. Saxonia Inferioară (Niedersachsen), capitală: Hanovra (Hannover)
10. Renania de Nord - Westfalia (Nordrhein-Westfalen), capitală: Düsseldorf
11. Renania-Palatinat (Rheinland-Pfalz), capitală: Mainz
12. Saarland, capitală: Saarbrücken
13. Statul Liber Saxonia (Freistaat Sachsen), capitală: Dresda (Dresden)
14. Saxonia-Anhalt (Sachsen-Anhalt), capitală: Magdeburg
15. Schleswig-Holstein, capitală: Kiel
16. Statul Liber Turingia (Freistaat Thüringen), capitală: Erfurt

9. Evaluarea activitatii economice

Germania are cea mai mare economie na tionala din Europa, a patra din lume că
PIBnominal,și a cincea din lume în func tie de paritatea puterii de cumpărare, conform datelor
din 2019. De la începuturile erei industriale, Germania a fost un lider, inovator și beneficiar al
unei economii din ce în ce mai globalizate.
Economia țării depinde în mare măsură de industrie. Această s-a dezvoltat pe baza unor
resurse de subsol foarte importante: cărbuni (lignit-locul I pe glob- și huilă), sare, minereu de
fier- și pe baza combustibililor și materiilor prim importate. Germania este a două producătoare
europeană după Rusia de energie electrică, obținută mai ales în termocentrale și atomocentrale.
Cel mai mare partener economic al Germaniei este Rusia, din care importă produse de 31,8
miliarde de euro, și în care exportă de 26,4 miliarde de euro. Cele mai multe mașini se produc în
Germania
 Germania este lider mondial în exporturi, exportand bunuriin valoare de 1,133 trilioane de
dolari în 2019 (incluzandt arile din zona Euro)și generează unsurplus comercial de 165 de
miliarde. Sectorul servicii contribuie cu aproximativ 70 % la PIB-ultotal, sectorul industrie cu 29,1
%,și sectorul agricultură cu 0,9 %. Majoritatea produselor sunt din domeniul ingineriei, în special
automobile, instalații mecanice, metalurgie și bunuri chimicale.Germania este cel mai mare
producător de turbine de vânt și tehnologia puterii solare din lume.Cele mai mari târguri și congrese
internationale de comert din fiecare an au loc în orase germane,cum ar fi Hanovra, Frankfurt și Berlin.

10. Agricultura

– Suprafaţa totală – 34,9 mil. ha.

– Teren agricol – 17,0 mil. ha (53,75% din suprafaţa totală).
– Teren arabil – 11,9 mil. ha (33,1% din suprafaţa totală).
– Păduri – 10 mil. ha (30,7% din suprafaţa totală).
– Populaţia activă agricolă – 1 mil. (2,8% din populaţia activă).
Agricultura Germaniei este una din cele mai performante de pe Glob. Deși producția vegetală
este limitată de condițiile naturale nefavorabile, Germania este un mare producător de
cereale,cartofi,sfecta de zahăr,plante furajele și un important crescător de porcine ( locul I în
Europa și locul IV pe Glob) , și bovine,poziție reflectată în producția de carne și lactate.

Nouă tendința a agriculturii germane este prelucrarea gunoiului de grajd,fiind folosit că

îngrășământ pentru culturile agricole,economisind considerabil cheltuielile,și totodată,fiind o
metodă naturală în care dijectiile animalelor sunt reluate din nou în metabolismul
plantelor,completându-se reciproc . În total, Germania are deja circa 8.500 de ferme bio, acest tip
de agricultură reprezentând 8,2% din numărul total al explotațiilor agricole ale Germaniei. Că și
proporție de teren lucrat, s-a ajuns la 6,3%.

Datorită sectorului inovării și tehnologiei moderne agricole, recoltele germane și-au

mărit,aproape dublat producția,astfel un fermier german fiind capabil să hrănească 140 de
oameni.

11. Industria

Industria deține 49-69% din economia Germaniei, cele mai importante productive ramuri
fiind cea constructoare de mașini,sidelurgia,industria chimică și petrochimică.

Industria metalurgiei feroase are o tradiție veche în economia Germaniei, beneficiand de

materie prima locală, cum ar fi cărbune, minereuri de fier. Cele mai mari unități producătoare de
oțel și fontă se găsesc în regiunea litorală: Hamburg, Bremen.
 Industria construcțoare de mașini este o ramură industrială cu o structura complexă, care
produce de la cele mai fine instrumente și utilaje pentru subramurile de vârf: optică, electronică,
până la cele destinate industriei grele. Astfel optică este dezvoltată în centrele Dresda, Freiburg,
Erfurt, iar electronică și electrotehnică la Berlin, Leipzig, Dresda, Stuttgart, Nurnberg, Munchen,
Koln.Un loc aparte îl deține industria automobilelor prin firme de renume că Volkswagen în
Wolsburg, Opel în Hannovra și Emden, Ford în Koln, Mercedes în Stuttgart, apoi Munchen,
Zwickau, Eisenach.

Industria chimică se bazează pe resurse proprii și importate: cărbuni, sare, gaze naturale,
pirite, săruri de potasiu, petrol. S-a dezvoltat industria chimică de baza, că acid sulfuric, acid
clorhidric, produse sodice, dar și cea de sinteză, că mase plastice, cauciuc sintetic. Se produc
îngrășăminte chimice, produse farmaceutice, coloranți.  Principalele centre se află la Hamburg, ,
Leuna cu îngrășăminte azotoase, benzină, la Schkopau pentru cauciuc sintetic, la Hannovra,
Frankfurt (foto stânga) am Main, Wolfen cu produse farmaceutice, la Berlin pentru coloranți și la
Leipzig și Guben cu fibre artificiale.  Industria textilă, că o ramură tradițională a industriei,
prelucrează bumbac și lână importate, fibre sintetice, în, cânepă.  Industria alimentară este
răspândită în teritoriu prin unități de prelucrare a laptelui, cărnii, zahărului, peștelui, de obținere a
berii.

12. Turismul
Germania este o țară cu una dintre cele mai dezvoltate industrii turistice, axată pe turismul
cultural. Cele mai populare destinații sunt Berlin, München, Marea Baltică, Marea
Nordului, Hamburg, Bremen etc.
Turismul în Germania a evoluat progresiv după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Obiectivele turistice variază de la destinații rurale până la hoteluri de lux. Turismul rural este
dezvoltat în sudul țării, în landul Baden-Württemberg, acolo unde sunt plantate culturi
ca vița-de-vie și pomi fructiferi. Turismul urban, respectiv, înflorește în centrele urbane de
tipul orașului Bremen. Turiștii admiră monumentele arhitecturale de tipul clădirii
Reichstagului sau Noului Castel.
Oaspeții țării pot călători pe cale maritimă și fluvială. Orașele principale în acest sens
sunt Rostock (oraș cu ieșire la mare) și Frankfurt (situat pe râul Main).
Cea mai renumită sărbătoare este Oktoberfest, festivalul berii, care adună an de an mii de
iubitori ai acestei băuturi.

13. Evaluarea activitatii sociale

Componența etnică: germani 91.5%, turci 2.4%, alții 6.1% (în special greci, italieni, polonezi,
ruși, sârbo-croați, spanioli)
Apartenența confesională: creștini: romanocatolici 34%, protestanți 34%; musulmani 3,7%;
nespecificat sau alții 28,3%
Populatia Germaniei in 2018 a fost de 82.424.609 locuitori.
Densitatea populatiei este de231 loc/km 2.
Media anuala de crestere a populatiei a fost de 0.02% intre ani 2010-
2014.
Structura populatiei este:
- sub 15 an- 14.7%,
- peste 65 ani -18.3%.
Sporul natural in 2010 a fost de -1.4%. Rata natalitatii in 2011 fiind de 8.45 %, iar rata
mortalitatii de 10.44%.
Rata mortalitatii infantile s-a inregistrat la nivelul de 4.2%.
Speranta de viata la barbati este de 76 ani, iar la femei de 82 ani. Numarul barbatilor la 100 de femei este
de 96.
Indicele de dezvoltare umana este de 92.5%.Rata de alfabetizare este de 99%. Populatia urbana reprezinta
86% din totalul populatiei
Rata inflatiei este foarte scazuta in prezend fiind de 0,1% dupa estimarile
recente, la fel si rata somajului ce a scazut in ultimii 3 ani pana la 4,2%.

14. Raportul Germaniei la Uniunea Europeana

Germania este unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Europene,care a aderat în anul 1958
și a introdus în ianuarie 1999 moneda unică europeană,euro.

Germania a ieșit din criza financiară globală ca liderul economic sim ai ales politic al
Europei,iar pandemia,care devastează cele mai multe economii europene,nu va face probabil
decât să îi întărească acest rol .

Economia germană este cea mai mare din Europa ,avando pondere de 22,4 % în PIB-ul UE în
anul 2019 . De asemenea,populația Germaniei a reprezentat aproape 19% din populația totală a
Uniunii Europene în anul 2019/

Cheltuielile din bugetul UE în Germania: 12,054 miliarde EUR (echivalentul a 0,35 % din
economia Germaniei)

Contribuția totală la bugetul UE: 25,267 miliarde EUR(echivalentul a 0,73 % din economia
Germaniei)

Importantă Germaniei în Uniunea Europeană:

▲este cea mai mare piață de desfășurare din Uniunea Europeană și una foarte importantă în
lume

▲este denumită ,,locomotivă economiei europene’’ , fiind a IV – a putere economică din

lume și prima din Europa

▲este o țară care se dezvoltă foarte rapid în domeniul tehnologiilor de vârf și inovație
 ▲contribuie cel mai mult la comerțul în afară Uniunii Europene , contribuind cu 28,2 % din
exporturile de mărfuri ale UE și 19,5 % din importurile UE.

▲este un factor geopolitic important care controlează politică externă și internă a statelor
europene.

▲ este țară cu cel mai mare număr de locuitori din cadrul grupării (peste 81 milioane
locuitori)

▲Parlamentul European are 96 de membri din Germania

Bibliografia

Germania, ,,Asezare geografica si evolutie istorica’’ , [online] la adresa

https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Germaniei , la data 30.11.2021
Germania, ,, Fisa de lucru Germania’’ , [online] la adresa
https://www.academia.edu/32893375/Fisa_de_tara_Germania , la data 30.11.2021
Germania, ,, Marea putere economica a Europei ’’ , [online] la adresa
https://roburse.ro/www/wp-content/uploads/2017/08/Germania.pdf , la data 30.11.2021
”Sisteme administrative europene şi drept administrativ european comparat”, [online] la adresa
https://pdfslide.tips/documents/sistemele-administrative-din-franta-si-germania.html , la data
30.11.2021
Uniunea Europeană, ”Germania”, [online] la adresa https://european-union.europa.eu/principles-
countries-history/country-profiles/germany_ro , la data 30.11.2021